Page 105 - 1964-08

Pog: 2 Dramul socialismului fcr. ~

TRAVERSAREA CANALULUI Mi NE Sil

1
Intre Calaîs (Franţa) şi Dover (An- la Cap Gris-Nez pînă la plaja dc la t
l glia) distanţa este de numai 32 km. Sandgate, în 17 orc 0 minute. J
j încă din secolul al XVTII-lea au fost Simpla trecere a Canalului nu inai 1
* făcute încercări de a traversa aceas- prezenta interes „sportiv'* în ultima S
) tă distanţă altfel dccît cu ajutorul vreme, astfel că s-a recurs la diverse 2
l ambarcaţiunilor. In anul 1783 a stîr- excentricităţi. Un francez, Gcorges 4
nit mare emoţie traversarea canalului Michcl, a traversat Canalul în 11 )
de către doi savanţi francezi, Pierrc orc 5 minute, împreună cu o focă {
Blauchard şi dr. J. Jcffrics, cu ajuto­ dresată, pe care a condus-o legată dc T
0 nouă metoda rul unui aerostat. O altă dată memo­ o curea, ca pe un cîir.e, maî bine y
rabilă a fost 1908, cînd lot tui fran­ zis dc care a fost remorcat. Tînăra I
cez, Bleriot, a traversat pentru prima scafaudră din New York, Janc Baltic ■>
dată Canalul cu un avion. .‘arc, în vîrstă dc 25 dc ani, a vrut >
cancerului a traversa Canalul înot. Prima încer­ să traverseze Canalul Mînccii înotînd \
Intre timp sc făcuseră încercări dc
sub apă. Prima încercare i-a eşuat ; *
care consemnată a fost făcută la 12 cînd a vrut să încerce peste un an )
VIII 1875 dc marinarul Matthcw Wcbb pentru a doua oară, a constatat că î
Tetraciclină este un antibiotic larg Alte experienţe au fost făcute la dc pe vasul-poştal „Russia“. Din cau­ între timp fostul ci soţ, dc care di- î
folosit pentru combaterea diferitelor Universitatea din Oklahoma unde « za furtunii care a izbucnit însă, în­ vorţasc, i-a luat-o înainte. Iu vara j
maladii infecţioase. Ea nu arc efect a- echipă dc cercetători în frunte cu dr. cercarea a eşuat. Peste două săptă- anului 1963, Kcith Slocombe, un psi- )
supra cancerului, dar doctorii americani John P. Colmorc a obţinut rezultate mtni, la 26 august 1875. acelaşi ma­ hotcrapcut englez, a traversat Canalul \
Lcslie J. Sandlow şi dr. Hcinrîch Nc- foarte bune în depistarea cancerului rinar a reuşit să traverseze primul în in numai 9 orc de la Dover la Cap S
chcles au descoperit că tetraciclină poa­ pulmonar. Deoarece c foarte greu să se înot Canalul Mîucciî. Gris-Nez, pc o simpiă seîndură uc \
te să fie un foarte bun mijloc pentru obţină lichid cuprinzînd celule cance­ care a legat cîtcva sticle cu apă şi ţ
depistarea din vreme a cancerului. Ştiut roase din plămîri sau bronhii, a fost luat Timp dc 36 de ani Wcbb nu a avut suc dc fructe, vîsiind cu mîinilc. Tot *
este că descoperirea cancerului într-o lichid din stomac dimineaţa la sculare, vreun imitator. Apoi, numărul cute­ în vara anului 1965, o contabilă din i
formă incipientă reprezintă o bătălie îocotindu-se că orice om înghite în zătorilor a crescut, printre ei începînd Londra, Alunah Campbell, a trecut ţ
pe jumătate cîştigată. timpul somnului o parte din mucozită- să sc numere şi femei. Canalul stînd în picioare pe aripa «
Medicamente din familia tetraciclinci ţilc nazale. Folosindu-sc această meto­ Prima reprezentanta a sexului slab unui avion. In fine, în acelaşi an doi J
sc concentrează mai mult în celule can­ dă, din 15 cazuri suspecte de cancer. care a trecut înot Canalul a fost ame­ francezi, Tony Audal şi Jcan Brucl, y
ceroase, rămînînd mai multă vreme aci 14 s-au adeverit. ricana Gertrude Ederle, care în 1926 au parcurs distanţa dc la Calais la ’
decît în celulele normale. O altă par­ S-au obţinut rezultate bune şi în alte a parcurs distanţa de la Cap Gris- Dover, în 3 orc 30 minute, cu un •
ticularitate a tetraciclinci este aceea de forme dc cancer mai greu dc descoperit Ncz la Dover în 14 ore. 54 minute. automobil amfibiu. I
a deveni galbenă Ia lumina ultravioleta. cum ar fi cancerul pancreasului, cance­ Un an mai tîrzîu, E.H. Theme a tra- Pe toţi i-a întrecut însă americanul '
Folosind aceste două particularităţi, rul pleurei şi cancerul cavităţii abdo­ | versat Canalul dus şi întors, perfor- John Stnrrctt în vîrstă dc 39 dc ani, j
doctorii dau în general bolnavului sus­ minale. man{ă pe care a repetat-o în 1953 şî care cu toate că este paralitic, a ire- [
pect dc cancer o doză dc tetraciclină dc
patru ori pe zi, timp dc două zile. o femeie, Florcncc Chcdwich. cut şi cl înot Canalul Mînecii. >
După 56 de orc medicamentul nu mai I Deşi complet imobilizat atunci cind )
există în nici una din celulele normale Biblioteca lui
ale corpului, dar persistă în celule can­ sc afla pc sol din cauza infirmităţii 1
Pe stadionul olimpic dc Ia Tokio : In prim plan — urna în care va arde flacăra în timpul cît vor dura Jocu­ ceroase. Se supune apoi razelor ultra­ T O L S T OI sale, Starrett a reuşit, după un au- |
rile Olimpice. In planul doi — tabloul pe care vor fi înscrise rezultatele. violete o mică cantitate de lichid ex­ trenament îndelungat, să sc mişte cu j
tras din regiunea unde se bănuieşte că Acum zece ani colaboratorii muzeu­ o marc uşurinţă în apă. El a străbă- j
s-ar fi localizat cancerul. Cel mai mic lui memorial de la lasnaia Poliana au Recordul traversării ca timp apar­ tut înot Canalul în 12 orc şi 45 mi- ţ
punct de fluorescenţi galbenă strălu­ început să inventarieze şi sa procedeze ţine egipteanului Hassan Abd cl Rc- nutc. 2
Expoziţie mondială M L TURN AL TELEVIZIUNII LONDONEZE citoare este considerat o dovadă a exis­ la o catalogare ştiinţifică a bibliotecii ma­ him, care a înotat dc la Calais la \
tenţei unor celule canceroase. Această
relui scriitor clasic rus Lcv Tolstoi. Bi­
de fotografii In partea dc nord a cartierului Solio I.a înălţimea dc 169 m, turnul va tehnică a fost folosită întîi pentru blioteca constă din 22.00C dc volume şi , Dover în 10 orc 50 minute, iar ca
limită inferioară de vîrstă uneî şco-
diagnosticarea cancerului stomacal, care
colecţii de reviste in limba rusă şi 34
din Londra se construieşte din beton avea un bar şi un restaurant turnant în general sc deosebeşte cu greu de ul­ limbi străine. ( lâriţe canadiene, în vîrstă dc 17 ani,
Ciaudîa McPherson, care a înotat de
(
Ziua de naştere a fotografici este nlb si sticlă verde turnul televiziunii circular la dispoziţia publicului. cerul gastric. Biblioteca Iui Tolstoi este dc marc Ficatul rezecat se reface
situată cu 125 de ani în urmă, la 19 britanice. Construcţia înaltă dc 188 m valoare şi pentru faptul că timp dc de­ i
august 1859. Anul acesta, cu prilejul —- va cîntări în total 13.000 tone şi cenii marele scriitor a adnotat şi co­
aniversării acestei date, 16 muzee şi mentat cărţile citite, a subliniat pa­ In cadrul unei prelegeri ţinute la ţiunilor sale este nevoie de aproximativ
săli dc expoziţie din 12 ţări europene va fi gata în 1965. Centrală electrică pe roţi ELEFANTUL ÎNCĂPĂŢÎNAT saje, precizîndu-şi şi în acest mod po­ Universitatea Harvard (S.U.A.), medi­ şase luni, dar în acest timp nu se ob­
au hotărît să organizeze o expoziţie Turnul va servi în principal ca cen­ ziţia lui faţă dc operele lui Puşkin, Go- cul american Dr. W. V. Mac Dcrmott servă nici o dereglare a funcţiunilor
mondială dc fotografii, care se va in­ tru de efectuare automată a convorbi­ L a u z i n a „ S k o d a " d i n P l z e n — c e a La Soedertaelie (Suedia) un elefant goî, Dostoevski, Turghcniev, Cchov, a vorbit despre constatările sale în le­ vitale. Creşterea volumului s-a putut
titula „Omenirea veşnică- . In cadrul ei rilor la distanţă şi staţie releu pentru m a i m a r e u z i n ă d e c o n s t r u c ţ i i m e c a ­ dc circ a paralizai circulaţia, refuzînd Gorki, Dickens, Anatolc France, Shakc- gătură cu regenerarea ficatului operat. constata cu ajutorul iodului radioactiv,
vor fi prezentate 515 fotografii în elb- televiziune, mai mult decît ca cen­ n i c e d i n R .S . Cehoslovacă — o fost cu încăpăţînare să treacă paste un pod. spcarc, Platon, Rousscau, Kant, Mon- După aceste constatări, ficatul rezecat
negru, realizate de 200 dintre cei mai ]>us la p u n c t p r o t o t i p u l u n e i n o i El s-a aşezat peste un automobil Volks­ taigne ctc. în proporţii apreciabile (jumătate şi iar restabilirea funcţiunilor normale
huni fotografi din 27 de ţărî. Expozi­ tru pentru transmiterea nemijlocită a c e n t r a l e e l e c t r i c e c u o p u t e r e d e 5 wagen cmc se oprise, strivjndu-l aproa­ In bibliotecă sc află numeroase cărţi chiar mai mult) a crescut din nou a- prin examene dc laborator.
ţia se va deschide la începutul lunii programelor. După terminarea tuturor l'.IW i n s t a l a t ă î n t r - u n v a g o n N o u a pe complet. Din fericire, şoferul nu a dedicate lui Tolstoi din majoritatea scrii­ preape în flecare caz iar în 25 la sută Deşi numai în 25 la sută din cazuri
torilor contemporani ca Romain Ro-
octombrie, concomitent în mai multe lucrărilor şi montarea instalaţiilor vor c e n t r a l ă p e r o i i p o a l e o l i m e n t Q c u păţit nime : cl coboriîe din maşină să dîn cazurile operate şi-a recăpătat di­ volumul ficatului rezecat s-a refăcut în
oraşe : ZBrich. Amsterdam, Frankfurt putea fi efectuate concomitent M0.000 c u r e n t e l e c t r i c u n o r a $ c u 15.000 d e fotografieze pachidermul. liand, Anatolc France, John Galsworthy, mensiunile dinaintea operaţiei. Pentru
$i altele. Va fi editat un catalog cu- l o c u i t o r i . T u r b i n a sp c u c o m b u s t i e In ccic dîn urmă, elefantul a fost G.B. Sitar/, Maxim Gorki, VJadimir G- întregime, toate celelalte persoane ope­
prinzîiul toate fotografiile expuse, pre­ convorbiri la distanţă, în aceiaşi timp n u a r c n e v o i e d e a p ă , i n c i t c e n t r a l a dus la gară şi urcat într-un vagon dc Korolenko, Lconid Andreev, ctc., ctc. refacerea ficatului şi redobândirea func­ rate şi-au redobîndit sănătatea.
cum şi un studiu semnat dc scriitorul vor exista mai bine tic 40 dc canale la m o b i l ă p o a t e f u n c ţ i o n a c h i a r a l u n e i tren cu care a ajuns la destinaţie —
vest-gernian Hcinrich BohI. dispoziţia societăţilor dc televiziune. arena unde avea loc viitorul specta­
c i n ă t e m p e r a t u r a e x t e r i o a r ă a t i n g e col — fără să mai treacă peste podul
•10 g r a d e C e ls iu s . care ii displăcuse. FP.ANŢA : Campania săpăturilor
R eco rd u ri g en ealo g ice arheologice care sc termină in Cor-
sîca pc platoul Coffria (între Sar-
I.a Coro, în nord-veslul Venezuclci, Ia care a ajuns un editor din Paris, dl. Un plagiator al lui Shakespeare tene şi marc) a dus recent la inte­
a încetai din viaţă cctăţcana Mzria Cibcrt. După numeroase cercetări ge­ resante descoperiri care vor forma
in viitor din insulă unul din cclc
Contreras Colina, în vîrstă de 110 ani. nealogice acesta şi-a descoperit ... 1.200
Căsătorită la 14 ani şi divorţată de trei de rude, mai mult sau mal puţin apro­ In anul 1805 a apărut la Londra o în scenă cîtcva tragedii caic chipurile mai importante locuri arheologice
din Meditcrană.
ori, ca lasă în urmă 28 de copii, 60 de piate. carte interesantă „Mărturisirile lui Yf'il- ar fi fost scrise dc Shakespeare. El a Pc acest platou au fost descoperite
Dl. Oîbcrt a realizat deja un film în- llam Henri Irelander despre plagicrca povestit despre acest lucru şi a dat rc-
nepoţi, 30 de strănepoţi, şi 13 străstră- dc către acesta a pieselor lui Shakcs- statui megalitice din granit tăiat în
făţişînd o parte din aceste rude şi a icta după care alcătuise „piesele lui
nepoţi — total 131 dc urmaşi. hotărît ca în orice caz să le invite pc pcare“, îndrăzneţul falsificator pusese Shakespeare4'. unghi drept. Aceste locuri aduse Ia
Cifra aceasta păleşte însă faţă dc cea toate Ia masă. suprafaţă dc către arheologul Rogcr
Grosţcan au forma unui triunghi
îsosccl cu laturile de aproximativ
Leagănul anului 2000 S in is iB flic i E u a â e r n 400 metri lungime. Una dintre ele este
Maşină de citit Cursa în producţia S a r a h N i c o l e F r a n k l i n ( d c p a l m ocupată de un dolmcn (monument
megalitic) care acoperă morinîntul
s ă p t ă m i n i) s e n u m e ş t e p r i m u l c o p i l Marako Nonakn, o tinără japoneză unui şef, celelalte sînt constituite din-
din secolul XIX ds aparate miniaturale c a r e a e x p e r i m e n t a t l e a g ă n u l a n u l u i de 24 de ani, a suferit un grav acci­ tr-o seric de statui megalitice alinia­
dent d- automobil acum şerpie luni.
c u t i e
m e n ­
c 0 0 0 — o
d e
s t i c l ă ,
Mulţi experţi şi inventatori în do­ ţ i n u t ă la o t e m p e r a t u r ă c o n ­ Operată la creier, ca a rămas într-o te, reprezeneînd aliaţii vasali şî duş­
Nu sosise încă secolul automaticii şi meniul radiotchnicîi tind să constru­ s t a n t ă . in c a r e c o p i l u l e s t e f e r i t permanentă stare de comă şî de in­ manii s^i.
al radioelectronicii. secolul Cosmosului iască aparate radiotchnice cu dimen­ d e m i c r o b i şi d e e v e n t u a l e l o v i r i , conştienţă. Cu toate acestea a dat naş­ IN FOTO : Statui megalitice dc
SÎ al energici atomice, cînd inventatorul siuni cît mai mici. Astfel, o firmă din a v h i d i n r ă t o t o d a t ă o m a r e l i b e r t a t e tere unui copil — bine înţeles Cu aju­ Cauria, rrprcxcntînd primul efort
rus Vladimîr Tiurîn i-a uimit pe ingi­ California a lansat recent pc piaţă un d e m iş c Q r c . P i u ă a c u m , 20 0 d e n o u cunoscut în lume pentru a repro­
neri cu prima idee a unei maşini care aparat de radio de mărimea unui ceas n ă s c u ţ i a u f o s t c r e s c u l i p i u ă la e t a ­ torul unei intervenţii chirurgicale. Doc­ duce imaginea unui adevărat chip
să poată citi un text. Recent, istoricii dc inină. O altă întreprindere ameri­ tea d e u n a n in a s e m e n e a . . l e a g ă n e " j torii i-au pus copilul alături şi, deşi in­ uman.
r>u găsit descrierea publicată în anul cană a reuşit să confecţioneze un inel ş* se p a r e c u rezultatele s in t e x c e ­ conştientă, l-a strîns în braţe şi a în­
1S94 a acestei maşini.
cu magnetofon, ale cărui platane au 60 l e n t e . | ceput să-l alăpteze.
In dorinţa dc a ajuta orbilor să ci­ dc rotaţii pc minut.
tească un text tipărit, inventatorul a O întreprindere din New York va
născocit un dispozitiv ingenios care cu­ pune în cornul îii vînzare o combină Somnul Jupă prin? CONSUMUL DE ZAHĂR
prindea cinci forcelcrncntc. Cu ajuto­
alcătuită dintr-un aparat dc radio şî
rul unei lentile optice sc proiectau pc un televizor care nu este mai marc Şl ARI ERIOS CLERO
aceste clemente litere şi cifre. Fiecare dccît o carte mijlocie. ■b m ea
clement era legat dc semnalizatoare so­ Dar nicî japonezii nu vor să râmînâ c Jăunăior ?
nore, cu un anumit ton. Dc îndată ce în urma americanilor. Ei au construit
în cîmpul vizual al fotoelcmeutclor si au lansat pe piaţă un televizor care £ Omul a apărut cu circa un mi­ O In lume se numără aproape 1 Prof. John Yudkin, specialist in pro­ Tn afara dc aceasta, prof. Yudkin
apărea o litera sau o cifră, se obţinea încape într-un portţigarct. Drept răs­ lion dc ani în urmă ? miliard de copii? bleme de nutriţie, expune în revista vede o legătură între consumul exage­
o îmbinare dc cinci tonuri diferite. puns la această realizare japoneză, a- ❖ La începutul neoliticului (cu P e b a z a u n o r e x p e r i e n ţ e e f e c t u a t e medicală engleză „Lancct*4 o nouă teo­ rat dc zahăr, sclerozarea arterelor şi
Orbul reţinea cu simţul său auditiv n- mcricanii nu construit un televizor 10-15 000 dc ani în urmă) globul nu­ $ După uncie statistici se nasc in a s u p r a a n i m a l e l o r , m e d i c i i V o l k e l - rie despre cauzele artcriosclcrozci. După diabet. Pornind de la faptul că diabe­
ceste sunete şi învăţa astfel să citească care încape într-un ceas dc nună dc măra abia citeva milioane de oameni? lume mai mulţi băieţi dccît fete, în m e r şi D e s c h o r r d i n B e r l i n u l o c c i ­ părerea lui, nu grăsimile animale (cum tul poate apare (a 20 dc ani după ce
fără să vadă textul. damă. Acum 2000 dc ani se aflau pe pămînt medie raportul fiind 105 la 100? era considerat pînă acum), ci consumul a fost provocat dc o alimentaţie greşită,
circa 500.000 CC0 dc oameni, în 1650 Dar sint şî situaţii inverse, în uncie d e n t a l a u a j u n s la c o n c l u z i a c ă a n u ­ excesiv de zahăr ai fi cauza sclerozării el compară mortalitatea de pc urma
acest număr ajunsese la circa regiuni ale globului. m i t e g r ă s i m i c a r e s e d i g e r ă g r e u arterelor şi nui ales a arterelor coro­ diabetului în 1955—1956 şi consumul
470.000. 000, în 1962 h 3.135.000.000. Pe glob sînt mai mulţi bărbaţi p o t p r o v o c a , d a t o r i t ă s o m n u l u i d e nare. de zahăr în 1934—1938 şi stabileşte
Telefon fără receptor Savanţii cred că în anul 1975 popu­ dccît femei? In Asia numărul băr­ d u p ă m a s a d e p r î n z , e m b o l i i p r i ­ Prof. Yudkin a studiat modul dc ali­ o legătură mult mai strînsă între cele
laţia globului va fi de 3.828.000.000 baţilor este mai mare dccît al femei­ m e j d i o a s e G r ă s i m i l e , c a r e s i n t t r a n ­ ment arc a 70 de bărbaţi între 45 şi două mărimi dccît între mortalitatea
La expoziţia realizărilor economici convorbirea telefonică pot participa dc locuitori iar către anul 2000 de lor cu 48 de milioane. In America şi 60 dc ani. 20 din ci suferiseră atacuri dc pc urma diabetului şi consumul dc
naţionale a U.R.S.S. a fost instalat pri­ simultan doî, trei oameni, lipsa recep­ 6.900.000. 000 locuitori. Africa bărbaţii şi femeile sînt apro­ s p o r t a t e m a i d e p a r t e i n o r g a n i s m d a ­ coronare în ultimele trei săptămîni, 25 grăsimi animale,
mul telefon automat fără receptor. torului face ca aparatul să fie mai <► Pc pămînt trăiesc peste 1.500 ximativ egali ca număr; in Europa nu­ t o r i t ă m a r i i c i r c u l a ţ i i l i m f a t i c e , s t a g ­ suferiseră dc scleroza membrelor infe­ Yudkin consideră că probabil con­
Noul tîp de telefon a fost realizat igienic ctc. de popoare, dintre care patru (chinez, mărul bărbaţilor este mai mic cu n e a z ă p r e a m u l t i n s t a z ă i n c u r s u l rioare, iar 25 erau sănătoşi. El a stabi­ sumul excesiv dc zahăr duce atît la
Ia Institutul dc cercetări ştiinţifice pen­ In prezent se pune la punct etalonul rus, hindustan şi cel din S.U.A.) cu circa 37 de milioane dccît al femei­ lit că cei cu maladii coronare cosuma- diabet, cît şi Ia maladii coronare, dru­
industrial pentru ca la sfirşitul acestui cîtc peste 100 milioane locuitori? 682 seră zilnic în medie 132 grame de za­ murile spre acestea trecînd prin pan­
tru telecomunicaţii urbane şi rurale din s o m n u l u i d e d u p ă p r î n z şi s e c o n ­
an mu la începutul anului viitor să în­ dc popoare au mai puţin de un mi­ lor, explicaţia fiind pierderile în cele hăr sub diferite forme (dulciuri, în­ creas. El aminteşte că oamenii dc ştiin­
Leningrad şî prezintă faţă de telefo­ ceapă producţia în seric a telefoanelor lion locuitori. două războaie mondiale. c e n t r e a z ă in p i c ă t u r i d e g r ă s i m i p r i ­ gheţată, ceai, cafea ctc.). La cei cu scle­ ţă au stabilit în ultimul timp că ia
nul cu receptor citeva avantaje. La fără receptor. m e j d i o a s e . rozarea membrelor Inferioare consu­ un marc număr dc bolnavi dc maladii
mul zilnic fusese de 141 grame dc za­ coronariene există o toleranţă glîcogc-
hăr, iar la grupul dc control —- 77 fiică redusă, caracteristică la diabet. S-a
grame. stabilit că la cei suferinzi de arterîoscle-
pentru frumos al dacilor, sînt cupele dc
Tezaw rele de argint. Maniera în care au fost lucrate cantitatea de zahăr consumat. cantitate sporită de grăsimi în sînge. o
Prof. Yudkin consideră că gradul de
roza membrelor se constată mai des o
sclerozare este direct pioporţionsl cu
toleranţă glicogcnică redusă decît
şi împodobite, scoate jn evidenţă modul
ingenios în care argintarii daci au Ştiut
să îmbine elementele de tradiţie mai
veche autohtone, cu noile influenţe ar­
In cele două secole premergătoare cu­ fie că nc referim la diferitele obiecte de Sus, Pcircni, Sărăcsău, Vaidci, Vin- Numeroasele descoperiri — aproape tistice străine. Prin combinarea unor
ceririi Dacici dc către romani, poporul date la iveală: unelte, ceramică, monede, ţul dc Jos, Bozcş ş.a. s-au găsit tezaure 70 — cît şi tehnica fabricaţiei obiecte­ clemente artistice atît de diferite ca Influenţa radiaţiilor electromagnetice
dac, societatea de baştină a pămîntului etc.Un loc deosebit îl ocupă în şirul a- şi obiecte din argint care au aparţinut lor, confirmă faptul că au fost confec­ timp şi spaţiu, ci au creat noile forme
ţârii noastre, ajunge la o mare înflorire ccstora şi numeroasele tezaure descoperi­ dacilor, Iar numărul lor cu siguranţă va ţionate în Dacia dc meşterii argintari specifice artei lor, care îneîntă ochiul asupra pătlăgelelor roşii
economică şi socială. Cunoaşterea şi ex­ te pînă în prezent pc pămîntul patriei creşte pe măsură ce se vor efectua noi locali. prin echilibrul proporţiei şi prin minu­
tragerea bogăţiilor subsolului, iu special noastre şi în special în regiunea Hune­ cercetări arheologice. Motivele ornamentale, uneori influ­ ţiozitatea ornamentaţiei. La unele vase Institutul dc cultură şi aclimatizare roşiilor au dat rezultate interesante.
Ubiectcle de podoabă din argint, ală­
interiorul este aurir, fapt care confirmă
a fierului, aduc după sine o largă dez­ doara. Studiul acestora nc oferă preţioa­ turi de celelalte urme ale culturii ma­ enţate dc tehnica şi arta sud-oricnială că dacii cunoşteau şi prelucrau aurul. a plantelor din R.P. Polonă execută în S-a dovedit că roşiile iradiate îşi schim­
voltare a uneltelor şi a meşteşugurilor. se date în legătură cu organizarea ccono- mi trebuie interpretate în sensul că prezent cercetări privind Influenţa un­ bă conţinutul, sc coc mai repede şi dau
Epoca dc maximă înflorire a vieţii teriale dacice, sînt dovada avîntnlui for­ aceste tezaure ar fi fost importate din Faţă de restul obiectelor de argint delor electromagnetice esupra creşterii
m;că şi socială a stalului dac. ţelor de producţie şi a locuirii intense acele părţi, ci faptul arată că, alături descoperite în aşezările dacice numărul o recoltă cu 40 la sută mai mare.
economice şi sociale a localnicilor daci, Regiunea Hunedoara, bogata în zăcă­ a teritoriului ocupat dc daci. dc legăturile economice, între daci şi cupelor este mic. Cu atît mai mare este plantelor. Experienţele făcute asupra
este aceea cuprinsă între veacurile I.
minte metalifere, recunoscută ca o par­ Prezenţa podoabelor de argint din popoarele învecinate, existau şi impor­ numărul vaselor din lut ars. Prezenţa
î c.n. şî l.e.n., respectiv în perioada de te centrală în cadrul statului dac, se re­ cuprinsul Dacici, atit dc bogată în ză­ tante legături culturale. Influenţele stră­ lor dovedeşte că dacii le foloseau pc
ia Bmcbista la Deccbal. Faptul sc relie­ ine n-au modificat cu nimic caracterul scară largă.
marcă prin descoperirea unui important căminte aurifere nu este o dovadă a ne­
fează in mod deosebit prin ultimele des­ număr dc asemenea tezaure. In localită­ cunoaşterii valorii aurului dc către daci dacic al acestor obiecte de podoabă de­ Vasele din argint, cmc erau desigur
coperiri arheologice, fie că este vorba ţile Cioara, Ccrhâl, Costeşti, Hunedoa­ ci faptul se datoreşte mai degrabă exis­ oarece meşterii daci au îmbinat clemen­ proprietatea celor bogaţi, aruncă o lu­
dc aşezări, construcţii civile şi militare, ra, Inurî, Nădăştic. Orăştie, Uj-nştioara tenţei unui monopol al statului asupra tele proprii de tradiţie mai veche, cu mină asupra existenţei unei puternice
exploatării şi folosiri! preţiosului metal. elementele străine croind un stil nou diferenţieri dc avere în sinul societăţii
Desigur, aurul era tezaurizat şi o bună Specific dacilor, corespunzător cerinţe­ dace. Cupele dc argint atît dc migălos
parte din cl era folosită pentru acope­ lor estetice şi posibilităţilor materiale lucrate, erau cu siguranţă costisitoare şi
rirea nurilor cheltuieli legate dc con­ ale societăţii dace. nu puteau fi procurate decît de acei care
struirea capitalei Dacici — Sarmiscgc- Podoabele folosite dc daci sînt de di­ aveau posibilităţi materiale mai mari.
mza — azi Grădiştea Muncclului (ra­ ferite forme, potrivit destinaţiei folo­ Populaţia dc rind întrebuinţa vasele din
ion Urăştie), cu întregul sistem dc ce­ sirii lor şi corespunzătoare simţului ar­ lut ars, din care unele frumos pictate
tăţi menite să-i apere căile de acces. Au­ tistic deosebit dc cuprinzător al autoh­ cu motive ornamentale asemănătoare cu
rul. des întrebuinţat în perioadele, mai tonilor. cclc de pc vasele de argint.
vechi la confecţionarea podoabelor, a Uncie podoabe, aveau tiu rol pur or­ Tezaurele de argint, alături dc cele­
fost înlocuit cu un alt metal nobil, c namental, altele aveau şi o utilitate prac­ lalte materiale arheologice, oferă intere­
drept că de valoare mai mică. dar caic tică. Dacii foloseau inele, cercei, bră­ sante date privitoare la stadiul avansat
se găsea din abundenţă în subsolul Da­ ţări, coloane, lanţuri, fibule, plăci orna­ dc dezvoltare a societăţii dacice, la
ciei — argintul. Din argint meşterii daci mentale, vase etc. posibilităţile ei dc creaţie artistică,
au făurit, frumoase podoabe care au sa­ Acestea sînt minunat împodobii? cu precum şi la existenţa diferenţierii în
tisfăcut bunul gust şi dorinţa de înfru­ motive geometrice, vegetale şi animale, clase antagoniste. Confecţionarea şi fo­
museţare a populaţiei. stilizate. Stilizarea denotă o bună cu­ losirea obiectelor de podoabă dc către
Practicarea meşteşugului prelucrării noaştere a meseriei. Meşterii argintari strămoşii daci, dovedeşte că erau înzes­
metalelor preţioase în Dacia a fost do­ dcsprinzînd generalul dc particular au traţi cu un pronunţat simţ al frumosu­
vedită arheologic prin descoperirea unor reuşit să redea esenţialul într-o manieră lui, care s-a perpetuat şi în veacurile
mici ateliere de argintar cu prezenţa u- originală, fără a schimba cu nimic lor- care au urmat după cucerirea Dacici dc
neltelor şi a materiei prime, în cadrul mn obiectului.
aşezărilor dacice din munţii Orjîştîei, iu Obiectele care reflecta fără echivoc către romani. Doi tineri din regiunea St. Laurcnt dc la Salanquc au realizat un aparat,
special la Cosicşii, precum şî în alte dezvoltarea la rare.a ajuns arta prelucră­ prof. LfVIU MARGH1TAN ciicopter-znţ^u. Cu acest aparat, foarte uşor de pilotat, ei zboară pe orice
locuri. rii argintului în Dăr-a şi relevă gustul Muzeul regional Deva timp şi cu" cît vînlul este mai puternic, cu atît aparatul zboară maî uşor*
i