Page 14 - 1964-08

Pag.' 2 Drumul socialismului Nr. 2986
■ a

DIN POŞTA DE IERI Printre muncitorii acestei secţii îl
rezultate tot mai bune în cinstea celei
r dc a 20-a aniversări a eliberării patriei.
zărim la locul dc muncă şi pe strunga­
rul Ilic Marin. In întrecerea cu colegii
Lucratorii forestieri din secto- date în folosinţa minerilor. Numai anul lui, el a cîştigat anul acesta dc mai mul­
rul de industrializare a lemnului acesta se vor muta în apartamente noi te ori titlu l dc cel mai bun strungar.
tn aceste zile, premergătoare marii sărbători de la 23 August, la peste 360 dc familii.
de la l.f. Sebeş, înscriu zi de zi In prezent, lucrează simultan la două
redacţia ziarului nostru continuă să sosească un număr mare de scri­ „In anii noştri, ne scrie tov Miron maşini unelte. In timp ce la raboteză
pe graficul întrecerii socialiste sori. Oameni de diferite profesiuni şi îndeletniciri, muncitori, ţărani Ţie, satul Tîrnavj din raionul lila şi-a prelucrează piese pentru cuptoarele ver­
realizări de seamă. îndrumaţi de colectivişti, ingineri, elevi şi profesori, în cuvinte. înflăcărate pornite schimbat complet înfăţişarea. In locul ticale dc la sectorul cocscrîc, în maşina
organizaţia de partid, ei şi-au de­ din adîncul inimii şi conştiinţei lor îşi exprimă mulţumirea faţă de parti­ caselor vecli^ micuţe şi întunecoase sc de ascuţit, Ilie Marin (dc data aceasta
dul şi statul nostru democrat-popular, care au condus poporul pe dru­ construiesc casc noi, luminoase, din că­ rectificator) dirijează rectificarea unor
păşit lună de lună sarcinile de rămidă. Străzile sînt aliniate în .ordine. matriţe.
mul unor mari înfănluiri.
plan. Ca urmare, cumulat pe cele Căminul cultural şi magazinul sătesc Am stat dc vorbă cu maistrul
Autorii scrisorilor ne vorbesc despre viaţa nouă pe care o trăiesc completează noid peisaj al satului T ir-
7 luni, muncitorii de aici au dat schimb. De la el am aflat că piesele
azi, despre profundele transformări ce au avut loc în oraşele şi satele nava. In primăvara acestui an cetăţenii
peste sarcinile de plan 777 m.c. executate de Ilic Marin sînt dc calita­
regiunii noastre, despre munca înflăcărată, plină de abnegaţie, cu care satului au hotărît ca prin muncă patrio­ te ireproşabilă.
cherestea din fag, 2.208 m.p. bi­ oamenii întîmpină cea de a 20-a aniversare a eliberării patriei. tică şi contribuţie voluntară să cons­ Tovarăşa Doina Ghcrman, salariată
nale, 45 m.c. lăzi din fag etc. Spaţ/u/ nu ne permite să reproducem integral toate coresponden­ truiască o şcoală nouă. Hotărîrea a de­ la întreprinderea dc construcţii dru­
Oamenii au confecţionat
venit faptă.
Rezultatele obţinute se datoresc ţele. Spicuim din maldărul de scrisori doar cileva. prin muncă patriotică 65.000 bucăţi că­ muri forestiere, nc informează că deşi
organizării judicioase a muncii, rămidă. au ars 4.500 kg. var şi au pro­ munca acestor oameni sc desfăşoară în
condiţii deosebit dc grele, constructorii
extinderii mecanizării unor opera­ curat prin mijloace proprii pc plan lo­
cal un marc volum dc materiale. In dc drumuri obţin zi de zî importante
ţii de lucru, cîl şi ridicării califi­ „Cu 20 dc ani în urmă, îşi începe care a exploatării făcea viaţa oamenilor prezent, lucrările la noua şcoală sînt în- succese.
scrisoarea corespondentul nostru volun­ deosebit de grea. Acesta era tabloul
cării profesionale a muncitorilor. tr-un stadiu avansat. Cetăţenii au efec­ „La şantierul „Retezat", sc spune în
tar Petru Găină, Petrila era o localitate sumbru al Petrilci dc acum 20 dc ani.
Sectorul de industrializare a fost ca multe altele, pierdută în obscurul Cu totul altfel se prezintă viaţa pe- tuat pînă acum peste 5.C00 ore dc mun­ corespondenţă, munca este bine orga­
înzestrat in ultimul timp cu ma­ anonimat al vremii. Ocupaţia de bază a trilcnilor astăzi. In mai puţin dc 20 de că patriotică. Hotărîrca lor unanimă nizată. Brigăzile conduse de Stanică Du­
localnicilor era mineritul, atunci cînd este ca la începutul acestui an dc învă-
şini moderne de mare producti­ ani Petrila a devenit un oraş în plină m itru şi Lăpădatu Constantin se în­
găseau de lucru şi patronul nu închidea înflorire. Pentru fiii minerilor au fost ţămînt copiii lor să înveţe în şcoală
vitate printre care amintim un construite 4 şcoli noi. Numărul cadre­ nouă. | trec pentru terminarea la timp şi dc ca­
mina. Sînt în Petrila mulţi pensionari.
gater pentru degroşarea buşteni­ „La sccţîa mecanică a Uzinei „V icto­ litate a lucrărilor. Angajamentul lor de
Ei povestesc cum, cu preţul atîtor efor­ lor didactice dc pe raza oraşului a ajuns
lor, un circular de retezat, 6 cir­ la 150 faţă de numai cîteva cîte erau ria" Călan, nc informează coresponden­ a preda beneficiarului sectorul forestier
turi şi sacrificii, riseîndu-şi chiar viaţa,
culare pentru tivit etc. Lemnul din în trecut. In mediul sătesc au fost cons­ tul nostru tov. Alexandru Tuza, între­ 1 şi II şi 10 km. din drumul dc la Jicţ,
puteau agonisi o bucată dc pîinc. Despre la începutul lunii octombrie, a fost rea­
depozit, după cum se vede şi în mecanizarea muncii în abataj, nici vor­ truite două cămine culturale, la Petri­ cerea socialistă este bine organizată şi lizat cu două luni mei devreme.
fotografia de fafă, a fost mai bine bă nu putea fi. Trocul şi roaba îi isto­ la şi Lonea cîte un cinematograf nou: sc desfăşoară din plin. In baza unor c ri­ S-au evidenţiat muncitorii loan Strr»
stivuit. vea pe mineri. Protecţia muncii era un spital, o policlinică. La toate aces­ terii precise, strungarii, frezorii şi rabo- ic, Ghcorghe Cazan, Vas’lc Marcu, loan
Foto: V. ONOIU practic inexistentă. Continua intensifi­ tea se adaugă cele 1.600 apartamente torsi se întrec pentru dobîndirea unor Gaucă, Petru Gulin şi alţii.
ÎNTREPRINDEREA t 9E 1iPROVIZIONARE
Toate nutre 12 § II MI E IR I A

_____________________________________________________________ 2 ___ — — -------------
MIERCURI 5 AUGUST 1964 A n g a j e a z ă i m e d i a t :
strînse ş! depozitate cu grijă — m REVIZOR CONTARSL

CINEMA lară interpretată de Achini Nica, Nclu
Orian şi Alexandru Bidirel; 14,10 Mu­
zică distractivă interpretată de fanfa­
In centrul preocupărilor consiliului imediata apropiere a grajdurilor, fiind care a fost deja recoltat şi să se reţină DEVA: Comoara din lacul dc ar­ ră; 14,30 Roza vînttirilor; 15,00 Din
de conducere al G.A.C. din Gcoagiu, cîntârită întreaga cantitate de fin ce cantităţile de porumb boabe necesare. gint — cinematograful „Patria"; To­ muzica popoarelor; 17,30 Lucrări de
raionul Orăştic, a stat permanent asi­ s-a clădit în şire. In total, pînă acum Demn de amintit este şi faptul că se paze — cinematograful „A rta "; PE- seamă ale noii noastre literaturi; 18,15
gurarea unei bogate şi variate baze fu­ s-au clădit peste 20 de şire în care sînt vor mai produce însemnate cantităţi dc TRUŞANI: Doi colonei — cinemato­ Fapte din întrecere; 18,30 Program
rajere — una din condiţiile esenţiale depozitate 200 tone dc nutreţuri. Pen­ sfeclă şi dovleci dc nutreţ de pe cele 5 graful „Republica**; Feriga dc aur — muzical pentru fruntaşi şi evidenţiaţi
pentru sporirea producţiilor animaliere. tru buna conservare a fînuriior mai şi respectiv 100 dc hectare. Pentru asi­ cinematograful „7 Noiembrie**; A L­ în întrecerea socialistă; 19,00 Muzică
In acest scop o problemă importantă umede, aici s-a aplicat o metodă bună; gurarea necesarului dc suculente se va BA 1ULIA: Tragedia optimistă — ci­ de dans; 19,35 Melodii populare ceru­
care a stat în atenţia consiliului la fiecare tonă dc fin dc trifoi, care a insiloza porumbul de pe circa 40 de ha. nematograful „Victoria**; Fraţi în te dc ascultători; 20,15 Jurnalul sa­
de conducere a fost recoltarea, trans­ avut o umiditate de peste 30 la sută, Pentru depozitarea nutreţului murat şi cosmos — cinematograful „23 Au­ telor; 21,00 Noapte bună, copii: „Des­
portul şi depozitarea în bune condiţi- s-au adăugat cîte 5-6 kg. dc sare. Avan­ conservarea lui în bune condiţiuni exis­ gust; SEBEŞ: Cele trei lumi ale lui pre un pui de vrabie"; 21,10 Muzică;
uni a fînuriior provenite de pe supra­ tajul procedeului constă în aceea că se tă amenajate 10 gropi din care o mare Gulivcr — cinematograful „Progre­ 22,15 Muzică uşoară interpretată dc
feţele cultivate cît şi de pe fîncţele na­ asigură o bună conservate, nutreţul fiind parte se vor betona. De asemenea, cele sul"; Podul — cinematograful „Sebe­ Gloria Lasso; 22,30 Muzică dc dans.
turale. Cositul fîneţclor s-a realizat pa­ consumat cu mai marc plăcere dc că­ două tocători acţionate dc motoare şul**; ORÂŞTIE : Nu se poate fără PROGRAMUL II: 8,36 „Viaţa noas­
ralel cu întreţinerea culturilor şi cu re­ tre animale. electrice au fost puse în stare dc func­ dragoste — cinematograful „Patria" ; tră înfloreşte" — emisiune dc cîntece
coltarea cerealelor păioasc. Leguminoa­ Tot în vederea bunei conservări a fl­ ţionare. Scano-Boa — cinematograful „Flacă­ şi jocuri; 9,03 Melodii populare; 9,30
sele (trifoiul, lucerna şi sparccta) s-au iturilor, spic vîrful şirelor au lost aşe­ Concomitent cu însilozarea porumbu­ ra"; LUPENI: Sekcrezada — cinema­ Muzică uşoară; 10,30 Oameni ai H u­
recoltat în faza de îmbobocirc, fapt ce zate nutreţurile cu o valoare nutritivă lui trebuie să amintim că la G.A.C. din tograful „C ultural"; HAŢEG: Haidu­ nedoarei; 10,50 Muzică; 11,30 Din re­
a dus la obţinerea unui nutreţ bogat în mai scăzută iar zilele trecute s-a luat Geoagiu s-au stabilit măsuri de a se va­ cul de pe Ceremuş — cinematograful pertoriul interpreţilor de muzica
substanţe nutritive. De asemenea, fînc- măsura de a se pune pe şire straturi lorifica toate resursele furajere menite „Popular"; BRAD: Nu pleca — cine­ populară: Victoria Darvai, Dumitru
ţele naturale de pe întreaga suprafaţă de groase de paie pentru a se evita pătrun­ să completeze necesarul de nutreţuri matograful „Steaua roşie"; SIMERIA: Bălăşoiu şi Ilic Cazacii; 12,00 Muzică
121 Jta. au fost cosite în faza de înspi- derea în interior a apei provenite din pentru perioada de stabulaţie, respec­ film ul: Oraşul proştilor — cinemato­ uşoară orchestrală; 13,30 însemnări
care a plantelor. In brazde, finul a stat ploi. tiv frunzele şi coletelc dc sfeclă, rogo- graful „Mureşul". de reporter; 13,40 Tangouri; 14,00 Co-
numai aproximativ 2 zile, cvii?ndu-se Recolta de pe cele 30 hectare cu lu- zurile, resturile de la grădina dc legu­ ruri din opere; 14,30 Muzică popu­
pe această cale expunerea îndelungată cernă, de pe 100 hectare cu trifoi, 121 me etc. care în întregime vor lua calea RADIO lară; 15,30 Duete dc dragoste din ope­
la soare, ceea ce ar fi dus la scuturarea hectare fineţe naturale, 30 hectare cu silozului. PROGRAMUL I: 5,06 Emisiune., rete; 16,30 Solişti şi formaţii artisti­
frunzelor. Uscarea a continuat apoi să borceag, 25 hectare sparceiă etc. a fost I ii acţiunea de strîngcre a nutreţuri­ pentru sate; 5,16 Jocuri populare; 5,30 ce dc amatori; 19,30 Concert de mu­
se facă prin strîngcrca fînului pe ca­ sirînsă la timp şi fără pierderi. Există lor au muncit cu multă hărnicie colec­ Lecţia dc gimnastică; 6,10 Melodii dc zică uşoară; 20,15 Şcoala şi viaţa ;
pre. Acest procedeu este folosit cu bune deci tot temeiul să afirmăm că fînurile tiviştii din brigada I condusă de Eli- muzică uşoară; 6,30 Sfatul medicului; 20,35 Din cele mai frumoase melodii
rezultate la gospodăria colectivă din necesare bovinelor, ovinelor şi cabaline­ sabeta Dozeşan. 7,06 Muzică uşoară; 7,45 Salut voios populare; 21,10 Am îndrăgit o melo­
Gcoagiu în fiecare an. Imediat după Acordînd toată atenţia asigurării fu­ die — emisiune dc muzică uşoară ;
strîngcrca fînuriior s-a trecut la trans­ lor se vor asigura în întregime conform rajelor pentru animale, strîngcrii la dc pionier; 8,00 Sumarul presei cen­ 21,42 Muzică de dans; 22,30 Geogra­
portul şi depozitarea acestora. In acest prevederilor din balanţa furajeră. , Pe timp .şî Jărâ. pierderi a tuturor resurse­ trale; 8|06 Cîntece şi jocuri populare; fic Lirică; 23,15 Muzică de dans. IN TIMUl C tlii
scop au fost folosite cu întreaga capa­ lingă aceasta, în vederea bunei furajări lor de nutreţuri, colectiviştii din Geoa­ 10.03 Teatru Ia .microfon „Vicleniile SAU OtCUPLÂUN VA-
giu pregătesc o bază temeinică pentru
citate de lucru cele 2 autocamioane şi a animalelor s-au asigurat 80 tone dc sporirea simţitoare a producţiilor ani­ lui Scapîn"; 11,12 Muzică uşoară;
32 atelaje ale gospodăriei. orz din recolta acestui an. Urmează să maliere. 12.03 „In tabără — emisiune dc cîn- Buletin meteorologic Q OANHON, tS T i IN -
Depozitarea nutreţurilor s-a făcut în se mai depoziteze circa 12 tone dc ovăz ing. A. POTOPEA tcce pioniereşti; 12,30 Muzică popu­ U R M A JZ INTROOVrt
PENTRU 24 ORE
C A P U L , Mk/A
Vremea sc menţine nestabilă cu ce­
rul mai mult noros ziua. Local vor PĂSŢ/ A U C
cădea averse dc ploaie însoţite dc des­ 1 f r i t i KAG O pert
cărcări electrice. Vînt moderat cu in­ ta m po a n e.
tensificări temporare din nord-vest şi
nord. Temperatura staţionară, ziua va
fi cuprinsă între 20 şi 26 grade, iar Ş l D E C U P L A R E A
noaptea între 7 şi 13 grade.
PENTRU URMĂTOARELE VAGONtTElOB DE MINA
3 ZILE
Vreme în curs dc îmbunătăţire şi
temperatura în creştere treptată.

OTdause
Brigada noastră pe itinerar
hunedorean

ffl â T IE ©

rUtmaie din pag. I-o)
instituţie, în curtea fiecărei case. Toţi
haţeganii sc pregătesc si-şi îmbrace
oraşul în haină de sărbătoare.
Păşunile, una din principalele surse de furaje ale regiunii noastre, oferă condiţii deosebit de prielnice pentru o bună hrănire a elec­
tivelor de animale proprietate obştească. ★
In fotografie ; ţCireadă de vaci la paşunat. Am colindat oraşul de la un capăt
la altul, am stat dc vorbă cu mulţi
oameni, am cercetat documente. Am
aflat lucruri minunate, pc care vi
le-am spus şi dumneavoastră.
N-am
In d ru m e ţie : 2.418 km. ţară reuşit însă să aflăm de co trebuia să
nc întoarcem acasă înainte dc miezul
nopţii ? Aşa că am aşteptat seara ur­
mătoare şi ne-am prezentat la întîl-
Zi dc vara a lunii lui cuptor. Ră­ telefericul, pînă pc vîrful muntelui reflexe arămii, iar studenţii se gîndeau tru iubit, care ne poartă o grijă pă­ nirc. Omul din ajun — punctual. In
coarea dimineţii produsa dc zăpada de Cristianul Marc. la ziua următoare, cînd vor face plaja rintească. loc de salut, ne-a întrebat rizînd: V o p s e ş t e w i c e r H j S r u ţ i
pe Parîng şi Retezat, netopită încă, ic pc malul mării. La carnavalul ce a avut loc la ple­ — Ei, aţi aflat ?
face mai vioi, mai vesel, te îmbie Ia La Bicaz şi Lacul Roşu Din primele clipe, studenţii au în­ carea din tabără a primei serii dc stu­ — Nu. MĂTASE-BUM BAC* U N A •
drumeţie. drăgit marca. Cei care au văzut-o pen­ denţi, am participat şi noi. Cîntccul, — Am fost sigur. N-aţi aflat pentru R O C H II* H A IN E * B L U Z E '
...Piaţa Victoriei din Petroşani. Gru- Tn locurile acestea dc o frumuseţe tru prima dată, studenţii anului I — dansul şi veselia nc-au legat pc toţi că cu am omis să vă fac o precizare:
1 pul de tineri gălăgioşi, care la început rară, îneît nu găsesc cuvinte să le pot llcca Marin, Stoica Simion, Ianăş Cor­ într-o vie animaţie. recomandarea aceasta se făcea cu 20-25
era format din patru-cinci, crescuse descrie, împreună cu alţi excursionişti, nelia, Angliei Grigorc sau Ciupc de ani în urmă. Atunci oraşul Haţeg
acum la 68. Peste cîtcva minute aveau am făcut o plimbare cu vaporul pc Ghcorghe şi Golumbcanu Miliai din Pe Valea Oltului n-avea nici o stradă pavată. Toamna
I să sosească două autocare ale Oficlu- lacul dc la Bicaz. Debarcaderul a fost anul III mine, aveau emoţii. Emoţii şi primăvara erau multe străzi cu gropi
\ iui Naţional de Turism care urma să-î scena unei adevărate animaţii. Vapoa­ la intilnirca cu marea au avut şi Po- După ce am vizitat Bucureştiul, şi noroaie. La miezul nopţii se întreru­
| ducă pe cei 68 de tineri spre Sibiu, rele încărcate cu excursionişti făceau pcscu Gdu şi Stupu Petru de la fa­ Muzeul Doftana, oraşele Tîrgovişte si pea alimentarea cu energie electrică.
cultatea de mine — ca de altfel toţi

1 Braşov, Oneşti. Bacău, Bicaz, Costi- cursă după cursă. Muncitori, elevi, stu­ cei 68 dc studenţi. Piteşti, autocarele au luat-o agale pc De aceea, oamenii se grăbeau să ajun­
gă devreme acasă. Îm i amintesc că un
neşti, Bucureşti, Piteşti, După ce şi-au
ocupat locurile în cele două autocare, denţi şi-au dat parcă anume intîlnire L.i Costineşti, unde se află o tabără Valea O ltului în sus. Peisaje rar întîl- ziarist, care a vizitat oraşul prin *38,
aici.
nite ne-au oferit această Vale. Am vi­
I grupul dc studenţi dc la Institutul de Tocmai cînd studenţii mineri îsi studenţească, am stat două zile. Aici zitat localităţile Rîmnicu Vîlcea, Că- şi-a ales titlu l din acest fapt: „Oraşul
întunericului".
mine — căci despre ei este vorba —
de
am făcut cunoştinţă cu un grup
limăneşti,
au plecat într-o excursie «le 11 zile luau rămas bun de la „m arinarii" Ri- studenţi de la Universitatea din Bucu­ Coz ia. Căciulata şi Mînăstirca • — Şi ţi-a fost teamă să nu dăm şi
cazului, un alt grup dc tineri s-a o-
prin ţară, pentru a-i cunoaşte frumu­ prit lîngă debarcader. Erau studenţii reşti si dc la Politehnica din Cluj, care noi acelaşi titlu ?
La Călimăneşti am întîlnit mii dc
seţile. din Iaşi, care avuseseră şi ei în itinc- se aflau la odihnă. oameni ai munci: veniţi la odihnă şi j — Nu, pentru că nu mai c oraşul
j
rariul excursiei vizitarea uriaşului ba­ Dc Ia Costineşti am pornit spre tratament pentru a-şi reface sănătatea, ? întunericului.
raj şi a lacului dc la Bicaz. Mangalia, apoi spic Eforie Sud şi M ulţi dintre eî erau cunoştinţe vechi, }
• Primul popas Am vizitat apoi Cheile Bicazuluî. Nord, Constanţa şi Mamaia. mineri din Valea Jiului, care şi în r
cu stîncilc lor semeţe şi abrupte, Lacul Pc litoral am îotîlnit şi elevi. acest an au extras mii de tone de căr- l
Roşu, toate dc un pitoresc rar întîlnit. — E fermecător — ni se adresă un bune peste prevederile planului. [ In orice ocazie,
ţ După patru ore dc drum, cclc doua
' autocare se opriseră ta Sibiu unde, La centrala hidroelectrică dc la Ste­ elev al unei şcoli din Urzlceni. Eu $i * l
«lupă vizitarea oraşului şi a muzeu­ jarul, studentul Avram lonn din anul ceilalţi colegi ai mei nu ştim ce să Jnta-ne acum şi in punctul final al l
lui Brukcnthal, drumul a continuat V, a împărtăşit din cunoştinţele sale admirăm mai întîi. excursiei noastre. Ne-am fixat în mc- ţ
spre Braşov. şi colegilor săi mai mici. morie imagini de toată frumuseţea, \ un pantof confecţio­
La începutul excursiei (cu toate ca — Această centrala electrică con­ La plecarea din Costineşti am acumulat noi cunoştinţe. ţ nat de fabrica de
se cunoşteau între ci), studenţii nu struită în anii puterii populare — Toţi cci 68 de studenţi ai Institu- s
aveau îndrăzneala dc a face cunoştinţă spunea studentul Avram loan, a fost Tocmai în ziua cînd trebuia sa Pă­ tulul de mine din Petroşani care nu | B U C U R E Ş T I
cu microfonul. Primul care a „spart proiectată pentru o putere dc 210 me­ răsim litoralul, se încheiase şi prima narhcuut la excursie sînt fruntaşi la ) încălţăminte
gheaţa", la insistenţele colegilor, şi a gawaţi. Ea contribuie Ia alimentarea serie a taberei studenţeşti de la Cos- învăţătură. j
cîntat, a fost studenta Cornelia Ianăş. cu energie electrică a reţelei naţio­ tineşti. Am prins şi noi festivitatea Nn este singura excursie din acest J „S O L ID A R IT A T E A "
A noi. microfonul s-a perindat din nale. Omul a transformat cu forţa lui organizată cu acest prilej. rn. Luna viitoare Consiliul Asocia- \ PRIN UNITATEA SA DIN B-DUL GĂRII DE NORD nr. 6-8, EXPEDIAZĂ
mină în mînă aproape la toţi cei din acest colţişor al Moldovei. — Mulţumim din inimă tuturor ce­ ţiei studenţeşti organizează o a doua ) Oradea.
maşină, entuziasmul şi voioşia fiind lor caic s-au îngrijit să ne ofere po­ excursie cu acelaşi itinerarul pentru I IN TOATĂ JARA, CONTRA RAMBURS
tovarăşi nelipsiţi de drum. In aceeaşi Noi cunoştinţe sibilitatea de a trăi zile pline de bucu­ un număr de 34 studenţi, nrccum ţi ) I Incălfăminfe durabilă, PIESE Şl ACCESORII AUTO
o excursie de 5 zile în Delta.
rie pe malul mării. Acum, după două
zi s-a aîuns la Braşov. Minunate şi • I săpiămîni dc vacanţă plăcută, recon­ VASILE DRÂGAN execuiaiă du.aâ ultima Cei interesaţi vor adresa o scrisoare cerere în care vor menţiona
impresionante sînt împrejurimile ora­ Cînd s-a aîuns Ia Costincşii, «oarele fortantă, gîndurilc noastre sc îmlrcap- student ( articolele dorite indicînd adresa exacta. In valoarea rambursului care
şului de la poalele Tîmpci. La Poiana se apropia de asfinţit. Marca căpăta lă cu recunoştinţă către partidul nos­ Institutul de mine Petroşani | linie a modei. se va face la primirea articolului vor fi cuprinse $i taxele ocazionate
s**— Braşov am urcat, unii pe jos, alţii cu cu operaţiunile de ambalare, transport fi mandatul poştal.