Page 100 - 1964-08
P. 100
Plecarea delegaţiei de partid
P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Ă R I L E . U N 1 Ţ 1 - V A /
ÎN NUMĂRUL DE AZi.
şi de stat a R. P. Albania
^ Legarea matematicii de via Vineri dimineaţă a părăsit Capitala La plecare, membrii delegaţiei au
ţă şi de cunoştinţele practice în delegaţia de partid şi dc stat a R.P. fost conduşi dc tovarăşii Chivu Stoica,
şcoala medie (III) ; Albania, care la invitaţia C.C. al P.M.R.* Alexandru Bîrlădcanu, Constantin
^ Pe magistrala întrecerii so Consiliului de Stat şi Consiliului de Tuzu. vicepreşedinte al Consiliului de
cialiste ; Miniştri al R.P. Romînc a participat Miniştri, Roman Moldovan, prim-vi-
cepreşcdîntc a! Comitetului de Stat al
la sărbătorirea celei dc-a XX-a ani
+ Un valoros schimb de ex versări a eliberării Roniîniei de sub Planificării, membru al Consiliului de
perienţă ;
jugul fascist. Stat, Sîmion Unghiei, membru al C .C .
4 Agendă Dîn delegaţie au făcut parte Manush al P.M.R., Constantin Drăgan, gene-
(pag. 2-a) • ral-locotcncnt Ton Toniţă, adjunct al
Myftiu, membru al Biroului Politic al
+ Sărbătorirea zilei de 23 An C .C . al Partidului Muncii - din Alba ministrului forţelor armate, şi Constan
glist în oraşul Deva : Trec oa nia, prim-vîcepreşedintc al Consiliului tin Lăzărcscu, membri supleanţi ai C C.
menii muncii dc pc ogoare dc Miniştri, conducătorul delegaţiei, al P.M.R., Gheorghe Pcle, adjunct al
(pag. 3-a) ; genoral-maior, Dîlaver Poci., membru ministrului afacerilor externe şi de alte
4 DE PESTE H OTARE supleant al C .C. al Partidului Muncii persoane oficiale.
(pag. 4-a). din Albania, Vasil Nathanaili, priin- Au fost dc faţă şefi şi membri ai
adjunct al ministrului afacerilor exter misiunilor diplomatice ale ţărilor so
ne, şi Răpi Gjcrmeni. membru supleant cialiste acreditaţi în R.P. Romînă, pre
al C .C. al Partidului Muncii din Al cum şi membrii ambasadei R.P. Alba
nia Ia Bucureşti.
bania, ambasadorul R. P. Albania Ia Numeroşi oameni ai muncii au sa
Bucureşti. lutat călduros delegaţia. Un grun de
SPRE NOI SUCCESE de stat ale R P. Romînc şi R.P. Al ţiei flori.
Pe aeroport cr.au arborate drapelele
pionieri a oferit membrilor delega
m H B n n a n M a i B B e w H M bania. (Agcrpres)
ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Vizitele delegaţiei de p a rtid şi de stat
a R . P . Chineze
In cursul dimineţii de vineri, niembii tul chimir industrial Brăila. Oaspeţii au
Oamenii muncii din regiunea noastră dc 23 August tiu s-a oprit. Ea este un ai delegaţiei dc partid şi de star a K. P. tost însoţiţi dc tovarăşii Constantin
au înscris succese dc scamă pe graficele proces continuu, neîntrerupt, pentru Chineze, in frunte cu tovarăşul Li Sien- Scai lat, membru al C C. al P.M.R., prim-
entuziastei întreceri închinate marii ani îndeplinirea şi depăşirea planului dc stat nien, membru al Biroului Politic al C.C. sccreiar nl Comitetului regional Galaţi
versări a eliberării patriei. La demons la toţi indicatorii, pentru realizarea in A al P. C. Chinez, vîcepremier al Consi al P.M.R., Cornel Un^cu, membru al
traţiile de (a Deva, Hunedoara şi Pe tegrală a angajamentelor anuale. Toc liului dc Stat, conducătorul delegaţiei C .C . al P.M.R,, Constantin Dumitrache,
troşani, minerii, siderurgiştii, construc mai de aceea organele şi organiza a vizitat expoziţia istorică „ 2 0 de ani preşedintele Sfatului popular al regiunii
torii, toate colectivele dc muncitori au ţiile dc partid, sînt chemate să spri de la eliberarea patriei**, organizată dc Galaţi.
raportat cu mîndric îndeplinirea exem jine cu aceeaşi stăruinţă desfăşurarea în- t e u * , Institutul şi Muzeu] dc istoric a P.M.R. Dup.i-.imuizâ, delegaţia însoţita dc to
plari a sarcinilor de plan şi a angaja treceiii, iar conducerile tehnico-admi- WSBMM 3TWŞKVM f i i Oaspeţii au fost întîmpinaţi de tovară varăşii Alexandru Drăghici, Marin Ră-
mentelor. O lungă salbă dc izbînzî pe nistrativc ale întreprinderilor să asigu şii Alexandru Drăghici, Paul Niculoscu- doi, secretar al Comitetului orăşenesc
frontul producţiei — 78.000 tone dc re baza materială corespunzătoare pen M eniri Mizii, membru al C.C. al P.M.R. Bucureşti al P.M.R. şi Nicolac Popa, ad
cărbune, 48.000 tone de fontă, 71.200 tru depăşirea olanului dc s'nt la toii Tot in cursul dimineţii, alţi membri junct al ministrului Industriei uşoare, a
tone dc oţc! Martin şi electric, 85.400 indicii. Acest lucru se realizează cu îiî delegaţiei dc partid şi dc stat a R. P. vizitat ţesătoria dc relou „Panduri" şî
tone de laminare şi alic produse în va succes la Combinatul siderurgic Hune Şj S $ 1 s h 4 Chineze au vizitat oraşul Galaţi, expo filatura dc lină pieptănată din Capi
loare de 165.225.000 Ici şi economii dc doara. In ziua marii sărbători şî în cele ziţia „Realizările regiunii Galaţi în cei tală.
80.820.000 lei — iată aportul adus dc care au urmat, oţelăria Martin nr. 2 a 20 dc ani dc la eliberare** şi Combina
oamenii muncii din regiunea noastră, mers zilnic într-un ritm dc 250-300 tone (Agcrpres).
alături dc întregul popor, la cinstirea de oţel peste plan. La laminorul blu-
acestui măreţ August. ming productivitatea orară s-a ridicat la Vizitele delegaţiei de p a rtid şi de stat
Niciodată întrecerea socialistă n-a fost peste 2 0 0 tone de blumuri. Din Valea a R epu b licii Cuba
atît dc profundă şi multilaterală ca în Jiului ni s-a comunicat ca numeroase
aceste zile. Condusă îndeaproape de or brigăzi cum sînt cele conduse dc Cons fn cursul zilei dc vineri, delegaţia de
ganizaţiile dc partid, întrecerea a cu tantin Rudic şi Stancu Tcodorcscu de partid şi dc stat a Republicii Cuba, con intîmpiiută de iov. Bordaş Ion, secretar
prins brigăzile şi echipele din fiecare la Urîcani, Ioan David şi Aurel Cristca dusă dc tovarăşul Sccundino Gucrra, al Con itetuiui regional Braşov al P.M.R.
abataj, de la furnale şi cuptoare, dc la dc la Aninoasa şi altele obţin un ran membru al Secretariatului organizatoric şi Nilca Elconora, vicepreşedinte al Sfa
maşini, agregate, dc pe schele, a antre dament de 8 -1 0 tone de cărbune pe — P r i n t r e o b i e c t i v e l e i n d u s t r i a l e c u c e a m a i n o u ă b i o g r a f i e d i n Va al Partidului Unit al Revoluţiei Socia tului popular regional Braşov.
nat într-un front larg, atotcuprinzător, post. Demne de remarcat sînt succesele lea J i u l u i s e n u m ă r ă şi P r e p a r a t a c ă r b u n e l u i d i n C o r o i e ş t i . liste din Cuba, a vizitat regiunea Bra Oaspeţii au vizitat Uzina de autoca
toate colectivele. Obiectivele propuse — minerilor dc la Tcliuc, a!c constructori- 7 g « . « *• şov. mioane „Steagul roşu**, Uzinele „Trac-
lor dc locuinţe dc la Hunedoara şi Cu- in avans ţaţa ue grâu
depăşirea planului de producţie, realiza I N F O T O G R A F I E : v e d e r e d e a n s a m b l u a p r e p a r a ţ i c i . Delegaţia. însoţită de tov. Va Ier iu No- ioiuI,; şi oraşul Braşov.
rea unei înalte productivităţi a muncii, gu. Datorită muncii avîntate din aceste vacu, membru al C .C. al P.M.R. a fost
îmbunătăţirea calităţii şi obţinerea dc 7.iic, pc graficele întrecerii săgeata rea- Constructorii din Vulcan au mregi- (Agcrpres).
economii pe seama reducerii consumuri lizărilor a urcat mereu mai sus. strat anul acesta o scamă dc succese ini-
lor specifice — au stat permanent în Economia regiunii noastre ridică în portante. Muncind cu entuziasm şi orga-
atenţia fiecărui muncitor, inginer şi teh continuare în faţa colectivelor sarcini nizîndu-şi bine munca, ci au predat un Evocări
nician. In aceste direcţii s-au îndreptat mult mai complexe. Este vorba în pri- local de şcoală, cu 16 săli de clasă, cu ŞEFUL DE BRIGADA
entuziasmul şi experienţa, priceperea şi mul r.înd dc realizarea ritmică a planu- 15 zile înainte dc termen,
înalta calificare, neobositele căutări şi lui intr-o sc.-,ma dc unităţi .părtinind >van$ 5 ,| c f i c construc.
,
.
. ,
.
,
, ,
preocupări. In avintul întrecerii s-au Trustului aurului Brad, Trustului immcr l0 ,l< si a blocuri c de locuinţe. La al , Două emoţionante filme documen lungul anilor, consemnînd victoriile
T'k
r
r w
• - r n z ' u T
o
născut nenumărate iniţiative, iar ziarul Deva şi T.R .C.H . La E.M Barza. F.M. ' .. ,, , ’ tare „Pagini dc istorie** şi „Romînîa obţinute dc poporul romîn sub condu Burghiul perforatorului muşca cu senţe nemotivatc şi nici chiulangii.
nostru a consemnat în paginile sale fap 2!atna, L. M. Petrila. I.F. Dobra şi I. F. do'le* bloc S>>saiu d,n Vu.can s-a ter- orizont *64“ — realizate de studioul cerea partidului în opera dc construi furie din roca dură. Zgomotul făcea Oamenii îşi ridică necontenit nivelul
tele dc eroism cotidian. La Hunedoara Baia dc Criş, la I.C.I.L. Simeria sî pe T 11’ • ridicarea cu 4 zile înainte dc ter- Al. Sahia in întîntpinarea celei dc-a re a socialismului în patria noastră. imposibilă orice conversaţie. Totuşi, prolesional particîpînd cu toţii ia
şi Călan, iniţiativa ,,Să realizăm şi să şantierele din Deva şi Valea Jiului exis- meu; la blocurile 4 lucrările de finisaj XX-a aniversări a eliberării patriei, ru Lstc meritul regizorului Eugen Mân privirile pc care Ic schimbau între ci cursurile dc ridicare a calificării. Au
lează pe ecranele cinematografelor din drie şi al întregii echipe dc filmare
depăşim angajamentul la fontă, cu cocs tă încă serioase rezerve dc sporire a sînt cu 5 zile înaintea graficului; In care a reuşit să înscrie acest film ca cei patru oameni din abataj aveau diem conferinţe tehnice, citim cărţi
economisii*' s-a materializat într-o ci producţiei şi productivităţii muncii. Jlocul D 10 s-au creat toate condiţiile regiunea Hunedoara. o realizare dc scamă a cinematografiei semnificaţia unui limbaj. Acţionînd despre cele nui noi metode cc sc apli
fră semnificativă: 4SCC0 tone dc fontă Succesele obţinute la furnalele C. S. pentru ca tcncuirea să sc termine cu cel Pentru început, întreprinderea cine romincşr.n ca un mecanism dc ceasornic, colecti că în munca noastră.
au fost produse cu cocs economisit. In Hunedoara şi Uzinei „Victoria*4 Călan puţin 7 zile ntai repede. matografică regională dc stat Kunc- vul schimbului I al brigăzii conduse Ne-am despărţit dc Iulian Doţa,
Valea Jiului se numără cu zecile brigă în economisirea cocsului sînt dc necon doara-Dcva prezintă r. ceste filme la ci Prezentarea acestui film pc ecranele dc Iulian Doţa dc la L. M. Deva, care s-a îndreptat spre oamenii din
zile care obţin „două fîşii pe zi în aba testat. Dar nu mai puţin adevărat este VALENTIN ClRSTO lU nematografele săteşti din raioanele Brad, cinematografice din regiune va coinci muncea cu spor. La sfîrşitul schimbu schimbul II.
de cu organizarea dc spectacole speciale
tajele frontale1* sau „două cîmpuri pe faptul că posibilităţile sînt departe de corespondent Alba şî oraşul regional Deva. lui am stat de vorbă cu brigadierul şi Cu irenul dc inină am ieşit „la
schimb şi aripă*' în abatajele cameră. a fi epuizate. Exista încă mari posibi „PAGINI DE ISTORIE** film stră pentru diferite categorii dc oameni ai ciţîva dintre membrii brigăzii. ziuă".
muncii, la organizarea dc acţiuni poli-
Constructorii hunedoreni au ridicat în lităţi pentru ridicarea temperaturii ac bătut dc un puternic suflu revoluţio lico-cducative pe marginea filmului, ex — Să Ştiţi că avem oameni de nă In biroul iov. Vasilc Cîrpan, ingi
numai 10 luni două mari cuptoare Mar rului insuflat, dozarea corectă a încărcă nar, înfăţişează în imagini inedite, pa poziţii cu realizările regimului demo- dejde 1 Toţi muncesc bine. E drept, nerul şef al exploatării, ain aflat mai
tin, dîud oţclanlor posibiliratea să ob turii ji conducerea corespunzătoare a gini din trecutul poporului nostru, anii crat-popular şi alte asemenea acţiuni că nu chiar de la început lucrurile au multe amănunte în legătură cu activi
ţină în plus o cantitate de peste 30.000 tehnologici dc elaborare a fontei. Tot tconomii şi beneficii dinuîntca celui dc-ai doilea război mon menite să cinstească cum se cuvînc fil mers strună. Acum însă... tatea şefului de brigadă Iulian Doţa.
tone de oţel. La Teliuc şi Ghclar s-a la Hunedoaia, oţclarii trebuie sa se dial, cînd Partidul Comunist mobiliza mul „Pagini de istoric**. — Stai puţin, tovarăşe Doţa, inter Vemt la mină dmtr-un sat din raio
extins iniţiativa „Nici un vagonct de preocupe mai îndeaproape dc îmbunătă «este pion la luptă masele largi împptriva fasci veni în discuţie maistrul dc schîmh. nul Ilîa, a urmat cursurile dc califi
minereu rebutat", iar în industria uşoa ţirea calităţii oţelurilor, de respectarea zării ţărîi. Comuniştii din ţara noastră, Concomitept, la cinematografele din Explică cum ai procedat cu tovarăşul care impunindu-sc în scurt timp ca un
ră a regiunii, iniţiativa „Numai produ întregul colectiv de muncitori, ingi- în frunte cu cadrele de bază ale parti regiune rulează şi documentarul „Ro- Roman Frăţîlă. muncilor p-iccput. Apreeiindu-i-sc
se dc calitatea I“, pornită din riadul sortimentelor planificate concomitent cu prî şi tehnicieni da la l. I. S. „Vidra** dului, sporeau acţiunile împotriva ma mînîa orizont ’64‘*. o adevărată călăto — Cc să explic ? Untul nu-şi găsea numea şî destoinicia, i s-a încredinţat
muncitorilor fabricii „Sebeşul**. ridicarea în continuare a indicilor dc răştic, desfăşoară o activitaic susţinu- şinii de război hîtlcrisic şi a dictaturii rie în lungul şi în latul celor 257.000 locul. F.ra privit cu neîncredere. E conducerea unei brigăzi. Rezultatele
Um.p. ai ţării noastre în care socia
Si încă un element expresiv. In avîn- utilizare la cuptoare. Trebuie, dc ase pentru a traduce în fapte sarcinile niilitaro-fascisic. drept că nici nu pica îşi vedea dc trea obţinute au confirmai încrederea acor
tul întrecerii socialiste, au apărut nume menea acorda..i c mai marc atenţie ex t producţie şi angajamentele luate în Sub conducerea partidului, poporul lismul a învins definitiv. Filmul pre bă. Noi am holărît să-l luăm în briga dată.
da noastră. Nu l-a dădăcit nimeni. Fe
noi dc muncitori, maiştri şi ingineri tinderii lucrului după grafic. în vederea trecerea socialistă. In cadrul îiureee- romîn înfăptuieşte insurecţia armata dc zintă cuceririle industriei noastre socia lul în care munceau ceilalţi ortaci l-a Aciumilîud experienţă în munca dc
fruntaşi şi evidenţiaţi, oameni cu spi : o marc atenţie sc acordă calităţii, la 23 August 1944. Armata romînă liste, a agriculturii, unde colectivi făcut şi pe el sâ-şi scluinbc atitudinea brigadier, Iulian Doţa a solicitat con
rit dc iniţiativă, conducători pricepuţi asigurării unei bune ritmicităţi. Cons icşorării consumurilor specifice de ma luptă pentru eliberarea întregii ţări de zarea a adus o viaţă nouă ţărănimii faţă dc muncă. Dar aceasta a fost mai ducerii minei trecerea lui în fruntea
şi dc nădejde ai procesului de produc tructorii şî forestierii vor trebui să fo rii prime şi materiale, creşterii pro- robia fascistă şi participă la victoriile noastre. Un amplu capitol din film este demult, prin aprilie, atunci cînd am unei brigăzi rămase în urmă. Nu l-au
ţie. Ei lărgesc şi întăresc nucleul pe losească mai Judicios şî la întreaga capa ictivităţii muncii. Aceasta a făcut po împotriva fascismului şi în alic ţări. închinat culturii noastre socialiste puse preluat conducerea brigăzii. Impor speriat greutăţile. Comunistul Iulian
Doţa are încredere în oameni. Exigent
care se sprijină fiecare colectiv în în citate maşinile, utilajele şî mecanismele. ftii ca procentul produselor de calita- In imagini impresionante ni sl* dez tant este că acum, tov. Frăţilă este un cu sine, nu trece cu vederea nici o
* I planificat să fie depăşit, Iar pro-
deplinirea sarcinilor dc producţie. Impresionanta sărbătorire a marii ani ictivitatca muncii să crească cu mult văluie lupta pc care o duce Frontul în slujba poporului. muncitor bun, cu care ne putem mîn- abatere.
Pc ecran apare ca un Icit-motîv, „Co
Am enumerat numai cîtcva exemple versari, faptul că poporul nostru păşeş jsic prevederi. Ca urmare în primele Unic Muncitoresc, forţele democratice loana infinitului4* a lui Brîncuş, simbol dri. Keorganizîndu-şî schimburile brigă
Şeful dc brigadă
din noianul de realizări obţinute în zi te cu încredere, sub conducerea înţe /iunî ale anului, economiile suplimen care urmau Partidul pentru cucerirea al aspiraţiilor spre înălţimi ale poporu despre vagonetarul ne-a mai vorbit zii, a repartizat oamenii în funcţie de
Nicolac Irîmic,
lele premergătoare lui 23 August. Aces leaptă a partidului. în al treilea dece te Ia preţul de cost al producţiei, se puterii politice, pentru instaurarea ce lui nostru. Filmul înfăţişează o Româ despre şclul dc schimb Miron Tudor pregătirea lor profesională în aşa fel
îneît forţele schimburilor au devenit
tea, ca şi multe alte succese, constituie niu de viaţă liberii şi fericită, ne în ricl la 216.000 lei, iar beneficiile date şi Jcsprc ceilalţi ortaci, pentru care a egale. Urmărind in permanenţă reali
pte plan la 96.000 lei. lui dinţii guvern democratic din isto nie intr-adevăr in continuă creştere, o
un bilanţ cuprinzător şi însuflcţitor pen deamnă să continuăm şi să dezvoltăm avut numai cuvinte dc laudă. zările pc schimburi, şeful dc brigadă
Demn dc relevat este şi faptul că în ria patriei noastre. Filmul înfăţişea ţară care sub conducerea partidului îşi — Despre mine ce să vă spun? —
tru continuarea întrecerii în acelaşi ritm pc mai departe succesele de pini acum. se străduieşte să asigure acestora nece
P'bada 1 ianuarie—31 iulie a.c. planul ză prezenţa conducătorilor dc partid, dezvăluie neîncetat noi şi noi posibi continuă cî. Rezultatele noastre sarul de scule precum şi toaîc celelal
viu şi susţinut. Zilele de muncă ce ne In felul acesta oamenii muncii din re laproducţia marfă a fost depăşit cu in frunte cu tov. Gheorghe Glieor- lităţi. nu sc pot pune pe scama unui te condiţii pentru buna desfăşurare a
aşteaptă vor putea fi încununate dc ace giunea noastră asigură îndeplinirea şi de 2.Î3.000 Ici. Realizările de pînă acum ghiu-Dcj, în mijlocul poporului, unita BUCUR ARITON S'ngur om. Cu toţii ne stră muncii.
leaşi rezultate valoroase dacă se va dez păşirea exemplară a sarcinilor de pro ccitituic pentru colectivul fabricii dc tea dc monolit a clasei muncitoare în întreprinderea cinematografică duim să muncim bine şi cu spor. In ccic cinci luni (nprilie-aiigust) de
volta tot ce s-a obţinut în cinstea marii ducţie şi a angajamentelor pentru acest bluri „Vidra**, un imbold în munca jurul comuniştilor. regională de stat Sarcinile dc plan sînt pentru noi pro cînd Iulian Doţa a preluat conducerea
brigăzii, a realizat o producţie medie
sărbători. an şi creează condiţii optime pregătirii deviitor, pentru obţinerea de noi şi Filmul ne poartă mai departe, dc-a Hunedoara—Deva blema nr. 1. Pentru aceasta nc-am or lunară în proporţie dc 115,7 la sută.
ganizat bine munca, sîntem discipli
întrecerea socialistă in cinstea zilei producţiei anului viitor. inDrtantc succese. naţi. In brigadă nu se pomenesc ab- Am părăsit birou! inginerului şef,
privind încă o dată spre gura minei.
Un şir lung de vagonetc încărcate cu
minereu îşi făcea apariţia.
In ele se
Acestea sînt cîteva din cauzele caic
influenţează în mod negativ execu
r a i d \ La arături, tractoarele să fie Io din plin tarea ritmică a arăturilor în gospo găsea şi minereul extras dc brigada lui
Iulian Doţa, care acolo în adîucuri,
înfrumînd tăria dc milenii a rocilor,
dăriile colective din raionul Haţeg. Dc
aceea, sc impune ca, atît conducerea munceşte cti entuziasm pentru îndepli
tehnică a S.M.T. Haţeg, cit şi organi nirea şî depăşirea sarcinilor de plan.
închin tractor pentru a-1 remorca pc rior, Sarmisegcluza şi altele. Din aceas lolosirea judicioasă a tractoarelor, pu zaţia de partid dc aici să asigure o M. KU GIN ESCU
cel lefectat pînă Ia S.M.T. Asemenea tă cauză, tractc-vclc dc aici lucrează
S e ştie c ă a r ă t u r i l e c o n s t i t u i e u n a d i n l u c r ă r i l e a g r i c o l e d e c a r e tea fi executată într-o singură zi. Cu bună organizare a muncii în cadrul bri
deftţiuni s-au înregistrat şi la tractoa- zilnic cu numai jumătate, iar în unele
d e p i n d e in m a r e m ă s u r ă o b ţ i n e r e a u n o r r e c o l t e s p o r i t e la h e c t a r . I n m a toate că sc cunoaşte acest lucru, pro găzilor, să exercite un control mai
rclecarc deservesc gospodăriile colec- zile cu mai puţin dc jumătate din ca
j o r i t a t e a l o r . u n i t ă ţ i l e a g r i c o l e s o c i a l i s t e d i n r a i o n u l l l a ţ c g a u î n ţ e l e s blcnu repartizării chibzuite a tractoa sistematic asupra modului cum sc des
tivedin Bcrthclot, Pui, Sălaşul Supe pacitatea lor.
acest lu' u, i a r ea u r m a r e , ş i - a u p r o p u s s ă f a c ă a r ă t u r i p e s u p r a f e ţ e c e rclor tic la brigada a 1 1-a nu este rezol făşoară lucrările agricole. Organizaţia Şcoala noua
î n s u m e a z ă c i r c a 3.0 0 0 h e c t a r e P e n t r u a c e a s t a , s - a u î n c h e i a t d i n v r e m e vată nici in prezent, deşi tov. Sebastian dc partid trebuie să îndrume comitetul
c o n t r a c t e l e n e c e s a r e c u S t a ţ i u n e a d e m a ş i n i şi t r a c t o a r e d i n H a ţ e g , ia r Ipseşte îndrumarea şi controlul Sora (şeful brigăzii) a insistat în repc sindicatului pentru ca acesta să orga la Homorocl
p î n ă i n z iu a d c ‘36 a u g u s t , m e c a n i z a t o r i i d e a i c i a u şi e x e c u t a t a s e m e n e a intc rîndurî pc lîugă conducerea S.M.T nizeze mai bine întrecerea socialistă cc
a r ă t u r i p e o s u p r a f a ţ ă d e 2.000 d e h e c t a r e . C e l e m a i b u n e r e z u l t a t e Lipsa de control şi îndrumare se rc sc desfăşoară între brigăzi şi între me Cu cîteva zile în urmă în comuna
l e - a u o b ţ i n u t b r i g ă z i l e d e m e c a n i z a t o r i c a r e d e s e r v e s c g o s p o d ă r i i l e c o PÎm la începerea însămînţăriior din zent în proporţie de numai 69 la sută. flcctă şi în unele manifestări de indis canizatori, să stimuleze pc cei cc sc evi Homorod, raionul Orâştic a fost inau
accasî toamnă nu a mai rămas mult Din partea conducerii S.M.T. se exer
l e c t i v e d i n P e ş t e a n a , B o ş o r o d , D e m s u ş , S i n t ă m ă r i a . B ă r ă ş t i şi a l t e l e . L a ciplină dîn partea unor mecanizator denţiază, De asemenea, sc impune lua
timp, fapt cunoscut şi dc către condu cită un control sporadic asupra acti gurată noua şcoală dc 8 ani. La serba
g o s p o d ă r i a c o l e c t i v ă d i n P e ş t e a n a , m e c a n i z a t o r i i M a r i n S e r b a u , V o i c u — ce-î drept, puţini la număr. Ncştiin rea unor măsuri urgente care să ducă
cerea Staţiunii de Maşini şi Ti • toarc vităţii brigăzilor. Din această cauză, la rea organizată cu acest prilej au parti
l o s i v o n i şi I o a n B r ă i l a a u f ă c u t p i u ă a c u m a r ă t u r i p c î n t r e a g a s u p r a f a ţ ă diî-r.c controlaţi în activitatea lor, ei la aprovizionarea ritmică a ,brigăzilor
din Haţeg. Numai că pînă in prezent, brigăzi cxhîă o slabă organizare a mun cipat locuitori din toate satele comu
p l a n i j i c a t ă . lasă tractoarele în brazdă, ocupîndu
colecivul unităţii amintite, în sarcina cii, o folosire ncraţională a tractoarelor. sc de rezolvarea unor probleme perso cu combustibil şi piese dc schimb, pre nei, care au contribuit prîn muncă pa
cărnii stă executarea tuturor arăturilor, La brigada a 1 1-a dc mecanizatori, spre nalc, sau nu lucrează, aţa cum procc cum şi înlăturarea în niod operativ a triotică la construirea localului şcolii,
nu a făcut prea mult in această dircc- exemplu, un număr de 8 tractoare au defecţiunilor ivite. Ei au confecţionat voluntar 80.000 bu
dcazâ mecanizatorul Gheorghe Sein
Necazul mecanizatorilor lic. Numai aşa se explică de cc planul arat într-o perioadă dc 10 zile numai tcic de la brigada a 2-a din Sîntăntă A. COSMA căţi de cărămidă şi au executat ţoale
!a arături s-a realizat pînă în pre 2 0 dc ha, cînd această suprafaţă, prin ria. C. M ARCU lucrările caic nu necesitau mină de lu
Folosirea tractoarelor la întreaga lor zilor cu combustibil. Nc referim în cru calificară, economisind prin acea-
capacitate este problema nr. unu cc sc deosebi la aprovizionarea cu ulei. Din D i n c a u z ă c ă n u s c m a n i f e s t ă s u f i c i e n t ă p r e o c u p a r e N e f i i n d c o n t r o l a ţ i î n d e a p r o a p e i n o c t i v i t a i e a lo r , sta 90.000 lei faţă dc preţul stabilit prin
ridică la ordinea zilei. Dc ccest lucru aceasta cauză, mai multe tractoare, d i n p a r t e a c o n d u c e r i i S .M .T . H a ţ e g , p e n t r u b u n a a p r o u n i i m e c a n i z a t o r i n u s e s t r ă d u i e s c s ă f o l o s e a s c ă t r a c deviz.
sînt convinşi majoritatea mecanizato timp de 4-5 zile nu au putut trace v i z i o n a r e a b r i g ă z i l o r c u c a r b u r a n ţ i şi h t b r i j i a n ţ i t o a r e l e la î n t r e a g a c a p a c i t a t e d e lu c r u . Printre cci care s-au situat în fruntea
rilor de la S.M.T. Haţeg, care .sc stră nici măcar o brazdă. Aşa stau lucrurile t r a c t o a r e l e n u v o i f i f o l o s i t e d i n p l i n la a r ă t u r i. acţiunilor dc muncă patriotică se nu
duiesc să facă tot ce le stă în putin la gospodăriile colective dm Băieşti şi mără cetăţenii Ioan Groza, La urcau Ig-
ţă, lucrînd chiar şî pe timp de noapte, Rîu Alb, unde 6 tractoare au fost imo-
pentru a-şi îndeplini sarcinile dc plan billzatc.timp dc 4 zile din lipsă dc ulei. na, Ioan Rusan, Nina Rădulcscu, Dumi
la arături. Printre aceştia, putem a- Acest lucru se datoreşte în marc mă 3 tru Ocncanu şi alţii.
ntinti pe Gavril lovăncscu, Ioan Bo- sură şi pontatorîlor de la brigăzi, care \ EMIL 1GNA
ian, Teodor Omga şi alţii. nu întocmesc la timp formele pentru corespondent
Cu toate acestea, tractoarele destina ridicarea combustibilului nccestr. Tov.
te executării arăturilor in gospodăriile Ştefan Vlad, pontator la brigada a 1 2-a
colective din raionul Haţeg nu-şi pot dc mecanizatori, nu trccc 2 >lc în şir pe
realiza sarcina planificată. Principalul la brigadă pentru a sc îngriji de apro Cu sprijinul cetăţenilor
necaz al mecanizatorilor îl constituie / itr*' A
lipsa de interes a conducerii S.M.T. vizionarea acesteia cu combusibil, pie m i In ultimul timp in comuna Rapolt,
pentru aprovizionarea la timp a brigă se dc schimb ctc. oraşul Deva, s-au executat numeroase
lucrări de înfrumuseţare. La îndemnul
Ş W m deputaţilor, cetăţenii comunei au parti
De ce numai cu jumătate din noima ? # C w j , cipat cu entuziasm la acţiunile de muncă
patriotică, efcetuînd 12.191 ore Valoa
dică la 64.660 lei.
Ritmul ncsatiîfăcător în caic sc exe lierele mobile nu-şi fac datora în mod > v i U i rea economiilor realizate astfel sc ri
cută în ultimele zile arăturile adinei in corespunzător. EI sc dcplasexă foarte Printre lucrările executate pot fî a-
cea mai marc parte din gospodăriile rar la brigăzi «i atunci nuna! la in r Ş V miiuitc: ridicarea noului local al Scolii
de 8 ani. construirea unei fîntîni, cu
colective din raionul Haţeg se dato- sistenţele repetate ale tracioiştilor, iar răţarea păşunilor, etcr
reşte şi lipsei de preocupare pentru în în uncie cazuri, sub un prctxt sau al . 9
lăturarea la timp a defecţiunilor ivite tul, refuză să răspundă chenărilor. In In cadrul acţiunilor de muncă patrio
Ia tractoare. La sediul S.M.T. dîn Ha ziua dc 26 august, la brigadade la B'c- tică s-au evidenţiat cetăţenii Ion Fîlip,
ţeg se aflau de cîteva zile un număr rea Strei, s-a defectat un tretor. Şeful M ERCEOLOGUL PRINCIPAL: Ioan Dunciu, Dumitru Drăghici. Ino-
dc 5 tractoare, la care erau necesare brigăzii a solicitat ajutorul atelierului Oaic cc lipseşte brigăzilor dc mecanizatori şi începe cu litera C ? In şosea stă un tractor chente Magda, Savîna Urs, Ionel Irimîe.
mici reparaţii. Acestea se făceau însă mobil. Acesta a întîrziat i sosească, DISPECERUL : Iar Ia umbfa nucului Elena Fodor şi alţii.
cu multă încetineală. iar în cele din urmă. şeful brigăzii a — Combustibilul, tovarăşe. Chiar acum întreabă de ia brigada a Xll-a cînd ION SUTINGA
Nici ©ecanicii care deservesc ate fost nevoit să scoată din producţie Ic trimitem uleiul care le lipseşte dc 4 zile. Doarme conductorul lui. corespondent