Page 1 - 1964-08

U 'M o le ca C«n(.
R x*3'cne a
M O iE M ftl O/.V TOATE TAHILB. UNIŢI-VA
H u
'''• d Ja « ..D e v «
^ D î m e v o j d e a
miasma 23 £ INCINSTEA^ARirSÂRBÂTORI
SX
%

funcţionării turbinelor
p m m w& o m o a u Pentru îmbunătăţirea
l l l » Va prezentăm d|/Va din evidenţiaţii in întrecerea socialistă Pînă nu dc mult la Termocentrala de
de la fabrica „Vtdra“ din Orăşlie la Uzina „V ictoria" din Călan trebuiau
să se execute o seric de operaţii manuale
pentru descărcarea uleiului necesar tur­
/4 jU I XVI. NU, 2983 SIM BÂTA 1 A U G U S T 1964 UV? 4 pagjnî, 20 bani binelor. Descărcarea uleiului din butoaie
se făcea greoi, în condiţitinî necores­
punzătoare. Dc cele mai multe ori in
ulei se depuneau impurităţi.
L u crările a g rico le de va ră vatorul Nicolac Matcşoi a realizat o in­
Pentru a elimina aceste deficienţe, ino­

mat uleiul din butoaie şi îl pompează
ia — — t — bhiiiii 11111111111 a n m g » B « 5— f a M s a s a g a g m a — stalaţie care descarcă şl filtrează auto­
în rezervoarele turbinci.
Instalaţia realizată a micşorai timpul
Cu sprijinul mecanizatorilor Fînurile naturale - dc descărcare a butoaielor, a dus la îm­
bunătăţirea ungerii turbinelor, la asigu­
rarea unei bune funcţionări a acestora,
Folosind din plin timpul prielnic pen­ fosfat Ia ha. Pentru a se asigura obţine­ A. TUZA
tru lucru şi utilizînd Judicios mijloace­ rea unor producţii sporite de furaje, pc recoltate la timp! corespondent /
le de recoltat, colectiviştii din M.îrti- 9 ha s-a însămînţat porumb furajer în
neşti, raionul Orăştic, au reuşit să sirin­ cultură dublă. Gospodăriile agricole colective dc pc nea, la G.A.C. din Pcştişul Mic ?.u mai
gă in 10 zile recolta de cereale paioasc De menţionat că datorită bunei orga­ raza oraşului regional Hunedoara dis­ rămas de recoltat fînurile doar dc pe Succesele
de pe întreaga suprafaţa de 320 lu des­ nizări a muncii la arie, pînă acum s-a pun de peste 5.830 hectare de fîneţe 11 hectare, iar la G.A.C. din Hâşdat de N 1STOR TOMESCU ANA VINŢELER
tinată acestor culturi. Concomitent cu treierat grîul de pe 70 ha. O atenţie spo­ naturale. Dacă la acestea se mai adaugă şi pe 25 hectare. mecanic la secţia întreţinere muncitoare la secţia înnobilat
recoltatul au fost luate măsuri pentru rită s-a acordat şi achitării obligaţiilor trifoliencle cultivate vom constata că In majoritatea gospodăriilor agricole forestierilor
eliberarea terenului de paie si executa­ contractuale, predării produselor pentru în mare parte hrana animalelor din colective dc pc raza oraşului regional
rea arăturilor de vară. Pînă acum au fost muncile efectuate de S.M.T. şi a uiu­ gospodăriile amintite poate fi asigura­ Hunedoara recoltarea fîncţclor naturale Colectivul dc munci al sectorului de
a început încă dc (a
jumătatea
lunii
să
fie
tă cu condiţia ca nutreţurile
strînse si depozitate paiele de pe 140 mului. slrînse la timp şi fără pierderi. Pînă «unic. Cu toate acestea în unele unităţi exploatare Oaşa din cadrul întreprin­
ha. Acest lucru a permis mecanizatori­ La executarea lucrărilor amintite s-au acum majoritatea consiliilor dc condu­ strînsul fîncţclor a rămas mult in urmă. derii forestiere Sebeş a înscris şi în luna
lor si treacă cu cele 3 tractoare aflate evidenţiat mecanizatorii Nicolae Popa, cere ale G.A.C., sub îndrumarea orga­ Aşa stau lucrurile la Bunila, Ghclar şi iulie noi succese pc graficul întrecerii.
Nicolac Roşu şi Viorel Samoilcscu, pre­ Nădâştia Inferioara. Astfel, la Bunila Dotarea sectorului cu mijloace mecani­
\g gospodărie la executarea arăturilor, nizaţiilor dc partid, nu reuşit să antre­
cum şi colectiviştii din brigada I. mai sînt dc recoltat fîneţele dc pc încă zate dc marc productivitate, exploatarea
lucrare care pînă acum s-a efectuat pc N. N1STORESCU neze la recoltarea fîncţclor naturale un 361 hectare, la Ghclar dc pc 249 hec­ lor raţională, au făcut ca lucrătorii din
număr marc dc colectivişti. Ca urmare,
35 ha. Pc suprafaţa amintită s-au încor­ A. CIGMÂ1AN pînă în ziua de 31 iulie au fost recol­ tare, iar la Nădâştia Inferioară dc pc arest sector să-şi întreacă sarcinile de
porat sub brazdă cîtc 250 kg. super- corespondenţi tate fîncţclc dc pc 4.152 hecta­ aproape 50 Ia sută din suprafaţa ocu­ plan, depăşindu-şi totodată şi angaja­
pată cu fîneţe naturale. Consiliile de
re din cele 5.834 hectare plani­ conducere ale acestor unităţi continuă mentul luat la începutul anului. La do-
ficate. Dc menţionat că datorită sa pună o asemenea rămîncre în urmă borît-sccţîonat mecanic, sarcinile au fost
In două gospodării colective bunei organizări a muncii, într-o sin­ pc seama faptului că aici ar exista şi realizate în proporţie de 123 la sută,
pc
gură zi s-au recoltat fîneţclc de
iar la scos-apropiat cu miiloace mecani­
mari suprafeţe de fîneţe alpine
care
167 hectare. Acest lucru a dovedit că pot fi recoltate şi mai tîrziu. Acest lu­ zate planul a fost îndeplinit în pro­
Corespondentul nostru tov. Alexan­ Paralel cu treicrişul, mecanizatorii au atunci cînd există preocupare se pot cru corespunde adevărului. Dar şi fî­ porţie de 122 la sută, Prin sporirea
realiza lucruri bune. Am mai adăuga
dru Bălgrădcan, ne informează că ac­ trecut la efectuarea arăturilor pc tere­ şi faptul că dacă dc la început se lu­ nurile alpine au ajuns dc mult în faza producţiei cît şi prin valorificarea su­
optimă de recoltare. Totuşi pînă acum
ţiunea de recoltare a cerealelor pâioasc nurile eliberate. Lucrînd cu tractoarele cra în ritm ul în care s-a recoltat în s-a făcut prea puţin în această direcţie. perioara a masei lemnoase, colectivul
a fost terminală şi în gospodăriile colec­ în două- schimburi, mecanizatorii dîn zîtia de 30 iulie, strînsul fîncţclor pu­ Slaba preocupare faţă de strînsul nu­ sectorului a realizat peste plan beneficii
tive din Bnccrdea şi Şard, raionul Alba. gospodăriile colective amintite au arat tea fi terminat în cel mult 35 dc zile. treţurilor este dovedită şi dc faptul că L1DIA TOMESCU^ AUGUSTIN ACHIM dc aproape un milion lei, întreeîndu-şi
Colectiviştii din Buccrdca au strîns ce­ peste 120 ha, din care o mare parte Intr-adevăr, în multe gospodării colec­ la ora actuală, în afară dc fînurile al­ muncitoare la secţia vînnt muncitor în secţia tas cu mult angajamentul luat în întrece­
realele de pc 218 ha, iar cei din Şard s-au semănat cu porumb şi iarbă de tive printre care cele din Pcştişul Mare. pine au mai rămas de recoltat 10-15 la rea socialistă.
altele
lfăsdat, Pestişul Mic, Sîncrai şi
de pe 225 ha. Pentru înmaga/.inarea fără Sudan. recoltarea fîncţclor naturale s-a termi­ sută din fîneţele de şes sau de deal. Dc Aceste rezultate sînt urmarea aplică­
pierderi a întregii recolte, la ambele Fruntaşi la recoltatul şi treieratul ce­ nat sau se apropie de sfîrşit. Astfel, la asemenea se impune luarea unor măsuri rîndul celor m ai rii consecvente în producţie a măsuri­
gospodării colective grîul secerat manual realelor sînt colectiviştii din brigăzile G.A.C. slin Pcştişul Mare s-au strîns fî­ urgente care să permită strîngcrca cît lor luate de conducerea tehnică, Ia in­
mai grabnică şi fără pierderi a fin uri­
dicaţia organizaţiei de partid. Organi­
a fost transportat la arii, unde se des­ conduse de Traian Dumitrcan şi Octa- nurile de pe toate cele 82 hectare, iar lor dc pc toate suprafeţele. harnici oţelari zarea muncii pe brigăzi complexe cu plata
făşoară dîn plin întrecerea pentru ter­ vian Brişcaş dc la G.A.C. Şard şi cei transportul s-a executat dc pc mai bine IO N MARCU in acord global, îmbunătăţirea asisten­
minarea într-un timp cît mai scurt a din brigăzile conduse de Emilinn Pop de 70 la sută din suprafaţă. De aseme­ corespondent De o vreme încoace printre oţelarii evidenţiaţii secţiei trebuie si munceşti ţei tehnice, folosirea raţională a timpu­
trcicrişului. şi Jurcă Epifan dc la G.A.C. Bucerdca. secţiei oţelăria Martin nr. 2 a C.S.H. cu hărnicie şi pricepere, să exploatezi în lui de lucru, a maşinilor şi utilajelor,
s-a statornicit, ca dc la sine, un criteriu aşa fel cuptorul ca productivitatea lui ridicarea calificării profesionale sînt
dc a trece în rîmlurilc evidenţiaţilor în să crească necontenit, altfel, Hangan, numai cîteva dintre măsurile care au
Culturi duble pe suprafeţe întrecerea socialistă. Acest criteriu ne­ ortacul direct de întrecere, o ia înainte. condus la aceste rezultate. Dintre toate
scris, sună cam aşa: „A fi evidenţiat în­
Hotărîrea
a
ncniărturisitn
tînărului
acestea cca mai importantă măsură a
seamnă a elabora în plus, în fiecare prim -topitor, a prins a se înfăptui de la lost extinderea organizării muncii în
cît mai mari lună, mai mult dc 1000 tone oţel de o zî la alta. Numele său n-a lipsit nici brigăzi complexe cu plata în acord glo­
buni calitate'*. Deşi n-a fost rostit in
o lună de pe lista evidenţiaţilor în în­
bal. In acest scop, conducerea între­
vreo consfătuire de producţie, sau şe­
prinderii a ţinut instructaje cu şefii de
dinţă dc grupă sindicală, acest criteriu trecerea socialistă, iar numărul tonelor parchete, cărora li s-au arătat concret
dc oţel depăşire, înscrise de el pc grafic,
Experienţa gospodăriilor agricole co­ doara planul s-a realizat în proporţie a prins viaţă în rîndurilc vrednicilor a fost în unele luni dc ordinul a o mic cum trebuie să-şî organizeze munca în
lective şi de sfat fruntaşe a dovedit dc numai 62,5 la sută. Nu pot fi con­ Slăpînilori ai marilor cuptoare. Primul cinci sute. cadrul brigăzii.
că o sursă deosebit dc importantă pen­ siderate ca mulţumitoare nici rezultatele care l-a înfăptuit, încă dc la începutul Acum. în apropierea sărbătorii lui Au­ Succesele obţinute pînă acum de
tru sporirea producţiei dc furaje o con­ înregistrate de către gospodăriile de acestui an, a fost cunoscutul prim-to- gust, tînărul prim-topitor, împreună cu muncitorii forestieri aflaţi în întrecere
stituie îmăininţarea porumbului în cul­ stat, care au însămînţtii cc’turi duble pitor dc la cuptorul nr. 7, Orclt Paul. echipa sa, obţine noi succese în munca.
tură dublă. Condiţiile climaterice din pc abia 189 ha din cele 395 ha stabilite. După el au urmat alţii: Boiler Gheor- In numai optsprezece zile din luna socialista, printre care amintim pe La-
acest an sînt favorabile pentru însămi:»- ghe, Maior Augustin, Chihaia Ghcorghc, iulie, în dreptul numelui rău a stat scri­ zăr Gheorghe, Traian Muntean — şefi
Din datele comunicate consiliului a-
tnrea unor suprafeţe cît mai mari cu de la cuptorul nr. 3. apoi Prodan Ioan, să cifra 1000 tone depăşire. Pînă la de parchete, Ştefan Simion, Ioan Su­
gricol regional reiese că pînă la 31 iulie
plante furajere în mirişte, permiţînd în gospodăriile colective au mai rămas Ciocan Alexandru de la cuptorul 1, sfîrşitul (unii numărul (or a sporit şi ciţi, Ioan Petra şi Petru Crăciun — mo-
realizarea unor producţii sporite dc nu­ de însămînţat cu plante furajere în cul­ llangan l’avcl de la 2 şi mulţi alţii. mai mult. Numele lui Corlaciu Constan­ torişti, Cornel Mig — mecanic şi alţii,
treţuri. tură dublă peste 350 ha. Realizarea a- Alături dc aceste nume consacrate, tin c rostit astfel cu respect în secţie,
Ţinînd scama de acest lucru, Consiliul ccstei sarcini este pc deplin posihilă dacă cum s-ar spune, în faima dc buni oţe­ alături dc toţi ceilalţi oţelari care, spo­ ci esc cu fiecare zi ce trece prin stră­
agricol raional Haţeg a îndrumat con­ avem în vedere că ploile căzute în ul­ lari a apărut însă, dintr-o dată, un nu­ rind neîncetat numărul de tone dc daniile depuse de întregul colectiv pen­
siliile de conducere ale G.A..C. să cul­ timele zile au creat condiţii favorabile me nou, mai puţin cunoscut. Este vor­ oţel elaborate peste prevederile planului, tru a întîm pîiu marca sărbătoare din
tive porumb furajer pe toate suprafe­ pentru răsărirea şi dezvoltarea plantelor, ba de tînărul prim -topitor dc la cupto­ întîmpină marea sărbătoare a poporu­
ţele planificate. Datorită acestui fapt. fnsămînţînd culturi furajere pe toate rul nr. 2. Corlaciu Constantin. Nuntit lui nostru cu succcsc din ccic mai dc August cu noi realizări în muncă.
pînă acum sarcina dc însămînţare a suprafeţele planificate se pot asigura dc turnul prim-topitor, el şi-a dat sca­ scamă. BODEA CLEMENTE
culturilor duble a fost realizată în pro­ cantităţi sporite dc furaje pentru masă ma, că pentru a putea ţine pasul cu GH. I. NEGREA corespondent
porţie dc 135 la sută. Rezultatele înre­ verde sau siloz, necesare animalelor în
gistrate sînt mulţumitoare şi în raionul perioada de stabulaţic. Iată dc ce orga­
llia, unde planul a fost depăşit cu 1 nele şi organizaţiile de partid sînt che­
la sută. mate să urmărească îndeaproape termi­ IN ÎMPREJURĂRI grele
Nesatisfăcător se prezintă însă situa­ narea acestei acţiuni în cel mai scurt
ţia în gospodăriile colective din raioa­ timp. In vederea realizării acestui ohicc-
şi de stat au datoria să elibereze cît ALÂTURI DE TOVARĂŞII LOR
nele Sebeş, Alba, Brad, Orăştic şi în tiv, conducerile gospodăriilor colective
cele de pe raza. oraşelor regionale Deva
■: '- if & P y T 'A şi H unedoara. Ncglijînd însemnătatea mai grabnic suprafeţele destinate însă-
culturilor duble, pînă la 31 iulie co­ -mînţării culturilor f ’rajere şi să mobi­
lectiviştii din raionul Sebeş, au înr.a- lizeze roate mijloacr'e necesare realizării Cu puţine zile în urmă, peste co­ nea în pericol viaţa mai multor cetă­ liu Crăciun, Gheorghe lancu, Ioan
mînţat porumb pc abia 57 ha din cele acestei acţiuni, cunoscut fiind faptul că muna Zlatna, s-a abătut o ploaie apri­ ţeni. In faţa unei astfel dc primejdii Muţ şi alţii s-au repezii în graba la
ia Gospodăria colectivă din Calini, raionul Alba, se acordă o aten­ 300 planificate, ceea ce reprezintă doar gă. Furia apelor a distrus tot ce r* nu sc p»itea sta. Lucrătorul de m ili­ locul ameninţat. Cu mari eforturi ei
de reuşita ci va depinde în buna măsuri întâlnit în cale, poduri, podeţe, punţi, ţie Vasile Negrea, maistrul mecanic au răzbit prin apă salvînd femeia şi
ţie sporită executării arăturilor de vară. Pină acum, această lucrare a 19 la sută din sarcina stabilită. Rămase
în urmă cu însrmînţarca cu ltu rilor du­ realizarea unor producţii sporite dc ziduri de sprijin, care, împreună cu Rabncan Stroienciu şi fraţii Gheorghe, o parte din bunurile materiale.
Ios«. executată pe mai mult de 50 ba. lapte şi carne. grohotişul, au blocat cursul rîului Paul şi Mihai Schmidt au fost cei din­
ble sînt $i gospodăriile colective din Minat de acelaşi simţămînt uman,
IN fOTOGRAPIE ; Tractoristul Nicolae 0(a lucrind la efectuarea raionul Alba, unde mai sînt de semă­ NICOLAE TRANDAFIR ohligîndu-l să-şi iese din albie. ţii în mintea cărora s-a născut îngri­ un alt grup dc cetăţeni lupta din răs­
i>!ăturilor. nat 65 ha, iar în oraşul regional Hune­ corespondent Scurgerea apei pc un nou Lgaş pu- jorarea faţă de primejdia în care sc puteri pentru înlăturarea stăvilarului
afla văduva Vinţan Elena. Dînd do­ format la pod. Treptat,treptat, oame­
vadă de mult curaj, formaţia celor nii au obligat apa să-şi urmeze cursul
cinci s-a luptat cu apa învolburată,
Sr/gada noastră reuşind după multe eforturi să salveze pe albia ei. Deşi se înnoptase, oamenii
nu s-au retras la casele lor. In acele
pe ceeăţcanca Vinţan Elena şi pc alte
clipe dc grele încercări, familiile ame­
patru persoane ce trăiau sub acelaşi ninţate au simţit din plin ajutorul cald
m mmwmu încă. Lupta a continuat şi mai aprigă rial al tuturor cetăţenilor.
acoperiş. Intervenţia nu s-a terminat
şi tovărăşesc, sprijinul moral şi mate­
pentru salvarea bunurilor
materiale.
Fapta plină de demnitate umană a
Apa creştea vâzînd cu ochii punînd în
pericol viaţa salvatorilor. Deşi acci­ celor care au muncit pentru salvarea
tovarăşilor lor este
demnă de toată
dentat, maistrul mecanic a continuat aprecierea.
să fie alături de tovarăşii săi.
MIERCUREA cunoască bunăstarea. Pc lîngă abun­ lectiviştilor. Gospodăria colectivă este Allînd că viaţa şi casa cclăţcnccî Ra- NICULAE BĂIŞAN
mari, belşug dc produse în casele co­
valurile a continuat.
Lupta
cu
denţa de produse, a strîns şi ceva bani.
strungar
Dc mult (lotca el să aibă o casă ca
lumea. Şi s-a apucat s-o facă. L-a aju­ izvorul bunăstării lor, care e oglindit vcca Popa sînt ameninţate, comuni­ (Material primit in cadrul
concursului corespondenţilor vo­
tat gospodăria. Ca pe toţi, de altfel. în casele noi pe care şi le-au constru­ ştii Isailă Lcon, Dumitru Barbu, lu- luntari).
it, m îmbrăcămintea pe care o poar­
In drum doar cîteva popasuri: Urj- O adevărată uzină. La intrare din nou — Acum. nu că mă laud, dar ve­
cani, Lupcni, Paroseiii — într-o par­ inscripţia: „S.M.T. Micrcmca". In deţi. Stan» bine, avem tot cc iac trc- tă, în avuţia din locuinţa fiecăruia :
te; Şugag, ApoMul (Ic Jos în cealaltă clădirea de pe marginea şoselei au ră­ Iniic. Mare lucru-î gospodăria pentru mobilă nouă, 3C9 aparate dc radio, 11
parte a regiunii. La fiecare popas în- mas numai birourile. Din ta se diri­ noi. Să mergeţi să o vedeţi neapărat... televizoare, 54 frigidere, maşini de cu­
tilnin» privelişti noi. Una mai fru­ jează coloana celor peste 11.700 dc sut şi cîtc alte bunuri dc uz casnic. deveni o unitate marc, cu profil zoo­
moasă ca alta. O mină nouă, un oraş cai putere care din primăvară pînă la La izvorul bunei stări tehnic. Acum are 940 bovine, 37.COO
nou, o comună înfloritoare sau o căderea zăpezii cutreieră ogoarele Transmitem păsări, din caic 7000 găini ouătoarc.
Gospodăria
colectivă îşi are sediul
gospodărit colectivă milionară. Oa­ Sebeşului. Struniţi cu pricepere dc me­ la cîteva sute de metri dc şoseaua na­ Din statistici am aflat amănunte şi
meni mîndri dc menirea Joi de con­ canizatori. ajută colectiviştii din 37 ţională care străbate comuna. Istori­ omisiunea locală" despre celelalte înnoiri din comună.
structori ai vieţii noi. Fiecare faptă, dc gospodării să-şi lucreze ogoarele cc cul ei c asemănător cu al tuturor, gos­ Şcoala medic a fost înfiinţată în 1961.
o filă. Toate la »in loc — istoria sc întind pc 33.104 hectare. De la gospodărie, traversăm piaţa Clădirea unde acum sc face finisajul
podăriilor colective din raion şi carac­
nouă a comunei, a raionului, a pa­ terizat prin dinamica creşterii avuţiei marc, pavată şi parcul amenajat în interior va fi nonl local al acestei
triei. Cartierul colectiviştilor obşteşti. In 1950, la înfiinţare, au fost centrul comunei. Intrăm pc străzi. şcoli. Cooperativa de consum din lo­
72 familii cu 142 hectare, totalizîml o Patru sînt pavate mai recent. Casele calitate arc 12 unităţi. In Dobîrca, sat
Forţa miilor de cai putere In apropiere dc atelierele staţiunii avuţie obştească de numai 1C0.000 lei. au început să-şi schimbe „toaleta", din raza comunei, la fel realizări noi:
dc maşini şi tractoare întilnin» o stra­ Din primul an oamenii au dus aca­ senin ci gospodarii satului sc pregă­ gospodărie colectivă, şcoală dc 8 ani,
Intrăm in comună pe drumul ce dă nouă, străjuită dc case noi. Batem să produse cum nu duseseră niciodată tesc tic sărbătoare. radioficare, casc noi...
duce la Sibiu. Pc frontispiciul unei la o poartă. înainte. A crescut gospodina, au Pc strada principală, din loc in loc, Stăm aplecaţi asupra filelor caic cu­
clădiri mar» citim : „S.M.T. Miercu­ — Nu vă supăraţi, cum îi spune crescut şi veniturile. Bunăstarea pă­ pc frontispiciile clădirilor proaspăt prind în ele faptele din cei 20 dc
rea". Sînt 11 ani de cînd a fost sem- străzii dumneavoastră? trundea dc la un an la altul în tot zugrăvite, citim inscripţii noi: G.A.S. ani. Liniştea care s-a aşternut c în­
nar „certificatul dc naştere" al acestei — N-arc nume. Dar poftiţi, intraţi mai multe case. In 1960 tot satul a Miercurea, Şcoala medie,.. Cooperati­ treruptă de o voce cristalină: „Aici
staţiuni. La început 13 tractoare, cam — ne invita primitor sfăpînul casei. intrat în colectivă. Maşinile au înlo­ va dc consum..., Staţia de ratlioficare..., staţia dc radioficare Miercurea. Trans­
tot atitea phţşuri şi cîteva batoze, par­ Văd că nu sînteţi din partea locului. cuit lucrările mai grele. 1C64 de hec­ Căminul cuittiral..., Spitalul. Intre ele mitem emisiunea locală".
cate în curtea aceleiaşi clădiri unde Altfel aţi şti. tare sînt arate şi însămînţate de una se ridică o clădire semeaţă cu feres­ — Ne-am obişnuit s-o ascultăm —
erau şi birourile. Apoi din ce în cc Uniul ne-a invitat în casă la <1 şi a dîn brigăzile S.M.T.-ului din localitate. tre largi. Mortarul nici nu s-a uscat sc scuză preşedintele.
mai rnuhc. ‘fînăra industrie construc­ bine. In interior sc lucrează încă. Nu
lămurit răspunsul. An» aflat că partea Mecanizarea ia proporţii şi la recol­ O ascultăm imnretniă. Cu noi.
toare dc maşini a patriei sc dezvoltă. aceea a Miercurci este numită cartie­ tat. Muncind împreună cu ajutorul arc nici o firmă. întrebările se nasc încă 577 de familii în casele cărora
Trimite pe ogoarele unite mii dc cai rul colectiviştilor. tractoriştilor, oamenii au făcut gos­ pc loc: Pentru cine sc construieşte? sînt instalate difuzoare. Reportajul zi­
putere să înlocuiască munca manuală Dar celelalte instituţii dc citul au luat
— Sînt mai multe străzi. Toate c»i podăria milionară; acum arc o avuţie lei relatează despre întrecerea socialistă
a colectiviştiIrr. să-i ajute în cucerirea casc noi. Şi numai ilc-alc colectivişti­ obştească dc peste 4 milioane Ici. fiinţă? care sc desfăşoară în cinstea zilei de 23
rodului cîm pilor mănoase. lor. Aici să tot fie vreo 50. Dar în La sfatul popular, creaţie a regimu­ August. Reţinem cîteva din faptele
Maşinile nu n»ni puteau fi ţinute Producţia dc cereale pc unitatea dc lui (lemocrat-popular, găsim răspuns evidenţiate. „Harnicii colectivişti din
in remize provizorii. S-a construit o toată Miercurea s-au făcut cam 200... suprafaţă a crescut. Sectorul zooteh­ la tot ce am văzut. Nicolae Bunca, Miercurea ajutaţi dc mecanizatori, au
„casă" a lor n marginea comunei, Ascultam şi priveam camera. Mobi­ nic, inexistent la înfiinţare, numără preşedintele comitetului executiv, spu­ recoltat în ultimele două zile încă 80
aproape dc caca ferată. Ateliere de lă frumoasă, aparat dc radio. Umul 500 dc bovine. 1.120 oi, 220 porci. ne mîndru: dc hectare de grîu. Toate brigăzile
reparat, remiza, depozite de carbu­ mulţumit. 3530 păsări. Gospodăria mai arc 18 — Ceea ce aţi văzut sînt realizări de cîmp au muncit cu spor... Ziua dc
ranţi. De la 11 tractoare staţiunea a Am vorbit despre multe lucruri cu stupi. A construit 6 grajduri, materni­ noi. Gospodăria agricolă de Stat este 23 August va fi întîmpinată (Ic colcc-
ajuns la 235 tr.ctoare, 90 de combine, Ion Ludoşan, proprietarul casei cu nr. tate pentru scroafe, hale pentru pă­ unitatea cea mai nonă în comuna noa­
23 de batoze, 270 semănători, 69 gra­ 436. Ne-a povestit şî cnn» şi-a făcut sări, magazie, silozuri, ateliere, remi­ stră. Din anul acesta. Pînă acum, din R. BUD1N
pe cu disc, 9 pese dc balotat, maşini el casa. După cc a intrat în gospodă­ 1945. aici a fost doar un trup cc
de stropit şi atc mecanisme agricole. ria colectivă, familia lui a început să ze. Fiecare ramură aduce venituri aparţinea de G.A.S. Apoldul de.Su$. Va (Continuate in pag. 2-a) ia punctul de achiziţionare a (rudelor de pădure 'din comuna Cu-
rasada, raionul llia, se lucrează la uscarea ciupercilor,