Page 11 - 1964-08

Nr. 2985 Drumul socialismului Pag. 3

Cultura şi arfa

mai tinere ca oricînd

Cei aproape 60 de ani ai clarinetis­ Sculptorul Vida Gheza taie îu lemnul
tului Cosnu Teodor din comuna Suciu aspru de stejar bucuria Oaşului întine­
de Sus, raionul Lăpuş, vorbesc despre rii. „Jocul" .sau în care doi tineri bat
bătrîncţc, dar clarinetul lui cîntă tine­ pămintul cu ardoare exprimă descătu­
reţea fără bătrîncţc a patriei, viaţa şarea avîntmîlor, forţelor creatoare ale
nouă din satul lăpuşan. Aceleaşi gînduri poporului. Sub titlu l acestei sculpturi
şi cuvinte le au în cîntec cei 44.000 de ar trebui înscrise toate prefacerile din
artişti care s-au întîlnit în cadrul celui viaţa satului maramureşan. Şi în lunga
Maramureş — străvechi ţinut, vestit din totdeauna stalaţiile de preparare a minereurilor, instalaţii tehno­ de-al Vll-lca concurs al form aţiilor ar­ listă n-ar trebui uitate şcolile noi. Nu­
pentru pitorescul Iui... Dar lungă vreme frumuseţile risi­ logice pentru industria chimică, alimentară şi altele, pro­ Din monografia minelor tistice de amatori de la oraşe şi sate. mai în anii şesenalului s-au construit
peste t.000 săli de clasă, adică mai mult
pite cu dărnicie de natură au alcătuit un trist decor pen­ duse mult apreciate în ţară şî peste hotare. ,,Maramureşul întinereşte", obişnuieşte decît într-un secol din vremea regimu­
sa spună orice vizitator al regiunii. $i
tru spectacolul neîndurător al sărăciei >i mizeriei în care Privind ritm ul dezvoltării industriale a regiunii, este tinereţea acea,sta nu c vizibilă numai în lui burghczo-moşiercsc. Mult s-a dez­
Cea mai importantă bogăţie a subsolului regiunii o constituie zăcămin­
se zbateau locuitorii de aici. Acestei stări i s-a pus capăt elocvent faptul că în prezent întreaga producţie a anu­ tele de minereu. Exploatarea lor datează încă din vremuri străvechi. Foştii nou.i faţă a oraşelor şi satelor ci şi in voltat şi reţeaua aşezămintelor culturale.
după eliberarea patriei de sub jugul fascist, după des­ lui 1^38 se realizează în aproximativ o lună de zile. în stlpîni de mine puneau în valoare zăcămintele cu cele maî ieftine mijloace : noul vers al „ţîp uriturilor" (strigatu­ In prezent, la sate funcţionează aproa­
fiinţarea pentru totdeauna a exploatării omului de că­ oraşele şi centrele muncitoreşti ale regiunii s-au construit roaba, lopata, tîrnăcopul, căruciorul de lemn împins de oameni sau tras de rilor), în noul pas al ,,tropotîtelor“. pe 500 cămine culturale faţă de nicî
tre om. zeci de obiective sociaî-culturale — şcoli, case de cultură, cai orbî erau singurele unelte de producţie folosite în subteran. Retribuţia
In cei douăzeci de ani d: la eliberare, înfăţişarea Ma­ cluburi, policlinici, băi muncitoreşti — mii de aparta­ muncitorului pentru cele 12—14 ore de muncă în adînctil pămîntului nu
ramureşului a devenit de ncrecunoscut. Ca rod al aplicării mente confortabile pentru oamenii muncii. acoperea nici pe departe nevoile de hrană şi îmbrăcăminte ale minerilor şi
neabătute de către partidul nostru a politicii leniniste Relieful variat al regiunii, existenţa celor peste 140.000 fam iliilor lor. Nesiguranţa zilei de niîine, bolile profesionale şi accidentele
erau la ordinea zilei.
de industrializare socialistă, de dezvoltare economică ar­ hectare de păşuni oferă largi posibilităţi pentru dezvolta­
Toate acestea nu pot fi date uitării după cum nici urinele tragicului
monioasă a tuturor regiunilor ţării, şi în regiunea Mara­ rea tuturor ramurilor agriculturii — cultura cerealelor,
mureş au avut loc mari transformări înnoitoare. Numai creşterea animalelor, pomicultura, legumicultura etc. In episod dîn viaţa minerilor din valea Borcutului :
„A u fost o sută de bărbaţi.
în ultim ii patru ani, pentru dezvoltarea economică şi urma colectivizării agriculturii, posibilităţile dezvoltării
O sută de soţi, părinţi, fraţi şi fii— o sută de oameni.
social-culturală a regiunii s-au investit 3.6 miliarde lei. intensive şi multilaterale a producţiei agricole sînt tot Din rodul vitreg a! muncii lor îşi trăgeau sufletul, de pe o zi pe alta,
In anii puterii populare, pe harta regiunii au apărut 30 mai bine valorificate. Taurinele din rasa Brună de Ma­ sute de oameni, tineri şi mai vîrstnici, bătrîni şi copii, un sat întreg. Dar au
de întreprinderi şi unităţi industriale noi. iar alte 70 de ramureş, a căror creştere constituie o îndeletnicire tra­ pierit în trei ani, mistuiţi de plaga neiertătoare a silicozei. Si satul acela de
unităţi au fost modernizate şi rcutilatc. Sînt în construc­ diţională a sătenilor de pe aceste meleaguri, sînt răspîn- sub coasta îndoliată a Măgureî şi-a schimbat numele în Valea Văduvelor. Un
ţie Sistemul hidrotehnic Firiza, Complexul de industria­ ditc acum în întreaga ţara, aducind un binemeritat re­ sat întreg de femei cernite şi de orfani... In urma lor a rămas doar aminti­
lizare a lemnului din Sighet. nume crescătorilor lor. Sînt, de asemenea, neîntrecute rea năprasnică a acestei m orţi unice, chiar şi în istoria din trecut a lumii
Alături de tradiţionalele ramuri ale economici mara­ culoarea şi aroma merelor Ionathan din livezile maramu­ minelor, istoric a marilor catastrofe nevăzute din străfundurile pămîntului...**.
mureşene — mineritul, metalurgia neferoasă, industria fo­ reşene. Munca în comun a devenit izvorul bunăstării Urmaşii celor din valea Borcutului sînt tot mineri. Dar, spre deosebire
restieră, lărgite şi modernizate continuu şi acestea — au ţăranilor maramureşeni, care şi-au ridicat nenumărate casc de bunicii şi părinţii lor, ei folosesc în subteran o serie de mecanisme, care
luat fiinţa noi ramuri industriale, dintre care cea mai noi, luminoase şi încăpătoare. Bucurîndu-sc de bineface­ fac ca munca să devină din ce în ce mai uşoară şi maî productivă : locomo­
tive Diesel şi electrice, troliuri, screperc, maşini de încărcat minereu, per­
importantă este industria constructoare de maşini. La rile civilizaţiei şi culturii, ci transformă din temelii chi­ foratoare mecanice, precum şi alte utilaje moderne. Pentru ei s-au instalat
Uzina „Unio"-Satu Mare, Ia Uzina mecanică de maşini şi ventilatoare şi s-au săpat zeci de kilometri de galerie, prin care se împrospă­
pul satelor. DUMINICĂ LA DIXAD
uiilaj minier din Baia Mare, dotate cu o tehnică de prim tează necontenit atmosfera din subteran, cu aer curat de la suprafaţă. La
Realizările din cei douăzeci de ani de viaţă liberă, obţi­
rang, se fabrică azi utilaje moderne, ca maşini de încărcat Săsar, în celelalte exploatări miniere din Maramureş, transporturile pe prin­ O doină veche spunea î unul în anul 1933, peste 450 de biblio­
minereu, locomotive Diesel pentru exploatările miniere, nute sub conducerea partidului deschid perspective şi mai cipalele galerii sînt complet mecanizate, iar la toate fronturile de muncă Scobori soare cit de tare teci, aproape 200 de cinematografe etc.
pompe antl-acide de mină, celule şi ctasoarc pentru in­ luminoase viitorului. perforarea se face astăzi numai cu perforatoare susţinute mecanic. Că nici plata nu mi-i marc „ An de an, mii de tineri profesori, me­
Sumele investite pentru modcrnizaiea şi dezvoltarea industriei miniere în Numa dc-un Idiom de sare. dici, ingineri se îndreaptă spre satele
Maramureş, de la începutul şescnalului şi pînă în prezent, se ridică la peste Scobori soare locului şi centrele muncitoreşti din regiune,
1 miliard de Iei, din care pentru procurări de utilaje şi diferite lucrări me­ Câ-s pe holda grofului. care au nevoie de entuziasmul şi price­
nite să îmbunătăţească toc mai mult condiţiile de muncă în subteran au fost Vremurile acelea au apus, dar cmtc- perea lor.
cheltuite peste 150.000.000 lei. cclc s-au păstrat şi în alt ritm, viu, plin Dar tinereţea culturii şi ştiinţei se
Rod al măsurilor luate pentru dezvoltarea industriei miniere în Maramu­ de bucurie — oamenii au creat ver­ exprimă şî prin alte cifre şi fapte : ci­
reş este şi întreprinderea de explorări miniere din Baia Marc. Creată în urmă suri noi : tito rii, al căror număr s-a dublat în
cu 13 ani, ea şi-a sporit volumul de lucrări geologice de peste 17 ori. crcînd Scobori soare clnd ii vrea comparaţie cu anul 1958. depăşind cu
condiţii nentru deschiderea a o serie de mine : Ilba, Suîor, Valea Roşie, ca şi C-amu is pe holda mea ; aproape 50 la sută numărul analfabe­
pentru darea în exploatare a unor noi perimetre şi orizonturi miniere la Tot pămintu-n lung şi-n lat ţilor existenţi în regiune înainte de
Cavnic, Baia Borşa, Nistru, Băiţa şi în alte localităţi. De asemenea, colectivul Apoi c colectivizat, eliberare, aparatele de radio şi televi­
de aici a introdus în cercetare o nouă metodă — forajul de marc adîncî-me Cum. partidul ne-a-nvâtat. ziune ce pot fi întîlnitc astăzi chiar ri
cu sondeze. Pe şantierele de cercetare din regiune funcţionează în prezent 35 Oare cîntecclc acestea nu vorbesc tot în cele mai îndepărtate comune de
asemenea instalaţii, caic execută săpături şi iau probe pînă la o adîncimc de despre tinereţe ?
1.200 m. yf munte, reţeaua electrică ce picură con­
stelaţii de lumină în noî şi noi aşezări
Investiţiile masive făcute in anii puterii populare în Maramureş au schim­ Teatrul de Stat din Baia Marc a îm­
bat din temelii şi viaţa oraşelor şi centrelor muncitoreşti din această parte a plinit de curînd tO anî de activitate, etc. Toate aceste înnoiri poartă un
ţârii. La Baia Marc, Baia Spric, Cavnic, Baia Borşa, peste tot unde trăiesc şi ceea ce în graiul cifrelor înseamnă peste nume : revoluţia culturală.
locuiesc mineri, au apărut cartiere noi de locuinţe. Numai în ultim ii patru ani. 100 de premiere vizionate de 1 milion Cuvîntul partidului, înţeleaptă sa po­
minerii au prim it aproape 1.000 de apartamente confortabile, 7 cămine-hotel cu de spectatori. Tot tînăr c şi Ansamblul litică oferă Maramureşului — ca şi în­
peste 1.200 de locuri, 6 băi muncitoreşti, care deservesc circa 4.600 de per­ de cîntccc şi dansuri al Sfatului popu­ tregii ţări, minunate condiţii de dezvol­
soane, un cinematograf cu 600 de locuri în oraşul Baia Spric, un club mun­ lar al regiunii Maramureş care, în cei
citoresc modern, avînd o sală de spectacole cu 600 de locuri, în comuna Baia 5 ani de rodnică muncă, 3 cules eînle- tare a artei şi culturii, a geniului crea­
Borşa, precum si alte numeroase obiective social-culturale Şcoli, spitale, dis­ cui şi jocul maramureşan şi le-a dat pe tor ni poporului stăpin pe soarta sa.
pensare, farmacii pot fi întîlnitc astăzi chiar şi în- cele mai tinere aşezări mi­ scenă o a doua viaţă, ruspîndindu-lc in Profesor VALERIU ACHÎM
niere ale Maramureşului.
(ară. Cele două formaţii (la care se a- secretar al Comitetului regional
Recunoscători pentru toate acestea partidului şi guvernului, minerii Ma­ daugă şi teatrul de păpuşi şi Teatrul pentru cultură şi artă
ramureşului raportează, în preajma celei de-a X X -2 aniversări a eliberării pa­ de Stat din Satu Mare şi Filarmonica
triei, că au sporit cu aproape 60 la suta prodreţia faţă de anul 1959, punînd din acelaşi oraş), prezintă spectacole în
la dispoziţia economici naţionale mereu mai mult minereu. întreaga regiune, afişe mari vestindu-lc
C. JOSAN sosirea în cele mai îndepărtate sate. COMPARAŢII...
ÎN ANUL 1944...
Metamorfoza minereurilor — S p ita le ................................7 0
— Casc de naştere . . .
— Dispensare
de
între­
prinderi .............................. 0
Dizlocate din adîncuri, miile de tone — F a r m a c ii...........................5
Barajul de la Firîza. de minereu ajung prin intermediul tre­ — P o lic lin ic i...........................0
nurilor subterane şi al coliviilor de ex­ — Aeroporturi sanitare . 0
tracţie la suprafaţă. Cît minereu se , — Circumscripţii sanitare 61
scoate ? Daci cel extras într-un an, de — Un medie revenea la
pildă, ar fi depozitat sub cerul liber ar 10.000 de locuitori în Oaş, iar
Pămîntul şi roadele Etii sînt ale celor ce muncesc forma de bună seamă un munte. Dar pe ansamblul regiunii la 3.277
minereul n-are timp să stea. Şi aceasta locuitori.
In anii care au trecut de la eliberarea printre care 14 gospodării agricole de pricoîe, a crescut mult şi volumul pro­ nu pentru că ar fi introdus imediat în ...Şî ÎN PREZENT
patriei noastre şi în agricultură ca şi stat, o staţiune experimentală agricolă, ducţiei marfă, valorificată îndeosebi pe cuptoare pentru a primi „botezul" fo­ — Case de naştere . . . 93
în celelalte domenii de activitate ale 228 gospodării colective şi 7 staţiuni bază de contracte încheiate cu statul. cului şi a se transforma în lingouri, ci — S p ita le ..............................18
regiunii Maramureş s-cu obţinut reali­ de maşini şi tractoare. Agricultura re­ Ca o consecinţă a acestui fapt, fondul pentru că urmează o cu totul alta calc — Dispensare de între­
zări deosebit de însemnate. O privire giunii dispune acum de o puternică bază de bază raportat la o sută de hectare — calea marilor metamorfoze care, din prinderi . . . . . . . . 24
retrospectivă constituie un bun prilej de tehnico-malerială alcătuită din peste a crescut în go'iodăriile agricole colec­ bulgări zgrunţuroşi îl transformă în ca­ — F a r m a c ii.........................70
a se constata ce s-a realizat în acest 2.200 de tractoare, reprezentând circa tive de la 26.939 lei cit era în anul bluri pentru liniile de înalta tensiune, — P o lic lin ic i.........................11,
interval de timp. 50 la sută din numărul total al trac­ 1950, la aproape 65.000 lei. A sporit ţevi de plumb pentru instalaţiile de din care două in întreprindere.
Despre tabloul pe cere îl înfăţişa a- toarelor existente în întreaga ţară în şi nivelul de trai al colectiviştilor, ci apă etc., etc. — Aeroporturi sanitare . 12
gricultura pe aceste meleaguri înainte 1938, peste 850 combine, numeroase avînd posibilităţi să se hrănească şi să Prima şi cea mai importanta fază din (cîte unul de fiecare centru ra­
de eliberare nu este nevoie să spunem alte maşini. se îmbrace mai bine, să-şi ridice acest proces complex este aceea a... îm­ ional şi orăşenesc, pkr- 3 în co­
prea multe. Este de ajuns să amintim Cu ajutorul tehnicii noi şi al celor numeroase casc confortabile. După lin bogăţirii minereului. Ea se făcea pînă munele mai îndepărtate de calea
că. datorită Stării de înapoiere 2 agri­ peste 360 de ce-Jre de specialişti cu pre­ calcul reiese că în medie, zilnic cîte 10 acum două decenii în şteampuri şi in­ ferată).
culturii, a condiţiilor înrobitoare în gătire superioară care lucrează în agri­ familii dîn comunele şi satele regiunii stalaţii rudimentare, regimul burghezo- — Circumscripţii sanitare 181
care munceau ţăranii, nivelul de traî cultura, lucrătorii ogoarelor smulg pă- se mută în casc noi, ridicate din veni­ moşicresc lăsînd drept „moştenire" Ma­ — Un medie revine acum la cir­
al populaţiei săteşti maramureşene era mintului roade tot mai bogate. De pil­ turile obţinute în gospodăria agricolă ramureşului doar o singură instalaţie de Flolafia centrală din Baia Mare. ca 1.000 de locuitori. Numai în ra­
extrem de scăzut — sub limita celui da, gospodăriile agricole ele stat au ob­ colectivă. Din asemenea venituri s-au flotare. Montată în nişte magherniţe in­ ioanele Oaş şi Vişcu, de pilda, lu­
dîn alte regiuni ale ţării. ţinut în anul trecut o producţie medie ridicat numai în anii ţcscnalului peste salubre. ea era renumita mai ales prin mărcan. Sînt coşurile Combinatului chi­ căldări de rafinare, unde, curaţîndu-sc crează în prezent mai mulţi me­
diei decît erau în toate comu­
Eliberarea nrtriei de rub îugul fascist de 2.015 kg grîu şi 2.615 kg porumb 16.000 de casc. climatul favorabil intoxicaţiilor cu mico-mct.xlurgîc şi al Uzinelor „1 Mai", de impurităţi, el cîştigă în calitate. nele existente pe actualul terito­
a creat condiţii prielnice lichidării si­ boabe la hectar, iar gospodăriile agri­ Schimbările petrecute în viaţa oame­ plumb şi cu cianură. la baza cărora dudule cuptoare încinse Dar nici după această complicată ope­ riu al regiunii în anul 1944.
tuaţiei dezolante în care se găsea agri­ cole colective dîn Lucăceni, Ciunteşti, nilor muncii din comunele şi satele re­ Astăzi, peisajul maramureşan s-a în­ la peste 1.5C0 de grade. Acestor „guri" raţie, metalul n-a ajuns încă la „m atu­ ic
Cămin. Domăneşti, Boehiş şi oiţele, giunii Maramureş sînt reflectate şi de tregit cu instalaţii moderne de flotare nesăţioase le trim it zilnic minerii sute ritate". Preluat de alte instalaţii, el este
cultura maramureşeană în anul 1944. Rezultatele obţinute sînt o
peste 2.OC0 kg grîu la hectar, De ase­ creşterea simţitoare a fondului de con­ — Uzina centrală de preparare a mine­ de tone de concentrate, alese în uzinele transformat pe calc electrolitică, prin
Aplicarea în viaţă a înţelepteî politici menea. la cultura porumbului, mai mul­ sum destinat satisfacerii nevoilor ma­ reurilor Bala Marc. cea mai marc de de preparare a minereurilor din cuprin­ presare, tragere sau alte mijloace, în la­ urmare firească a atenţiei pe
n partidului privind transformarea so­ te gospodărit aziicolc colective, printre teriale şi culturale ale acestora. Spre acest fel din ţara, flotaţiilc din Baia sul regiunii. minate de plumb, lingouri de metale care partidul şi guvernul nostru
o acordă ocrotirii sănătăţii popu­
cialista a agriculturii şi înfăptuirea co­ rare cele din Tîrecm, Ambud, Mireşu deosebire de trecut, cînd nivelul de trai Sprie, Baia Borşa, Cavnic şi altele. Asemenea oţclarilor, topitorii baimă- pure, închcindu-şi astfel lunga cale pe laţiei maramureşene. Dacă în a-
Marc, Ardusat, Călineşti-Oaş, Sălsig şi reni se străduiesc să stâpîncască cîr mai care a pornit din subteranele minelor,
lectivizării agriculturii cu mult înainte al pooulxţici maramureşene era apre­ Zi şi noapte, noile uzine şi instalaţii nul 1951, de exemplu, fondurile
altele, au realizat producţii medii de ciat după consumul de săpun, petrol, bine focul, să transforme rodul muncii ...In fiecare zi, pe drumurile patriei
de termenul prevăzut de Congresul al de flotare a minereurilor, scăldate în lu­ alocate de stat în acest scop au
2.800—4.000 kg boabe la hectar, ceea chibrituri şi alte articole de strictă ne­ mina soarelui sau a becurilor fluorcs- minerilor în lingouri, pe care să poată pornesc din uzinele chimico-mctalurgice fose de aproape 15 milioane Ici,
lll-lca al Partidului, cu asigurat schim­ aplica „marca băimărcană". In ajutorul băimărene trenuri încărcate cu produse,
ce reprezintă de 3—5 ori mai mult decît cesitate, în perioada de după eliberare cente, înzestrate cu cele mai moderne rele repartizate in acest an de­
bări esenţiale în organizarea producţiei maşini şi utilaje — toate de provenien­ lor au venit zecile de milioane de Ici le lor specifice — produse chimice, me­ păşesc suma de 158 milioane. în ­
agricole, deschizînd totodată largi pers- înainte vreme, cînd porumbul se cul­ au 2părut indici noi. In anul 1963, de ţă romîne.ască, fabricate în parte la alocate de stat pentru modernizarea şi talurgice etc. — obţinute prin hărnicia seamnă deci câ în 14 ani fondu­
pectjve de dezvoltare în acest domeniu. tiva pe suprafeţe fărâmiţate. exemplu, prin cooperativele săteşti s-au Uzinele „U nio" din Satu Mare şi Um- dezvoltarea uzinelor, locul halelor insa­ minerilor, preparatorilor şi mctalurgişti- rile destinate ocrotirii sănătăţii
Pe cuprinsul regiunii pot fi întîlnitc Unităţile agricole socialiste au obţinut desfăcut cu 205 la sută mai multe ar­ mum Baia Marc — prelucrează în flux lubre ale „regelui neîncoronat al meta­ lor noştri. populaţiei maramureşene, au
lului băimărcan" — Weiser — fiind luat
acum mari unităţi agricole socialiste, rezultate însemnate şi în ce priveşte ticole electrotehnice, cu 150 la suta continuu mii de tone de minereu. Din acum de cuploare moderne, de hale T. TO HÂTAN crescut de peste 10 ori.
dezvoltarea creşterii animalelor şi a fon­ mai multă mobilă şi cu 75 la sută mai minereu se elimină astfel sterilul, obţi- instalaţii din cele mai perfecţionate.
nîndu-se concentrate de metale nefe­
dului ponivitico! în regiune. Ele au multe confecţii faţă de anul 1959, iar roase. care constituie materia primă de Topitorii băimăreni ştiu să folosească
PEISA J îndeplinit cu peste un an înainte de faţă de 1960 de peste IC ori mai multe bază a industriei ch’mico-metalurgîcc. bine spaţiile de topire existente. In cins­ Freamăt de viată nouă în codri
tea marii sărbători de la 23 August ci
frigidere şi un număr dublu de maşini
Abia acum, minereul poate lua drumul
termen sarcina trasată prin Directivele
Congresului al lll-lca al partidului pri­ de spălat rufe. cuptoarelor... au reuşit să obţină de la un singur cup­
BÂIMÂREAN vind densitatea bovinelor la suta de Toate acestea sînt o confirmare a jus­ Străinul cc poposeşte pentru întiia dată tor un volum de metal care în anii tre­
Podoaba cea mai de preţ a munţilor
hectare, iar în ultim ii doi ani au pus teţii politicii partidului nostru, de trans­ în oraşul de sub poala Dealului Florilor, cuţi era obţinut de la două cuptoare. a cunoscut din plin exploatarea prădal­ oară celei din anul premergător şesena-
E vară acum pe Dealul Flori­ formare socialistă a agriculturii, poli­ sosit cu ideca preconcepută că la Baia Prin munca lor, cocsul şi fondanţii in­ lului.
lor. Pe o potecă alburie, printre în valoare, prin plantări de pomi fruc­ Marc se află într-un oraş al minerilor, troduşi în cuploare dau naştere preţio­ nică în trecut. Munţi întregi au fost In scopul valorificării superioare a
prjîsti verzi, pietate cu flori mul­ tiferi, peste 4.200 hectare terenuri ero­ tică urmată cu încredere şi de harnica priveşte cu uimire coşurile înalte, veş­ sului lingou de metal, atît de necesar ,,tunşi“ de păduri, iar tăietorii de lemne masei lemnoase, unităţile de industria­
ticolore, urcă zilnic suie de oa­ date, improprii culturii cerealelor. ţărănime maramureşeană. nic fumegînde, ce parcă au fost constru­ economiei patriei. De la cuptor, metalul erau oamenii ccî mai năpăstuiţi. lizare au fost lărgite şi modernizate in
meni. Ca rezultat al sporirii producţiei a- Ing. A. PERIDE ite spre a sprijini azurul cerului băi- mai trece la convcrtizarc sau în uriaşele După naţionalizare, cînd poporul a anii 1962-1963 cu utilaje de marc ran­
pe prima culme, oamenii luat în miinilc sale această mare bogăţie dament în valoare totală de peste
au ridicat o stea. cit un conac naturală, „aurul verde", muncitorii fo­ 920.000 lei. La Sighet se află in cons­
falnic, în amintirea minerilor restieri împreună cu localnicii au trecut trucţie un marc şi modern combinai uc
comunişti, de odinioară. De aici. la gospodărirea acestei imer.sc bogăţii, industrializare a lemnului.
privirile pot îmbrărişa întregul în chip cu totul nou. Din 1948 şi pina S-a schimbat mult şi viaţa forestieri­
ora*, admirînd mai întîi cele acum, s-au executat împăduriri pe aproa­ lor. Tăietorii de lemne de altă dată au
două cartiere r.oi — „Republi­ pe 60.000 ha. ceea cc reprezintă aproa­ învăţat meserii noi: motorist de fierăs­
cii" şî „Progresul- . Şiruri de pe a cincca parte din suprafaţa păduri­ traie mecanice, funicularist, tractorist
h’ocuri cu maî multe etaje, lor regiunii, s-au făcut lucrări de între­ loresticr etc. In inima munţilor, ta cele
blocuri turn ce uar adevăraţi ţinere a patrimoniului forestier, s-a dez­ peste 200 cabane confortabile, forestie­
străjer! si oraşului... Trei mii de voltat activitatea de ocrotire a păduri­ rii au odihnă plăcută, biblioteci, apara­
ancrr,-mente au fost date în fo­ lor. te de radio, lumină electrică. Numeroa­
losinţă pînă acum minerilor şi se puncte sanitare şi farmaceutice, can­
celorlalţi oameni ai muncii băi- Iu masivele paduroasc de pe Lăpuşul tine, băi, stau la dispoziţia lor. Peste 50
rnărnni, iar pînă în anul 1970 o- superior, T'bleş, Vişcu, pentru o exploa­ de magazine bine aprovizionate le oîc-
rcşul va creşte cu încă 5.000 de tare cît mai raţională şi economică, s-au ră tot ce le este necesar. Scara, în ca­
apartamente 1 construit drumuri auto-foresticre cu o banele de la Maia, Paltinu, Faina sau
Jos, îu vale, se profilează Uzi­ lungime egală cu aceea dintre Bucu­ din alte părţi, adesea lumina se stinge
na centrală de preparare a mine­ reşti şi Bala Mare. In parchetele de ex­ şi sute de forestieri urmăresc cu atenţie
reurilor. caic prelucrează mine­ ploatare se lucrează tot mai mult cu filme documentare din munca lor sau
reul extras la 5 nnri exploatări. utilaje perfecţionate: fierăstraie mecani­ lilmc artistice.
Mai încolo — Institutul pedago­ ce, tcolii, futiicularc, tractoare, munca In inim i munţilor, freamătă viaţa
gic care anul acesta a dat prima forestierilor devenind mai uşoară, mai nouă. Altădată muncitorii izbeau cu to­
promo' ie de profesori... dincolo. spornică. Ca urmare, la faza de scos- poarele dîn greu, căinîndu-şi viaţa plină
Grupul şcolar minier, cu peste apropint s-au mecanizat circa 60-70 la de negură. Azi, cîntecul molcom al fic-
5.C00 de elevi, viitori maiştri, sută din volumul lucrărilor, în unele
muncitori, mineri... iată şi poli­ parchete mecanizarea fiind în jurul a ristraiclor mecanice se împleteşte cu
clinica nouă... complexul de de­ binecunoscutele „ţipurituri** de veselie,
servire al noului cartier... 90 (a sută. De asemenea, iu exploata­ de viaţă tot mai fericită.
Nu se poate enumera tot ceea rea a peste 60 la sută din masa lemnoa­ DUMITRU LUPŞE
ce au r lus cei 20 de ani de li­ să se foloseşte lucrul în brigăzi comple­ directorul D.R.E.F. Maramureş
bertate în bâtrînu) oraş minier, xe cu plata în acord global, ceea cc duce
însă totul — toate succesele şi la sporirea productivităţii muncii, la o Pagină realizată de redacţ a
bucuriile oamenilor noştri — în­ mai marc cointcreîarc. In unităţile fo ziarului „PENTRU SOCIAUSM"-
cep a’ît de bine îutr-un loc*or rcsticic din regiune se obţin acum din Baia Mere in colaborare cu co­
mic : în inima băimărcanvdui fe­ tr-un metru cub de masa lemnoasă pro­ respondentul pentru regiunea
r i r i şi încrezător în partid, în duse avînd o valoare cu circa 30 la sută Maramureş: al Agenţiei romîne
viitor. mai marc decît în 1959, iar productivi­ de presă ÂGFRPRES.
CENTRUL ORAŞULUI BAIA MARE tatea muncii este cu 21 la sută superi