Page 104 - 1964-08

In raionul O râştie
PROLETARI DIN TOATE TARILE, VNIŢJ-VA)
Activitate intensă în vederea
ti

deschiderii noului an şcolar

Mai sînt puţine zile pînă cînd şcolile iar interiorul a fost curăţat. Biblioteca zionate cu întreaga cantitate planificată
îşi vor deschide din nou porţile pen­ a fost completară în ultimul timp cu dc combustibil. Spre exemplu, la şcoala
tru zecile dc mii dc elevi dornici să în­ cărţi şi reviste în valoare dc peste 5.000 medie s-au transportat şi depozitat in
veţe. După vacanţa petrecută în mod lei. Aş vrea să mai amintesc faptul că ultimul timp 120 m. Steri lemn de foc,
plăcut şi educativ, elevii vor începe un şcoala medic dispune de laboratoare de iar la şcoala dc 8 ani 68 m. steri lemn
nou an şcolar cu forţe sporite. Dar în fizică şi chimie, dotate cu aparatură şi 20.000 kg. cărbuni. Pe lingă acestea,
timp ce ci se află încă în taberele de modernă, la înălţimea celor mai mari şcoala de 8 ani a mai procurat supli­
odihnă-dc la munte sau de la mare, con­ şcoli din ţară. Spaţioase, bine dotate, mentar 3.500 kg. deşeuri. O grija deo­
ducerile şcolilor pregătesc cu toată a- zugrăvite şi vopsite laboratoarele aşteap­ sebită acordă conducerea şcolii medii a-
tenţia sălile dc clasă, internatele, labo­ tă sosirea elevilor. provi/.ionării dc iarnă a cantinei inter­
ratoarele, astfel ca elevii să găsească to­ — Cum îşi vor petrece elevii timpul natului.
ANUL XVI. NR. 3008 DUMINICĂ 30 AUGUST 1964 4 pagini, 20 ban/ tul pus la punct. Pentru a afla unele liber? — Vizitînd şcolile din oraş am ob­
amănunte în legătură cii pregătirea şco­ servat şi unele deficienţe privind pregă­
lilor dîn oraşul Oraştie în vederea des­ tirile pentru deschiderea noului an şco­
chiderii noului an dc învăţămînt Be- (d&tWOt'bil't lar.
am
avut o convorbire cu tov. Marin
SPRE MOI lîEftUZARI IN ÎNTRECEREA SOCIAU S Ifl chercscu, vicepreşedinte al Comitetului punct unele lucruri. Citeva uşi şi du­
la
— Intr-adevăr, mai sînt de pus
executiv al Sfatului popular al oraşului
Orâştie. — Nici această latură nu a fost ne­ lapuri dc la şcoala medic trebuie revi­
zuite şi vopsite, întrucît ele nu concor­
— Cu sprijinul comitetului executiv glijată. De curînd Ministerul Invăţămîn- dă cu interiorul frumos. Trccînd în
conducerile şcolilor din oraşul nostru tului a repartizat şcolii medii un aparat curtea şcolii destul dd spaţioasă, te iz­
Cu acelaşi elan au luat unele măsuri pentru executarea de cinematograf care va rula filme după besc uncie lucrări ce aşteaptă să fie ter­
lucrărilor necesare. Astfel, la şcoala me­
minate. Este vorba dc chioşcul alimen­
un program bine stabilit. Vreau sâ scot
die a fost reparat şi spoit în întregime în evidenţă de asemenea faptul că toţi tar alît de necesar elevilor ca şi dc alte
interiorul care, în prezent, arc un as­ învăţătorii de la clasele 1—IV şi-au pro­ lucrări rămase in urmă.
Zilele trecute am poposit prin cîtcva Acum la fiecare secţie, la fiecare pect cît se poate de plăcut. In vara a-
din secţiile C. S. Hunedoara. Prima eta­ loc de munca se vedeau oame­ cestui an s-au reparat toate cele 60 sobe curat aparate dc proiecţie în afara ce­ Exteriorul şcolii de 8 ani a fost re­
pă a întrecerii se încheiase cu succes. In ni lucrînd cu însufleţire, fara clipa dc teracotă, care nu mai corespundeau, lor existente în şcoală. La aceste clase parat şî zugrăvit. In interior însă lu­
7 luni, cocsarii au dat patriei peste plan dc răgaz. „Timpul nu aşteaptă, spuneau băncile au fost revizuite, reparate, vop­ se găsesc plăci pentru audiţii, cu po­ crările dc reparaţii sînt râmase în urmă.
5.122 tone cocs, aglomeratoriştii de la ci. Ne străduim să îndeplinim şi depă­ site şi lăcuite. Pînă nu tic mult existau vestiri şi recitări adecvate vîrsiei ele­ O vină pentru aceasta revine conducerii
cele două secţii de aglomerare 9.915 şi şim cu succes angajamentele anuale®. în clase unele table ce nu mai cores­ vilor. După cum se ştie elevii practică F.C.O, Orăştic care abia zilele trecute
respectiv 13.877 tone aglomerat, furna- Iar săgeţile graficelor se vedeau ureînd pundeau. Prin grija conducerii şcolii în timpul orelor rezervate acestui lucru, a trimis meseriaşii să execute reparaţii.
sportul. In acest scop. secţia de învăţă­
liştii de la secţia a ll-a 28.088 tone mereu. In perioada 20—25 pe ele se pu­ toate tablele au fost reparate şi vopsite. Sperăm totuşi ca şi localul acestei şcoli
fonta, iar cei de la secţia a IlI-a 2.812 tea citi: la secţia cocs încă 130 tone Acelaşi lucru s-a făcut şi la şcoala dc 8 mînt a sfatului popular raional a pus să fie complet reparat pînă în ziua de
tone fonta, o(clarii de la cele două oţc- în plus, la cele două fabrici de aglome­ ani care a trimis I.R.I.L. Oraştie table­ Ia dispoziţia şcolii material sportiv ca: 7 septembrie.
mingi dc fotbal şi dc volei, aparate de
lării Martin 10.871 şi respectiv 54.182 rare 634 şi respectiv 878 tone aglome­ le pentru reparat şi vopsit. De aseme­ Comitetul executiv al Sfatului popu­
tone oţel. In perioada 1—20 august can­ rat, la secţiile 2 şi 3 furnale 587 şi res­ nea geamurile tuturor claselor de la gimnastici, ctc. lar al oraşului Orăştic se va strădui ca
tităţilor de mai sus li s-au adăugat alte pectiv 474 tone fontă, iar la oţclăria şcoala medic au fost verificate şi, unde — O problemă importantă este apro­ în scurtul timp care a mai rămas pini
Martin nr. II 2.592 tone oţel. Cifre noi, vizionarea şcolilor cu combustibil şi ali­ la deschiderea noului an de învăţămînt
399 tone cocs, 2.467 şi respectiv 920 a fost cazul, înlocuite. $i biblioteca şco­
fapte noi. Toate laolaltă confirmă hotă- lii (bibliotecari tov. Magdalcna Diaco- mente. Ce s-a făcut în această direc­ să ia toate măsnrile astfel ca şcolile să
tone aglomerat, 1.415 şi respectiv 626
rirca siderurgicilor dc a face totul pen­ nescu) este gata să primească elevii. Cele ţie? primească elevii în cele mai bune con­
tone fonta, 445 şi respectiv 2.722 tone tru a da patriei pînă la finele anului peste 8.300 cărţi şi broşuri existente in — Pot spune că toate unităţile şco­ diţii.
oţel. In zilele care au urmat întrecerea metal cit mai mult şi mai bun. bibliotecă au fost aranjate în rafturi, lare din oraşul Orăştic au fost aprovi­ V. ALBU
a continuat cu acelaşi elan. G H . C.
C re s c in d icii d e utilizare D E
F I L E
a m a s e i le m n o a s e
Valorificarea superioară a masei lem­ acest an indicele de utilizare a masei Edîtat de Comitetul regional Hune­
doara al P.M.R. şi Sfatul popular re­
noase este una din preocupările princi­ lemnoase la sortimentul răşinoasc a gional, albumul „Regiunea Hunedoara1"
pale ale lucrătorilor din cadru) între­ crescut ia 92 la sută, iar la lemne fo­ face parte din planul de tipărituri rea­
prinderii forestiere Sebeş. îndrumaţi în­ ioase la 69 la sută. lizat în regiunea noastră cu prilejul zi­
deaproape dc organizaţiile dc partid, fo­ Demne dc remarcat sînt rezultatele lei de 23 August, a XX-a aniversare a
restierii din sectoarele dc pe Valea Sebe­ înregistrate dc lucrătorii dc la gurile de eliberării Romînici de sub jugul fascist.
şului şi din sector.nl Zlatna au folosit exploatare Pîrîul Gardului şi Oalele din Prin tematica şi execuţia sa grafică,
din plin mijloacele mecanizate, calc sectorul Oaşa, Recea şi Gilccag din sec­ albumul sc ridică la nivelul unei lucrări
principală de sporire a indicilor de uti­ torul Valea Sebeşului, Intrcgaldc şi Va­ valoroase care dă posibilitate cititori­
lizare a masei lemnoase. In acest an o- lea Mică din sectorul Zlatna şi sectorul lor noştri să cunoască mai bine princi­
peraţiunea de doborît-sccţionat se exe­ de prelucrare Sebeş, care şi-au depăşit palele obiective industriale, dc construc­
cută mecanizat in proporţie dc 97 la angajamentele luate în întrecerea socia­ ţii social-culturale, agricole ere., reali­
sută, iar la scos-apropiat gradul de me­ listă, întreeîndu-şi sarcinile la toate sor­ zate în regiunea Hunedoara în cei două­
canizare este dc 65 la sură. timentele planificate. zeci de ani dc muncă şi viaţă liberă. In
Mecanizarea procesului de producţie a Acum colectivul acestei întreprinderi imagini ckirc, albumul înfăţişează peisa­
industriale,
je
aspecte
florei
ale
permis şi organizarea superioară a mun­ este hotarît să muncească cu şi nui mul­ şi faunei regiunii, ale muncii şi vie­
cii. Tot mai multe brigăzi şi-nu organizat tă însufleţire pentru dezvoltarea conti­ ţii minerilor, sidcrurgiştilor, constructo­
munca în brigăzi complexe cu plata în nuă a succeselor obţinute pînă în pre­ rilor, ţăranilor colectivişti, a mecaniza­
acord global. Repartizaţi pe faze dc lu­ zent convinşi fiind că numai astfel an­ torilor, intelectualilor, activiştilor cul­
Muncitoarea Ana Neag din secţia circulare a fabricii „Sebeşul" cru, muncitorii din parchetele forestiere turali şi artiştilor amatori şi ale celor­
din Sebeş a terminat de curind şcoala profesionala de 3 ani. Cu toate au redus pierderile dc material lemnos, gajamentele luate în întrecerea socialis­ lalţi oameni ai muncii din regiunea
tă vor fi îndeplinite.
acestea ea se numără printre muncitoarele evidenţiate in întrecerea rcalizînd astfel, pe lingă depăşirile dc N. TRAÎAN noastră.
socialistă. l oto : V. ONOIU plan, şi Indici superiori dc utilizare. In corespondent Desigur, oricîlă strădanie s-ar fi de­
pus, ori cît dc marc ar fi volumul lu­
crări), ca nu poate reda iot ceea cc
niîna harnică a celor cc muncesc a rea­
O „POTOPUL" DE LA NIVELUL gazoasă, emanaţiile de gaze /-au vine : „Rampa asta şi celelalte sînt mecanicul de nompă. Prezenta lui lizat în douăzeci dc ani pc cuprinsul
MARII ♦ TREI FERESTRE SPRE VI­ pus pe mineri la încercări mari. A „capete de pod', locuri de unde în fundul;, pufului _ e absolut nece-^. accştui jiunjos colţ dc Liră —..regiunea
fost nevoie> d? .. intervenţii ingeni­ vor porni in curînd drumurile spre sară. Pompa trebuie să funcţione­ Hunedoara. In frunte cu comuniştii,
ITORUL ZACAMINT ❖ COLIVIE IN oase. plfte 'dc Curai, -pentru stăvi­ viitoarele abataje. Brigăzile noas­ ze continuu. Altfel se opreşte lu­ bravii noştri muncitori, ingineri şi teh­
LOC DE „CHIBLĂ". lii ea acestor stihii'. tre sînt în întrecere. In cinstea ce­ crul Şi luciul nu trebuie să se nicieni din toate sectoarele dc activitate
ta prima rampă chibla - s-a oprit lei de-a XX-a aniversări a eliberă­ oprească... au săvîrşit fapte măreţe; au ridicat din ■ - J M 3
Am lost la Teliuc în urmă cu 3 * temelii oraşe şi cartiere noi. au redat
luniy Undeva în estul minei se Petru Dama, Constantin Oăgălin şi rii patriei am terminat două ram­ muncii, mine odinioară închise ca „ne*
ridica semeaţă turla albă a noului Nicolac Tismană, din brigada mi- pe". Zilele acestea am (ost din nou rentabile11 şi au construit altele noi. mo­
derne, au înălţat furnale, oţelârii, lami­
put dc extracţie. Era un somn că fa Teliuc. Am înlilnit aceiaşi oa­ noare, uzine dc preparare a minereuri­
in adincuri minerii croiau în 5f/n* meni. aceiaşi mineri harnici şi pri­ lor, centrale termoelectrice, au creat şi
câ un nou drum spre zăcămintele cepuţi. l-am întrebat ce au realizat dezvoltat ramura industriei constructoa­ .ir \
de minereu proaspăt identificate. în acest răstimp. Răspunsul a ve­ re dc maşini, chimica, a industriei uşoa­ B A
nit simplu : „Ne-am respectat cu- re şi alimentare ctc. — toate înzestrate
Titus Voştinaru, şelul sectorului, cAdînauri înoime: oraşe şj sate — avem numeroase Insti­
ne-a invitat să facem o „ ascensiu­ vintul". Maşina de extracţie a lost cu o tehnică modernă, cc se ridică la tuţii cultural-artisticc în cadrul cărora ne la Hunedoara, — sînt construite clu­
ne“ în subteran, să coborîm pe urr pusă in funcţiune. Coliviile au în­ nivelul celor mai avansate realizări si­ activează cîtcva mîi dc formaţii ale ar­ buri cu biblioteci şi cinematografe, ins­
tituţii sanitare şî şcoli moderne în care
mele citorva mineri care de peste locuit „chibla", lăcînd munca mai milare pc plan mondial. tiştilor amatori; s-a dezvoltat considera­ mvaţă astăzi un număr dc elevi mai
doi ani se luptă zi şi noapte cu nerului Ion Furdui, perforau gău- Coborîrea continuă încet, pi­ spornică Au fost săpate şi beto­ In anii aceştia luminoşi, în regiune s-au bil reţeaua sanitară şi a crescut numă­ marc dccît întreaga populaţie a Hune­
nate rampele la cele trei orizon­
cei 314 metri cît numără putui . lile pentru o nouă puşcare Cur­ păind parcă hăul fără lund. chibla turi Apa curge şi acum, dar mi­ construit şosele asfaltate, pieţe, parcuri rul cadrelor care deservesc unităţile res­ doarei de acum 20 de ani.
cu zone verzi ; au luat fiinţă gospodă­
Am coborit. O nacelă de cile- gea cu nemiluita aceeaşi ploaie nerii i-au învins împotrivirea... rii dc stat, staţiuni de maşini şi trac­ pective, avem o bază sportivă multila­ In continuare, cititorul face cunoş­
va sute dc litri — „chiblă", ci/m o despre care se spune Că s-a mai ajunge la orizontul zero. Aici, la toare, s-a încheiat procesul de colecti­ terală şi multe altele. Peste tot sc des­ tinţă cu puternicii coloşi dc oţel — fur­
făşoară o muncă entuziastă în cadrul
Adîncurile au fost învinse Bri­
numesc minerii — ' ne:a lăşat jos domolit î/> • ultima vreme şi curge 314 metri sub pămint. este nive­ găzile de mineri conduse de Ion vizare, satele au căpătat o înfăţişare căreia atitudinea nouă şi eroismul se nale, laminoare, cuptoare Martin şt
Ne-a luat în ■primire bezna şi o numai cu un debit de 10 m c. pe lul marii Lămpile s-au stins Vuind nouă, viaţa a înflorit peste tot, deve­ alirmă din ce în cc mai puternic. Aceas­ electrice — care sc supun întocmai vo­
ploaie puternică şi rece — un ade­ oră în loc de 30. cit curgea în ameninfător, apa se rostogoleşte 1‘urdui, Francisc Solar şi Samoilă nind tot mai îndestulătoare şi mai fru­ tă muncă clocotitoare face parte din ac­ inţei omului, siderurgistului. Pc locuri
sc intimi
unde cîndva nu era nimic
vărat potop Ea avea sa ne înso­ Zlalchi continuă întrecerea In ca­ moasă. tivitatea de ansamblu a ţârii, dîn tota­ nc.sfîrşitele hale ale grupului dc lami­
toamnă Dar minerii nici n-o bă­ ca dinir-o uriaşă cascadă. Nici drul noilor „ferestre" tăiate în Avem în regiune o vastă reţea dc ins­ litatea valorilor noastre naţionale. Şi
ţească tot drumul, toi aşa cum îi n-ai crede că aici se poate lucra. noare, ale oţclărici noi, cocscria, toate
însoteste pe mineri din primele gau în seamă. Perforatoarele pu­ stîncă. minerii sapa drum spre tituţii şcolare cu cadre bine pregătite pe buna dreptate oamenii muncii din realizate de harnicii noştri constructori.
zile de muncă. Viiturile puternice ternice răpăiau înh-una sfredelind Curind simţim însă, alături, exis­ noile abataje. care asigură educarea şi instruirea tine­ regiunea noastră sc mîndrcsc cu contri­ Pc flux tehnologic imaginile ne spun
buţia cc şi-au adus-o ta înfăptuirea sar­
de nisip curgător, de apă carbo- slînca dură. Şdul sectorului inter- tenta unui om. Este Vasile Stan, L. M AGUREAN U retului şcolar potrivit cerinţelor socie­ cinilor stabilite de partidul şi guvernul că... sc toarnă fontă în cuptorul Mar­
tăţii noastre; pc întinsul regiunii — la nostru. tin... iar după turnarea în cochilc blu­
murile dc oţel sînt trimise spre halele
Toate acestea sînt imposibil dc înfă­ laminoarclor pentru a fi aduse la dife­
ţişat într-o lucrare dc proporţia celei rite dimensiuni, iar de aici iau drumul
L U C R Ă R IL E A G R I C O L E 11.250 to n e dc faţă. Sînt necesare multe pagini de uzinelor patriei spre a fi supuse la noi
istoric. Da, dc istoric. Pentru că tot ce
şi noi operaţiuni. Intr-un colorit impre­
s-a înfăptuit in aceşti ani în regiunea
nutreţuri Tnsilozate noastră se înscrie în paginile glorioase sionant, o fotografic din album redă un
moment cînd din cajcle laminorului ies
ale istorici patriei din ultimii douăzeci
dc ani măreţi şi rodnici, care au ridicat cu viteză „şerpii dc foc®, zi de zi, noap­
te dc noapte.
ţara şi poporul romîn pc culmile înso­ După o fotografie întinsă pc două
Araturile de vară trebuie grăbite! dc stat se acordă o atenţie sporită ac­ afară de porumb, la însîlorai sc folo­ rite ale socialismului, au situar-o în nu­ pagini, în care este redat exteriorul bă-
Paralel cu alte lucrări, în gospodăriile
sesc şi alte resurse de furaje, iar pentru
dul statelor cu o puternică industrie so­
ţiunii dc însilozarc a nutreţurilor. Avînd obţinerea unui nutreţ de buna calitate, cialistă, cu o agricultură înfloritoare şi trînului castel al huniazilor, apoi un
aspect interior din „sala cavalerilor®,
pregătite din timp spaţiile necesare, mij­ cu o valoare nutritivă ridicată, în ma­ cu un nivel dc nai demn dc civilizaţia cititorul sc opreşte asupra unei imagini
Unul din factorii cei mai importanţi ţinut cont dc critlcilc aduse, neluînd sc amînă arătura pînă în momentul în- loacele dc tocat şi dc transport, cînd joritatea gospodăriilor dc stat sc utili­ secolului X X .
dc care depinde în bună măsură soarta măsurile corespunzătoare pentru înlr.tu- sămînţarilor, pierderile de producţie Ia porumbul a ajuns în faza dc coacere în Dar chiar şi aceste file ale lucrării în care noul se îmbină cu natura, for-
mînd un pitoresc dc o frumuseţe rară,
recoltei viitoare este arătura. De acest rarca lipsurilor semnalate. Numai ast­ cultura griului se ridică la cîtcva sute lapte s-a trecut cu forţe sporite la însi- zează doze de lactobactcrin în cantităţi pc cmc o prezentăm ne dau imaginea E imaginea barajului dc la Teliuc cons­
lucru sînt convinşi pc deplin şi colec­ fel se poate explica dc cc şi în conti­ de kg boabe !a ha. Se constată faptul stabilite dc specialişti. Urmărind în con­ înnoirilor înfăptuite pe meleagurile re­ truit pentru a zăgăzui apele Cernei şî
tiviştii din raionul Ilia. Spre deosebire nuare sc neglijează această lucrare deo­ că în condiţiile actuale dc climă coace­ lozarca lui. Folosind judicios forţele şi tinuare îndeplinirea obiectivelor stabilite giunii noastre, aici pc teritoriul străjuit pentru a Ic trimite apoi agregatelor com­
de alţi ani acum şi aici sin: posibilităţi sebit de importantă pentru soarta re­ rea porumbului va întîrzia, şi ca urmare mijloacele de care dispun, lucrătorii de în planurile de măsuri tchnîco-organi- dc culmile munţilor Parîng şi Retezat, binatului siderurgic.
pentru a sc executa arături pe toa:c te­ coltei viitoare. este posibil ca griul să nu aibă ca plan­ Ia G.A.S. din Miercurea au reuşit ca zatoricc cu privire la însilozarca furaje­ Poiana Rusca şi Zarand şi udat dc apele „Hunedoara tînârâ, zvelta şi însori­
renurile care au fost ocupate cu păioa- Una din cauzele pentru care sc în- tă premergătoare porumbul pe toate pînă la 27 august să însilozeze porum­ lor, lucrătorii din G.A.S. vor asigura Mureşului. Strciului, Ccrnci. Ampoiului,
sc. Cînd spunem acest lucru nc referim tîrzic executarea arăturilor adinei, con­ suprafeţele planificate. bul de pc mai mult dc 110 ha., rcali­ cantităţi sporite dc nutreţ murat, crcînd pe ale căror maluri dc o parte şi dc tă, inima tic foc a patriei pulsează fără
încetare, străjuită dc stejarii dc la
la existenţa celor 34 dc tractoare des­ stă în aceea că multe consilii dc condu­ Dc aceea sc impune ca încă de pc zînd 2.3C0 tone dc nutreţ murat. Re­ astfel posibilităţi pentru creşterea con­ alta se întind cîropii roditoare, lucrate poalele Chiridului...", „Aspect din inte­
tinate pentru araturi şi care pot realiza cere manifestă tendinţa de a lisa mi­ acum să se facă arături pc toate supra­ zultate mulţumitoare în această direc­ tinuă a producţiei animaliere. Pentru a dc oameni harnici. riorul teatrului...®, „Clubul siderurgişti-
zilnic pînă la 100 dc hectare. riştea pentru păşunat, lucru cu totul feţele eliberate dc cereale păiuasc şi dc ţie au înregistrat şi lucrătorii dc la gos­ Primele imagini ale albumului ne în­ Inr cu 1.300 locuri...", „Corul siderur-
In raionul Ilia suprafaţa destinată a- ncjuscificat dacă avem în vedere faptul leguminoase. )n acest sens consiliile de podăriile de stat din Pctreşti, Haţeg şi asigura realizarea in întregime a can­ făţişează Hunedoara nouă, cu agregate­ giştilor...", „Spitalul nou..,®, „Se înaltă
râturilor adinei însumează 3.500 dc hec­ că acum pc păşuni există iarbă sufi­ conducere trebuie să pună la dispoziţia tităţilor dc siloz planificate şi pentru le ei moderne şi de marc capacitate, un complex spitalicesc cu 700 paturi®,
tare. Pentru a realiza producţii tot mai cientă. Aşa procedează îndeosebi consi­ mecanizatorilor suprafeţele destinate a- Bîrcea, la fiecare din unităţile respective ca în aceiaşi timp nutreţul murat să fie ininuite dc oameni pricepuţi. Alături dc sînt imagini care completează tabloul
mari, în multe gospodării colective ară­ liul dc conducere al gospodăriei colecti­ răturilor. La rîndu) lor, aceştia să-şi or­ însitozîndu-sc pînă acum cile 1.300— de calitate corespunzătoare, este bine coşurile fumcgîndc vedem furnale, fru­ noului oraş, dcmonstrînd nivelul ridicat
turile sînt executate la timp şi dc bună ve din Zarn, unde pînă în prezent nu ganizeze munca în schimburi prelungite, 1.800 tone porumb. ca pc măsură cc unele unităţi termină moasele blocuri muncitoreşti cu aparta­ de viaţă şi cultură al sidcrurgiştilor.
calitate. Piuă în piczent, mai avansate s-au făcut arături dccîi pc o suptafaţă iar acolo unde sînt condiţii sâ sc lu­ Datorită organizării judicioase a mun­ mente confortabile care contrastează iz­
cu aceasta lucrare sînt gospodăriile agri­ de 16 hectare, dar şi acestea la iniţia­ creze şi pc timp de noapte pentru ca cii şi utilizării mijloacelor de însilozat sau sc apropie dc sfîrşit cu această lu­ bitor vechile clădiri. In noile cartiere I. SlRBU
cole colective din Lcşiiic, Lăpuşnic, Lă­ tiva mecanizatorilor. După părerea con­ astfel, încă de pc acum, să sc pună baze la întreaga lor capacitate, lucrătorii din crare, mijloacele dc recoltat şi dc tocat (Continuare în pag. 3-a)
sau, Sâlciva, Veţel şi altele. La gospodă­ siliului de conducere de aici nu trebuia trainice recoltei viitoare. gospodăriile de stat au realizat pînă la să fie deplasate la gospodăriile de stat sau nticroraioanc — cum li se mai spu-
riile colective din Leşnic şi Lapuşnic, de făcută nici această arătură. In sprijinul
pildă, printr-o bună organizare a mun­ acestei afirmaţii vine şi faptul că tova­ I. MANEA 28 august 11.250 tone nutreţ murat. In unde acţiunea dc însilozarc este rămasă
cii şi prin folosirea tractoarelor la în­ răşii din consiliu] dc conducere se opun mai în urmă. Expoziţie de pictură !a na
treaga lor capacitate dc lucru s-a ter­ rocepţionării lucrării deşi arătura este
minat aratul pe toace suprafeţele prevă­ de bună calitate. Pc dc altă parte, nici
zute în planurile operative dc campa­ conducerea Staţiunii dc maşini şi trac­ Zilele trccuic, la căminul cultural instalaţiile Industriale construite în anii
nie. Acum aici sc fac arături şî pe alte toare din Dobra nu insistă pe lîngă con­ P e l i n g ă a l t e a c ţ i u n i c a r e se din Zlatna, raionul Alba, a fost des­ puterii populare.
suprafeţe care sînt eliberate de porum­ siliile de conducere pentru ca acestea să b u c u r ă d e m a r e a t e n ţ i e d i n p a r t e a chisă o expoziţie de pictură. La deschi­ In cric 40 de pînze în ulei ale picto­
bul furajer. asigure teren pentru lucru mecanizato­ c o l e c t i v i ş t i l o r d i n O r ă ş t i c s e n u ­ dere a participat şi profesorul Daniel rului Emil Conica, to.ae aceste reali­
In unele gospodării agricole colective rilor. Aici, ar trebui să intervină mai m ă r ă şi p r e g ă t i r e a f u r a j e l o r n e ­ Popescu, rectorul Institutului de artă tăţi sc oglindesc cu măiestrie în culori
din raionul Ilia, arăturile adînci se des­ hotărît şi tovarăşii dc la consiliul agri­ c e s a r e h r ă n i ţ i i a n i m a l e l o r p e p e ­ plastică „Ion Andrccscu" din Cluj care alese, lipsite dc stridenţă şi redate cu
făşoară însă în ritm ncsatisfăcator. Nu­ col raional, care au datoria să asigure a vorbit vizitatorilor despre impor­ simţire dc artist. Vizitatorii localnici,
mai aşa se explică faptul de cc pînă în o îndrumare şi un control mai siste­ r i o a d a d e s t a b u l a ţ i e . A s l g u r i n d tanţa acestei expoziţii şi a artei în ge­ în afară dc satisfacţia dc a-şi regăsi
ziua de 28 august se făcuseră arături matic asupra felului cum se desfăşoa­ d i n v r e m e s p a ţ i i l e d e i n s i l o z a r e , neral. El a arătat că în ultimii ani, in­ propriul lor mediu de viaţă nouă, au
abia pe circa 1.800 hectare, ceea cc re­ ră lucrările dc executare a arăturilor a- t o c ă t o r i l c şi m i j l o a c e l e d e t r a n s ­ stitutul şi-a propus ca studenţii şi pro­ şi prilejul să mai înlîtnească in pînzele
prezintă numai 51 la sută din suprafaţa dînci. p o r t , c o l e c t i v i ş t i i d e a i c i r e u ş e s c fesorii săi să cerceiczc din punct dc pictorului privelişti din alic colţuri ale
planificată prin planul operativ dc cam­ Pînă la începerea însămînţărilor din vedere artistic şi T ara Moţilor care ţârii : din regiunea Cluj şi din Do-
panie. Există gospodării colective ca această toamnă a mai rămas puţin timp. z i l n i c s ă î n s i l o z e z e p e s t e 60 t o n e pînă acum s-a oglindit rar în operele brogea, Dunărea la Tuleca ctc. Florile,
cele din Dobra, Burjuc, Şoimuş. Gur.v Consiliile dc conducere ale gospodării­ d e n u t r e ţ u r i d e b u n ă c a l i t a t e . pictorilor noştri. aceste zîmbele ale pămîniului cum li
sada, Ilia şi altele, unde mai sînt dc lor agricole colective din raionul Ilia. I n f o t o g r a f i e : M e c a n i z a t o r u l N i - Pictorul Emil Conica, profesor la s-a spus, grăiesc adine privitorului des­
arat suprafeţe cuprinse între ICO şi 240 care au rămas în urmă cu executarea c o l a e P o ş t e i in t i m p u l r e c o l t ă r i i acest institut a lucrat la Zlatna în pic poezia lumii vegetale. Intr-adevăr
de hectare. arăturilor adînci trebuie să-şi dea mai p o r u m b u l u i p e n t r u s i l o z c u a j u ­ urmă cu 2-3 ani, unde l-au atras fru­ se parc că meritul esenţial al pictorului
Trebuie amintit că despre acest lucru bine seama că întîrzicrea acestei lucrări museţile peisajului, prospeţimea vege­ este să sntidgă firii poezia realităţii, în
s-a mai scris în coloanele ziarului nos­ va avea repercusiuni directe asupra re­ t o r u l c o m b i n e i u n i v e r s a l e d e s i­ peisaj cu flori.
tru. Dar, se vede treaba că o parte din coltei viitoare. Rezultatele experimen­ lo z . taţiei, lumina de munte şi aşezările oa­ CONSTAN TA POPESCU
consiliile dc conducere ale G .A .C. nu au tale şi dc producţie au arătat că dacă menilor şi nui ales uzinele, blocurile şi corespondentă