Page 101 - 1964-08

N r. 3007
Pog. 2 Drumul socialismului

Un valoros schimb

de experienţă

Din iniţiativa Consiliului local al
sindicatelor, joi a avut loc la întreprin­
derea raională dc industrie locală din
Urăştie un valoros schimb dc experien­ S/MBĂTĂ 29 AUGUST 1964
ţă privind stilul şi metodele de muncă
ale comitetului sindicatului de la I.R.I-L.
•Oi’ăştic în conducerea, organizarea şi ţi­
nerea evidenţei întrecerii socialiste. CINEMA v iste le noastre; 16,10 Noi înregistrări
Au participat vicepreşedinţii comite­ de muzică populară; cîntă Irina Lo-
telor de sindicat şi responsabilii cu în­ ghin şi Traian Uileean; 16,45 Scrisori
trecerea socialista din întreprinderile ra­ DEVA : Ocolul pămîntului în 30 dîn ţară; 17,30 Muz.ică; 13,05 „N ou­
ionului Orăştîe. dc zile — scria I şi II — cinemato­ tăţi... noutăţi" — emisiune de mu­
Tov. INicotne Roşu, preşedintele co­ graful „Patria"; Festival Chaplin — zică uşoară; 13,30 Almanah ştiinţific;
mitetului sindicatului dc la J.R.I L. Oră- cinematograful „Alta" ; PETRO­
5tic a piczcutat un referat privind mo­ ŞANI : Lumea comică a lui Harold 19,55 Concert pentru oamenii muncii
dul dc aplicare a Hotărîrii Prezidiului Loyd — cinematograful „Republi­ aflaţi la odihnă; 19,40 Muzică uşoară
Consiliului Central al Sindicatelor în ca"; Un om caic nu există — ci­ interpretată de orchestra Lester La-
stabilirea şi stimularea evidenţiaţilor, nematograful „7 Noiembrie"; ALBA nin; 20,10 Interpreţi dc odinioară ai
fruntaşilor şi colectivelor evidenţiate şi IULIA : Lovitură de pedeapsă — ci­ muzicii populare : Grigoraş Dinîcu,
fruntaşe în întrecerea socialistă. Pe nematograful „Victoria"; Păpuşile rîd Petrică Moţoi. Thedor Zavaidoc, Jcan
marginea referatului prezentat au fost — cinematograful „23 August" ; Marcu şi Luţă loviţă ; 20,30 Pc teme
purtate fructuoase discuţii, cei prezenţi SEBEŞ : Cei trei muşchetari — scria internaţionale; 20.40 Muzică dc dans;
jmpartăşindu-şi reciproc din experienţa I şi II -— cinematograful „Progi’c-
şi metodele muncii lor în Stabilirea cri­ suU Anaconda — cinematograful 21,15 Carnet plastic; 21,30 Roman­
ţe; 22,15 Muzică dc dans.
teriilor întrecerii socialiste si urmăririi „Sebeşul"; ORAŞTIE : Ceî patru că­
operative a rezultatelor obţinute. lugări — cinematograful „Patria";
Comblnalu/ s i d e r u r g i c H u n e d o a r a : V e d e r e p a r ţ i a l a a l a m i n o r u l u i d e 650 mm. Foto : V. O N O IU M ARIA PDPA corespondentă Bunica Sabclla — cinematograful
„Flacăra"; LUPENI : Totul rămînc TELEVIZIUNE
oamenilor — cinematograful „Cul­
Pe m agistrala____ SEARA PENTRU TINERET tural"; H A ŢEG : Mamclucul — cine­ Nota 10 la., vacanţă; 19,45 Aventu­
19,10
19,00 Jurnalul televiziunii;
matograful „Popular"; BRAD : Fraţii
„Steaua
corsicani — cinematograful
Cu cîteva zile în urmă, comitetul oră­
şenesc U.T.M. Alba a organizat în sala tema: „Cine ştie mai multe şî recită mai roşie"; SIMERIA : Anotimpuri — ci­ rile Iui Robin Hood; 20,15 In faţa
bine poezii despic patrie şi partid". La
hărţii; 21,00 Comici vestiţi ai ecra­
nematograful „Mureşul".
îm ireeeni sacsalesSe festivă a clubului din Cetate o scară concurs au participai 12 tineri din care RADIO nului; 21,50 Mic spectacol în culise.
pentru tineret Ia care au participat cir­
In încheiere : Buletin de ştiri.
Bu­
6 s-au calificat după lucrarea dc control
letin meteorologie.
scrisă. La întrebările dotate cu premii,
ca 600 dc tinere şi tineri din întreprin­
derile, instituţiile şi gospodăriile agricole primul Ioc a fost cucerit dc Atena O-
pincar, urmată dc Sandu Horea şi Mc- PROGRAM UL I : 5,06 Emisiunea Buletin meteorologic.
(D Un pod m işcător şi un „C a ru se l" £ C îf sului tehnologic. Secundele şi metrii colective din raionul Alba, drea Elena.
capătă aici valori uluitoare. Să con­ pentru sate; 5,16 Muzică interpretată
valorează o secundă © Comoara de la „p o a rta " cretizăm. La bluming reducerea tim- In cadrul acestei acţiuni a fost organi­ V. STELIAN de fanfară; 5,40 „Ce frumoasă-i via­ PENTRU 24 ORE
pnkiî dc ie.uinare cu numai o secun­ zat şi un concurs „Cine ştie cîştigă“ pc corespondent ţa noastră" — program dc cîntccc Vreme frumoasă cu cerul mai mult
Hunedoarei dă la fiecare lingou înseamnă o pro­ şi jocuri populare; 6,10 Muzica de senin. Vîntul va sufla moderat din
ducţie peste plan dc 15.000 tone la­ estradă; 6,30 Sfatul medicului; 6.40 sud-est. Temperatura staţionară, va ti
Intre oţelării şi noile laminoare — Oţelul sc opreşte din drum. Dar minate pc an. Şi cîtc maşini nu este j Melodii distractive romîncşti; 7,06
aproape 3 lcm. O distanţă apreciabilă, nu pentru multă vreme. Dvipă o în stare să pioducă industria noastră Muzică uşoara; 7,45 Salut voios de cuprinsă ziua între 25 şi 32 grade iar
noaptea între 10 şi 16 grade.
un gol care lasă impresia unei frînturi „odihnă*1 sie cîteva ceasuri Ia căldura diiijT-o asemenea cantitate dc oţel ! pionier; 3,00 Sumarul presei centra­
în fluxul metalului hunedoreitn. Par­ cuptoarelor adîr.ci o porneşte din nou Reducerea timpului dc laminare a le; 8,06 Muzică populara; 9,10 Mu­
curgând această distanţă ţi se parc că la drum. De aici el intră definitiv în devenit de multă vreme o preocupare zică uşoară; 9,40 Melodii populare in-
marele complex de laminoare con­ mîinilc laminatorilor. Macaralele har­ centrală a colectivului. Tovarăşul Pe­ | tcrprctatc la diferite instrumente; PENTRU URM ĂTOARELE
struit în lunca Ccrnci c rupt dc tru­ nice se mişcă nerfstîmpărat dcpunînd tic Lungu, secretarul comitetului dc 10.30 Muzică uşoară; 11,00 Arii din 3 ZILE
pul combinatului. Halele enorme, de pc transferenre lingou după lingou. parrid, nc-a pus la îodcmînă cîtcvj opere; 11,30 Piese dc estradă; 12,03
proporţii gr^n dc cuprins în priviri, Şi ca la o comandă nevăzută, căru­ dosare voluminoase. Ele cuprind stu­ Muzică populară dîn ţările Africii; Vremea sc menţine frumoasă la în­
par mai degrabă o uzină dc sine stă­ cioarele pornesc spre calea cu role. dii tchnico-cconomîcc amănunţite, pla­ 14,10 Orchestre dc muzică populara: ceputul intervalului apoi devine schim­
tătoare ilccît o continuitate firească Le depun acolo şi în aceiaşi grabă nuri dc măsuri, jdei, iniţiative. In- 14.30 Prietenii lui ilo-rc-mi; 15,30 bătoare, favorabilă ploilor locale cu
a drumului oţelului. sc rostogolesc pc şine după noî po­ Actualitatea literară în ziarele şi re- temperatura în uşoară scădere.
ti-o vreme senilă s-au luat mă­
Aceasta este prima impresie. Dar e veri. Este greu îă redai în toată am­ suri pentru perfecţionarea capa­
deajuns să pătrunzi în uriaşele hale, ploarea şi măreţia lui acest specta­ cităţii dc încălzire la cuptoarele
să vezi mişcarea continuă, sincronă a col. Amestec izbitor de lumini şi adinei, au fost îmbunătăţite schemele
marilor agregate, şi această impresie se umbre, dc aer caid şi boare rccc su­ de laminare şi calibrajul şi s-a asi­ Şcoala profesionali de mecanici agricoli Hiba lulia
pierde fără urmă. In locul ci se for­ flată dc ventilatoare, de mr.şîni şi au­ gurat o întreţinere corespunzătoare
mează puternică şi statornică imagi­ tomate, bala laminorului ie familia­ a agregatelor. Şi nu numai atît. Intraţi
nea reală a întregului combinat. Da rizează dir.tr odată cu atmosfera în­ în cabinele dc comanda sau instala-
mai mult, simţi lă tot nasul prezenţa trecerii. Oamenii mîndri de locul lor ţi-vâ pentru un moment la spatele oa­ A S II N j i
furnnlistului şi a oţclarului, a ingine­ dc muncă, tc poartă în sala maşinilor menilor cmc jonglează cu manete şi
rului dc concepţie şi a lucratorului sî Ia cuptoare, peste nenumărate ba­ butoane. E un adevărat spectacol. Va- CA PRIMEŞTE ÎNSCRIERI PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE IN
de la transport. Rlumingul — acest lustrade, şi-ţi arată tot ce poate fi sîle Zăvălaş sau Vîorcl Ncag, doi din­ ANUL I PINĂ LA DATA DE 31 AUGUST 1964.
masiv agicgat modern, care modelea­ mai semnificativ în activitatea lor. tre mnnevi'anţii principali ai lamino­ CONCURSUL DE ADMITERE ARE LOC INTRE 1 -1 0 SEPTEM- '
ză între valţurilc sale peste 70 la sulă Eşti pus să urmăreşti mai înlîi formi­ rului, manipulează cu viteze uimitoa­
din producţia dc metal a ţării — este. dabilul „Cârmei". Istoria lui este re. La mişcările lor, în care sc con­ BRIE A.C. LA ÎNSCRIERE, CANDIDAŢII PE LINGĂ ACTELE OBIŞNUITE,
cu toată aşezarea sa lăturalnică, o scurtă şi rrod:H'Onsă. Vechiul trans topesc priceperea şi înalta calificare, VOR PREZENTA SI O RECOMANDARE DIN PARTEA UNUI S.M.T.
„inimă1* care pulsează viguros de-a fcrcar — instalaţie care aduce lingou­ DIN REGIUNEA HUNEDOARA.
lungul zilelor şi nopţilOi dc neîntre­ rile de la cuploare la caja de lami­ experienţa îndelungată şi clanul în INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE POT OBŢINE LA SEDIUL ŞCOLII
ruptă şi rodnică întrecere pentru me­ nare — nu mai corespundea cerin­ muncă, agregatele răspund prompt şi DIN ALBA IULIA, STRADA PLATOUL ROMANILOR NR. 24. TEL. 39.
tal. ţelor. Provoca serioase strangulări în docil. Barele dc oţel sc scftrg con­
tinuu. Nici nu este dc mirare că pro­
In ciuda kilometrilor carc-i despart, Iluxul tehnologic. S-a născut atunci
ductivitatea orară a ajuns să depăşeas­
oţelării şi laminalorii şi-au dat mina ideca îndrăzneaţă a „Caruselului". că, în schimburile lor, peste 200 de
şi păşesc cot Ia cot pe magistrala între­ Trei cărucioare, în circuit închis, cu tone. Pc această bază colectivul a la­
cerii socialiste. Kilometrii au dispărut. conundă automată, leagă cuptoarele SFATUL POPULAR RAIONAL BRAD
Trevurile dc turnare lungi, irtirrmî- dc calea cu role. Distanţa aceasta a minat pînă acum 26.000 tone dc oţel
nnbile, purtînd povara grea a oţelului fivrt practic anulată. Ea nu mai exis­ peste plan. S-au creat astfel condiţii Secţia sănătate
proaspăt pleacă dc la oţelării în ritm tă. In schimb s-a deschis perspectiva optime pentru celelalte laminoare.
Pe magistrala întrecerii socialiste la-
susţinut. Ziua le simţi dogoarea, iar certă a dublării capacităţii de pro­
noăptca le ghiceşti dc departe pre­ ducţie. proiectate. niinaroriî de la bluming au aşternut ANUNŢĂ VACANT UN POST DE MOAŞA LA CIRCUMSCRIPŢIA
zenta după lumina aurie. Siluetele Modificarea şî perfecţionarea spcctncy- lespezi trainice pentru noi şi însem­ SANITARA DIN VATA. RAIOŞoOL BRAD, REGIUNEA HUNEDOARA, IN.
zvelte ale lingouri lor calde, aşezate loară uneori, a agi cgetclor, se împlcreş- nate succese. Ele se materializează la CEPIND CU DATA DE 1 SEPTEMBRIE 1964.
robust pe platforme, ţîşnesc îndrăz­ tc armonios cu numea laminatorilor. „poarta" marelui combinat în sutele SALARIZAREA CONFORM VECHIMEI.
neţe în sus. Ochii Ic urmăresc şi Dlumingul — cl este în fond acela care de vagoane expediate zilnic uzinelor
văd pînă departe, în înălţimi, miile dă tonul întrecerii. El preia zecile dîn ţară.
de kilometri dc profile. Aooi trenu­ dc miî de tone dc oţel il.atc peste Cifrele acestea sînt relative. Aici, la
rile sc mistuie în halele bhimingului. plan, cl „pompează" intens materia poarta Hunedoarei, sc adună mereu,
îşi deşartă povara şi pornesc grăbite primă pentru celelalte laminoare. Toc­ ceas după ceas, alte cantităţi dc mg- Institutul de mine din Petroşani
să-şi continue m».vctn. In trecerea lor mai dc aceea principalele obiective în tal. Pe drumul lung al oţelului kilo­ Folosirea maşinilor şi utilajelor la întreaga Itfr capacitate este o preocupare
paralelă, în ambele sensuri, sc vădeşte întrecere sînt aici înalta productivii metrii şi secundele au dispărut. Ln- (ic scamă a minerilor din sectorul I al E.M. Teliuc. In ajutorul lor vin condu­
un adevărat pod mişcător caic leagă talc a muncii, spj-iiez vitezelor de ininatorii păşesc în frunte. Cot la cot cătorii auto care, folosind din plin capacitatea autobasculantelor, au transpor­ anunţă scoaterea la concurs a următoarelor
trainic cele două mari colective — l-'cni şi l-cducni.'i acelor d:sfar1ţe carc cu întreaga Hunedoara. tul spie staţia uc sortare o înseninată cantitate dc minereu peste plan.
oţelării şi lamînr.tcrii. despart începutul dc sfiişitul proce­ AL. VASIU In clişeu : conducătorul .Tuto loan Mitrachc dcscărcînd un nou transport
de minereu. posturi didactice:
— Şef de laborator la C atedra de Chfimie-Fiztcăf
EA MÂÎWriCH DE caic sc intîlncsc zilnic, avem duri poz. 22 disciplina Fizică. Catedra de Chimie-Fizică*
medie a vieţii, rîtm dc creştere, inf
la
— P reparator
cele productivităţii ijiuncii, c îl.
E suficient să amintim aplicarea rj-
tcmaricilor moderne Ia programate disciplina Fizică, poz. 24.
TINTELE PRACTICE I liniară folosită şi la alegerea variaţi­ Persoanele care doresc să participe la concurs
lor optime de repartizare a rcsursdr
de materii prime, de forţa dc mufă,
ctc., între unităţile de producţie Jc vor înainta rectoratului o cerere, în termen de o
unei ramuri sau unei regiuni, peru lună de la data aparifîei prezentului anunj, însoţită
Notăm cu b grosimea grinzii, cu h din A în C (pc linia AMC) să fie cel Derivata a doua este : Cele arătate se realizează prin îmbu­ a ne convinge că acestea sînt Î2 vdte
înălţimea ci şi R. raza cercului dc sec­ mai ieftin Ţ ‘ nătăţirea programelor dc matematică, din viaţa şi au aplicabilitate nemo- de urm ătoarele acte :
ţiune în triunghiul dat. Sc ştie că re­ > cupnnzînd noţiunile de bază referitoa­ cită, contribuind în felul acesta l e ­
zistenţa grinzii este proporţională cu O re la calculul erorilor şi probabilităţi­ garea învăţămîntului matematic de — copie legalizată de pe diplom a de stat sau de
produsul / . , Va trebui deci să lor, statistica matematică, elemente dc viaţă. pe actul echivalent de studii superioare (2 exem ­
O ■ h *
adică pentru topografic şi calculul cu rigla. S-ar putea spune că nu facem aîfcva
găsim maximul funcţiei y s ^ y ş arc un minim. vX r X c \ în ultima clasă, ca un obiect sepa­ dccît să supraîncărcam elevii, însă|ca- plare).
rat, în cadrul unei orc pe saptămînă licaica este cu cotul alta dacă cercăm — lucrurile ţHsnittîee înfr-un exemplar.
Din figură se vede că • In acest caz, soscaua crcbuie sa îhcca- să sc facă descrierea şi explicarea celor mai cu atenţie programa dc gconltrie
pă din punctul M, a cărui distanţă de mai principale procese tehnologice, cît a clasei a X-a secţia reală. Aici ca­ — certificatul de caracterizare a a ctivită ţii p ro ­
şi a sculelor ŞÎ aparatelor din diferitele pitolele „Drepte şi plane paralele^ cît
* X Q ramuri ale industriei şi tehnicii din şi „Drepte perpendiculare pe un ian" fesionale şi sociale, eliberat de Dnstâtujia (în tre p rin ­
ţara noastră.
de care ocupa 20 de orc cu teoreme şno- derea) în cere au funcţia de bază (2 exem plare).
„O uzină electrică sc află pe margi­ Realizarea acestei cerinţe ar uşura ţiuni, jconsidcrîndu-lc numai picelc
nea unui'rîti a cărui lărgime este b km. orientarea profesională, a seriilor dc absolur necesare pentru sldiul
^ 2 - d Q C ; absolvenţi, care s-ar face potrivit în­ — c e r tif ic a t d e v e c h im e în m u n c ă ( 2 e x e m ^ -a re ).
portului greutăţii unitare dc marfă, şi pe marginea opusă se află o fabrică corpurilor geometrice, se pot fae în
7 * U e 4 - 6 * J luînd o poziţie arbitrară pentru punc­ la distanţă dc a km. dc proiecţia locu­ clinaţiilor şi interesului manifestat dc şase orc. Numărul dc orc ramase lacarc — m e m o riu d e a c tiv ita te d id a c f ic o - ş tiin lif ic â (2
tul M, sc poate scrie lui unde se află uzina electrică. Să se fiecare elev. adăugind numai cîtc doua orc c Ia
Denvind în raport cu b ;uem : găsească cum este mai economicos să Cît priveşte introducerea unor dis­ capitolele mai mari poc fi folosie cu e z e m p la r e ) .
y-: 0,P*-6')-2bJ y * a i ( a - X ) f v * 2 Ţ J * se construiască un cablu ce leagă U2ina cipline noi, ca cele amintite maî sus, foarte bune rezultate, pentru rcli/.a- — autobiografia.
ici celor arătate.
cu fabrica ţinind seamă că pe mal cos-
numai enumcrînd cîteva cazuri, în care
( O r ^ X . <» d ) uil cablului e dc m lei iar în apă de n procesul dc producţie fără existenţa şî Rezumînd cele propuse, potrivit mo­
** m ' Q d a u n & e prezenţa lor la ricmul actual dc dez­ tivării făcute la fiecare caz în jarte, Inform aţii suplim entare se pot lua de la recto­
b * Derivata I-a a acestei funcţii este : Dacă notăm cu x lungimea cablului voltare nu poate fi conceput, ne dăm ar fi bine ca şi programa să cupindă ratul Institutului de mine Petroşani, str. institutului
V T următoarele :
pe pămînt, atunci va trebui să căurăm seama că nu numai pentru elevi dar şi
Derivata l-a fiind un trinom dc gra­ minimul expresiei : pentru noi cei care îi învăţăm este ne­ 1. Elevii să înveţe să lucreze cu Nr. 20.
dul II, în care coeficientul prinţului cesară abordarea acestor probleme. rigla de calcul.
termen este negativ îşi schimbă sem­ £ ^ +n i'6 * t (a Astfel, în industria constructoare de
nul dc la plus la minus, iar funcţia y maşini şi aparate noţiunea dc eroare 2. Să sc dea elevilor elementele de
agrimensiumi,
fiind maximă pentru această valoare, a cărei derivata se anulează de măsurare este sirius legată de no­ bază ale topografici şi şi cunoştinţe
printre
care neapărat
înlocuind valoarea lui b în expresia Unde Ic pentru valoarea ţiunea dc eroare de fabricaţie. De despic curbele dc nivel Exploatarea Atelierele centrale
care ne dă pc h obţinem. aceea gradul de precizie al fabricaţiei
rr> b 3. Să aibă elevii cunoştinţele dc bază
X - Pieselor depinde în ni2rc măsură dc despre calculele cu aproximaţie. C rişcior
* * * precizia maşinilor unelte şi de starea 4. Să sc facă descrierea şi explicarea
v y Dacă U z i ( * 3 ) , sculelor aşchictoare. celor nul principale procese tehnolo­ cu sediul în comuna Crişcior (Gurabarza)
Practic. problema prezentată, sc atunci aceasta exprese este negativa, 0 JC 4 Oricît de minuţios s-ar efectua mă­ gice din diferitele ramuri ale indus­
nune astfel : Pentru a afla valorile lui 1 --------r — surările, acestea sînt însoţite dc erori. triei şi tehnicii noastre socialiste. raionul Brad-regiunea Hunedoara
b şi h care răspund problemei trebuie ncputîndu-se anula. l: 1 i * » Prut cele propuse pcnnu a se intro
cunoscută raza. Aceasta este egală, cu Prin eroare de măsurare înţelegem di­ duce, înţeleg, ca să nu depăşească cc
media aritmetică a razelor obţinute Funcţia y descreşte cu mărimea x ferenţa dintre dimensiunea reală a unei rinţclc prqgramei şi să fie accesibil
prin măsurarea circonfcrînţci trunchiu­ (de la O l,i d) şi evident ajunge la piese şi dimensiunea sa obţinută prin vîrstei elevilor. j m m m h d e u r g en t ă m c o n d iţ iile l e g a u !
lui în partea groasă şi subţire. Aşa s-a valoarea sa minimă pentru x = d în *t <? r măsura ei. Dacă dimensiunea reală este
Ritmul de dezvoltare al industriei n
procedat în lucrarea efectuată de elevii acest caz, soluţia cea mai favorabilă general şi în special al industriei cot>- i OE PREGĂTIRE, V E C IL E Şl SALARIZARE j
care au găsit raza egală 15 cm. Inlo- ar fi să înceapă şoseaua chiar în Sc constată cu ajutorul derivatei a egală cu x, îar valorile dimensiunilor tructoare de maşini, cît şi a tehniii
cuindu-lc în formulele : punctul B. doua, că această valoare dă un minim. obţinute ea urmare a unor măsurări socialiste, cea mai avansată, cere pezî URMĂTOARELE CADRE:
Să presupune ( ţ <, \ ) repetate sînt
Z i f r Q Aceasta este lungimea cablului pc mal. cc trece cadre cîc mai temeinic pigă- f »
b r r j/ h - derivata sa sc anulează cind, Se gă<r'rr pentru lunc'rnca cablului sub Q j , 0 2 , 0 5 , • ••• 5 On , tite teoretic şi practic recrutate şi <jn- — un m aistru con structor;
tre absolvenţii şcolii dc cultură gene­
avem dimensiunile grinzii în secţiune rala. ţ ţ
transversală a arborelui : * Vnl - *T3- erorile de măsurare vor fi j — un tehnician I. norm afer (pentru con strucţii); j
b = 17,3 cm. . \ Tmînd scamă de acestea, si noi sm- i >
si La ultimele două probleme atît con­ Z , ” O f —X f 4 2 - J - , fesorii de matematică vom dovedi prin \ — un tehnician I. constructor;
h =*> 24,4 cm. w ţinutul cît şi soluţiile lor indică meto- fapte că dorim să contribuim din :c în ţ ;
„Din punctul A situat pe o arteră (h dc lucru pc teren, pentru specia­ ce mai muie şi mai bine la ridcarca ( — un tehnician I. control tehnic pentru ateliere ; J
de cale ferată AR, sc dirijează un trans­ lişti. iar datele problemelor aflate nu­ calităţii învăţămînnjlui maiemacn în i î
port dc mărfuri îiisnrc oimrrul C si­ Avem două ipoteze : meric prin măsurători înlocuite în so lumina cerinţelor lui obiective, oglin­ [ i
tua c la o distanţă CB egală (I) dc linie luţiile aceloraşi probleme rezolvate teo­ Erorile obţinute prin măsurări se dite de viaţa nouă a societăţii socialiste ! — frei conducători auto. J
ferată Costul transportului pentru u- a)y- ^ ^ adică M sc află la dreapta retic pentru ca/ul general, dau imediat împart şi ele în grosolane, sistematice din scumpa noastră patrie Republica j i
nitatcn de greutate pc distanţă unuară lu: D. drumul cet mai avantajos este tot rezultatele aşteptate >î accidentale. Modul dc aflarea lor in­ Populară Romînă, mulţumind astfel.
cel din cazul precedent, adică şoseaua în toate domeniile ştiinţei şi tehni­ troduce cunoaşterea valorii medii, va­ Partidului Muncitoresc Romîn, care a Injormaţiile suplimentare se primesc de la j
trebuie să înceapă în punctul B. loarea probabilă, deci, implicit elevii luptat pentru făurirea acestei vieţi.
pentru calc ferată cii s-au realizat în ultinn vreme pro­ Servi iul Personal şi Plan Organizarea Muncii ;
« “ * grese importante. Această stare de lu­ trebuie să aibă cunoştinţe dc calculul
X.Q ^ X der>voio se ARIMESCU AURELIA | teleftn 281 şi 290-Atelier ele Centrale Crişcior.
pentru transportul cu căruţa. In care cruri impune problema ridicării pe o probabilităţilor.
punct M trebuie si racordăm şoseaua Qnuleozo p l K - X o treaptă tot atît de înaltă $i a învăţă- Tot printre noţiunile teoremei pro­ prof. matematică «radul îl
M C, pentru ca transportul mărfurilor mîiuului dc cultura generală. babilităţilor şi statisticei matematice, Şcoala medie „Decelai" Deva