Page 15 - 1964-08

Nr. 298(5 Drumul socialismului fag. 3

a i o n u

B ru m u i Com and

(D in ţte isa fu i
m fiw u t& r p r i n

n i cu ltu rii b u t o a n e

A nii noştri sînt ani dc mari succese pe ţoale fron­
turile. Niciodată istoria poporului nu a lost atît de noului sistem de centrali­
E Vasile Hălălaie, impie­
bogată in realizări cum se prezintă astăzi. C ifrele care gatul de mişcare din staţia zare s-au eliminat toate a-
oglindesc aceste realizări sînt care de care mai stră­ Teiuş. Obiectivul fotografic ceste operaţii, comanda de
lucitoare, iar oamenii care Ic dau viaţă se întrec într-o l-a surprins la masa de lu­ intrare, de verificare a li­
muncă entuziastă pentru a le da dim ensiuni şi mai cru. A perceput comanda şi niilor. executarea parcurse­
mari, spre binele şi fericirea lor. a apăsat pe două butoane. lor şi raportarea executării
Pe luminoschema din faţă lor. făcîndu-se acum de că­
Dc mari proporţii sînt realizările obţinute in raio­ tre un singur agent : impie­
nul nostru in domeniul c u ltu rii şi artei. Cîteva cifre au clipit zeci de ochi mul­ gatul de mişcare blochist,
ticolori. Toţi sint urmăriţi
comparative sînt edificatoare in această p rivinţă. In de numai doi ochi, de pri­ in timp dc 4-8 secunde.
anul 1938 in satele raionului existau doar două cămine virile atente, pătrunzătoare „Staţia noastră a fost e-
culturale, două biblioteci săteşti (cu un num ăr de 1GG ale ttnăvului impiegat. Tre- lectrodinamizată“. Aceste
volume) şi trei cinematografe. C ifre mici, nebăgate în
seamă. Era în schimb una marc, care creştea an de >jr. V,
an ; era aceea a neştiutorilor dc carte. 14.220 — atiţ.i
neştiutori de carte număra anul 1938.
De atunci a trecut puţin tim p. Neştiinţa de carte a
rămas doar ca o pecete ruşinoasă a trecutului. Pe
parcursul raionului nostru, ca în întreaga ţară, neştiin-
Dinlr-urt sat uitat şi neluat ţci de caile i-a luat de m ult locul o cultură mereu în­
în seamă, Ziatna a devenit as­ floritoare. La dispoziţia ţărănim ii colectiviste stau azi
68 de cămine culturale, 22 case de citit, 13 biblioteci
In anul 20 al eliberării, raionul A lbi construieşte o fabrică dc produse re­ tăzi un centru muncitoresc cu
ca ţ» întreaga noastră patrie, se înfă­ ŞTEFAN BOUREANU fractare. La începutul anului 1965 pri­ comunale, 79 biblioteci săteşti. 35 de cinematografe
ţişează în plin progres. Alături de stră­ mele trenuri vor purta spre marile cen­ perspective de dezvoltare din­ săteşti, care, toate le oferă largi posibilităţi de lărgire
vechile frumuseţi ale naturii au apărut prim-sccrctar al Comitetului raional tre siderurgice ale ţării, întîile cărămizi tre cele mai frumoase. Vechea neîncetată a orizontului lo r cultural.
frumuseţi noi, create de oameni, caic Alba al P.M.R. dc şamotă, primele tone dc mortar re­ uzina a fost mărită şi moder­ Ca urmare a creşterii nivelului de trai şi cultural al
îmbogăţesc tot mai mult peisajul aşeză­ fractar. nizată. Numai în anul 1967 au oam enilor muncii, curentul electric, presa şi radioul,
rilor noastre. La sortimentul dc bază producţia creş­ Pc viitor, în milioanele dc tone dc televizorul au pătruns adine în viaţa satelor. Pe harta
An de an, industria raionului a cu­ te în acest an cu 4.774 la sută, iar la metal pc care siderurgiştii Ic vor da pa­ (ost alocate pentru dezvolta­ raionului figurează în prezent 34 de sate electrificate,
noscut o marc dezvoltare. In trecut, sortimentul chimic principal cu 1.997,6 triei noastre, vor trebui citite şi pagi­ rea ei fonduri în valoare de iar la poştă sînt înregistrate 12,234 aparate de radio,
puţinele unităţi industriale existente la sută. nile pe care acum constructorii, iar mai 4.450.000 lei. 5.222 difuzoare, 214 televizoare. Toate acestea vorbesc
erau mici, primitive. Uzina chimică me­ O mare dezvoltare a luat în anii vie­ tîrziu muncitorii fabricii, le scriu pre­
talurgică Ziatna, de pildă, numără 217 ţii noi şi fabrica „Ardeleana'4. Ea a fost gătind sau dind lormc noi pămîntului Numeroase blocuri de lo­ singure despre drum ul parcurs de la analfabetism la
ani. Ea a rămas însă mică, cu utilaje ru­ transformată şi utilată complet. din dealul Bilagului. cuinţe s-au înălţat pentru mun­ cultura de azi.
dimentare, iar operaţiile sc făceau cu O marc dezvoltare a luat şi între­ Iată doar cîtcva crîmpcc din noua în­ citorii de aici; magazine mo­ Pînă la eliberarea patriei erau in raion — aşa cum
eforturi mari, în schimbul unui prinderea de morărit din Alba Iulia. In făţişare industrială a raionului. S-ar derne au împodobit vechea menţionam — doar două cămine culturale. De atunci
salar de mizerie. Adevărata viaţă a uzi­ 1950 ea lucra în 24 dc orc cu o capaci­ putea scrie pagini întregi despre ceea au fost construite, din fondurile alocate de stat şi din
nei începe în anii puterii populare. Lo­ tate de producţie de 5 vagoane; în pre­ cc sc făureşte astăzi sub conducerea Ziatna, dîndu-i o nouă înfăţi­ contribuţia benevolă a cetăţenilor, 21 de localuri de
cul instalaţiilor vechi, l-au luat agrega­ zent, ca urmare a dezvoltării şi siste­ partidului. Intîmpinînd marea sărbă­ şare. cămine culturale. Numai într-un singur an au fost date
tele noi, cu o capacitate simţitor mări­ matizării morii, ea lucrează în 24 de toare a eliberării, oamenii muncii din Pentru copiii oamenilor în folosinţă căminele culturale de la Ampoiţa, Galtiu,
tă, o tehnicitate avansată şi un fluv ore cu o capacitate dc 24 dc vagoane. raionul nostru desfăşoară o largă şi în­ P ălrînjeni şi V iito ri.
tehnologic în majoritate mecanizat. In Concomitent cu dezvoltarea unităţi­ sufleţită întrecere socialistă pentru a muncii de aici şi a celor din In urma co n d iţiilo r care au fost create, un avînt
1952-1955 s-a construit în cadrul uzinei lor industriale existente, în anii dc de­ cinsti această măreaţă aniversare cu noi satele moţeşti aflate în împre- fără precedent a luat mişcarea artistică de amatori. nul care vine de la Cluj, de cuvinte au fost rostite da
la Arad, sau dc la Bucu­
un imr-'U'tant obiectiv al sectorului chi­ mocraţie populară au luat fiinţă altele şi importante succese. La producţia glo­ iurimi, care ramîneau altă­ reşti e urmărit pc lumino- tovarăşul Lazăr cu mindria
mic, fabrica de acid sulfuric, cu o ca­ noi. Poate fi amintită în această pri­ bală s-a realizat o depăşire în valoare Aproape că nu există astăzi sat — fie el cel mai înde­ schemă dc clnd a părăsit omului dc azi, care a simţit
pacitate dc peste 5 ori mai mare decit vinţă şi l.R.I.L. Din anul înfiinţării de 6.391.000 lei faţă de angajamentul dată, în marea lor majoritate, părtat şi cit de mic — în care să nu activeze măcar din plin bucuria muncii lor,
a vechii instalaţii. In anii 1960-1961 s-a (1950) numărul secţiilor acestei între­ anual. Producţia marfă s-a realizat în neştiutori de carte, a fost con­ o form aţie artistică de amatori. C onstituiţi în echipe stafia vecină. Printr-o sim­ a omului în graiul căruia
construit şi a intrat in funcţiune nona prinderi a crescut de la 15 la 23. Prin­ proporţie dc 105,1 la sută, realizîndu-sc struită o şcoală medie moder­ de dansuii, brigăzi artistice de agitaţie, form aţii de plă apăsare de butoane, circulă in mfid dezinvolt
uzină metalurgică, iar în perioada ani­ tre secţiile care contribuie în mod deo­ peste plan produse în valoare de cor, de teatru, instrum entale etc. 4.126 de cîntăreţi şi toate macazele din parcur­ termeni de automatizare, e-
lectrodinamizare. .
lor 1958-1962 întregul transport din sebit la dezvoltarea economici noastre 14,000.000 lei faţă dc 7.739.000 lei cît nă, cu 76 săli de clasă şi la­ dansatori prezintă pe scenele căm inelor culturale, ale sul comandat (pot fi şi 20), E mtndru tovarăşul Lazăr
uzină a fost mecanizat. naţionale sc numără cele dc valorifica­ a fost angajamentul. boratoare. casei de cultură sau ale cluburilor, programe artistice se manevrează simultan. Şi, că munceşte intr-o staţie
Cîteva cifre ilustrează pe deplin nu re a bentonitei, turnătoriei, dc împletit A 20-a aniversare a eiiberării Rom?- bogate, valorificind tot ceea ce are mai frumos şi mai In birou, in faţa mesei de CF.R. clectrodinamizată, e
numai dezvoltarea uzinei, ci şi dragos­ sirmă, sectorul ceramic din Sîntimbru niei dc sub jugul fascist găseşte oamenii In viitor alte blocuri de lo­ strălucitor folclorul nostru popular. comandă e doar impiegatul mindru de colectivul in
tea şi entuziasmul cu care întregul co­ ctc. muncii din raionul nostru în plină ac­ cuinţe şi, construcţii social-cul- O largă pi'opagandă ştiin ţifică desfăşoară la sate cele de mişcare dispozitor. Pe care lucrează şi vorbeşte
lectiv a luptat şi lup» a pentru traduce­ La numai 3 ani, respectiv în 1953 a tivitate, depunînd eforturi sporite pen­ zeci de kilometri vegtiează despre el cu pasiunea omu­
rea în viaţă a sarcinilor trasate dc partid-1 luat fiinţă şi secţia Ateliere ' centrale turale se vor ridica pentru ce­ 9 brigăzi ştiinţifice, cei 450 de conferenţiari, din care drumul trenurilor, viaţa că­ lui pentru care acest colec­
şi guvern. Valoarea producţiei globale, care, fiind înzestrată cu utilaje noi, şi-a tru realizarea sarcinilor trasate de tăţenii acestei aşezări, altăda­ fac parte profesori şi învăţătoii, medici, ingineri agro­ lătorilor. Posibilitatea pri­ tiv e totul.
reprezintă în anul 1964 o creştere de mărit continuu capacitatea dc producţie. partid, punîndu-şi întreaga putere de nomi, ju riş ti şi a lţi intelectuali care s-au dovedit neo­ mirii trenurilor pc linia o- — Eu, poate aş fi plecat
75S.6 la sută, faţă dc cea a anului 1948, In prezent peisajul raionului se îm- muncă, iniţiativa şi clanul creator în tă lăsată uitării bosiţi activişti culturali, oameni ataşaţi trup şi suflet cupată e exclusă. A apăsat din Teiuş, dar m-a reţinut
iar producţia marfa dc 772,2 la sută. hneşte cu o nouă unitate industrială. Sc slujba progresului şi a prosperităţii. măreţei opere pe care o construim. doar pe două butoane. Prin colectivul, Avem oameni
Ani puţini dar distanţe mari între ceea ce a fost şi comanda lui s-a transmis excepţionali. Nu mă între­
ceea ce este. încă două cifre comparative care oglin­ releelor că urmează de c- baţi care e mai bun, pen­
tru că nu vă pot spune Ori
IZVOR DE BELŞUG ŞI BUNĂSTARE desc num ărul volum elor din bibliotecile săteşti în anii anume parcurs trebuie e.xe- ţii Octavian Dragotă, Gheor-
aecutat un parcurs şi ce
vă vorbesc despre impiega­
1938 şi 1964 — 160 şi 123,769. Nu este nevoie de comen­
tariu în ju ru l acestor cifre.
In rindu l in s titu ţiilo r de cultură din raionul nostru cutat. Aici, In sala de relee, ghe Irtocan, Nicolae Trifan,
ori despre şefii de manevră
In raionul Alba, deşi existau condi­ dării agricole de stat care, prin rezul­ plu, în 1961 au fost vîndutc către stat iuş, au fonduri dc bază ce sc ridică în­ care au luat fiin ţă în anii vieţii libere se numără şi comenzile au pornit prin şi tură Alecu Dragii, Aurel
ţii favorabile pentru dezvoltarea agri­ tatele obţinute an de an, au avut o in­ 28.183 kg cereale Ia suta dc hectare, în tre 1,8 şi 2,1 milioane lei. teatrul dc păpuşi, casa raională de cultură, biblioteca păienjenişul milioanelor de Radu, Gheorghe Tîrtescu,
culturii, ca a rămas totuşi într-o îna­ fluenţă pozitivă asupra lărgirii secto­ 1963 această cantitate a crescut la 36.100 raională şi altele. A lă tu ri de acestea, muzeul din Alba fire.
poiere asemănătoare cu cea în care se rului socialist din agricultură. Sectorul kg Ia suta dc hectare. Raionul Alba se găseşte într-o zonă — Piuă acum primirea ori despre manevranţii loan
găsea dc altfel întreaga noastră agricul­ gospodăriilor agricole colective din ra­ cu condiţii favorabile pentru dezvolta­ Iu lia şi biblioteca documentară Batheaneum desfăşoară Sau expedierea unui tren. Comşa, loan Crişan, Carol
rea pomicultura şi viticulturii. Supra­
Un puternic avînt a luat şi creşterea
tură. Cîteva cifre luate din statisticile ion este reprezentat astăzi prînlr-un amnudclor. Faţă dc data înfiinţării gos­ faţa ocupată cu livezi şi vii, numai pro­ o bogată activitate de culturalizare a maselor. ne spune subşeful staţiei Nagy, ori despre magazio­
oficiale ale anilor dinainte de 23 Au­ număr dc 22 gospodării colective care podăriilor agricole colective, efectivele prietatea obştească, se ridică la 916 hec­ De o mare apreciere se bucură astăzi monumentele Teiuş, tovarăşul Grigore nerii Wilhelm Knall, Ana
gust sînt edificatoare. In anul 1935, de înfloresc zi de zi. Pentru deservirea a- dc animale au crescut dc 17 ori la tau­ tare şi 584 cu livezi roditoare. de cuilură caic au fost valorificate în mod ştiinţific. Lazăr. necesita 0-8 minute. Cristian, loan Broşcătaru,
pildă, din totalul gospodăriilor ţără­ gricuîturii cu mijloace mecanizate a rine şi dc 21 ori la vaci. Dc asemenea, Succesele obţinute dc sectorul socîa- Cele 50 de monumente istorice ale raionului sint păs­ Comanda primită de revi­ despre oricare din colecti­
neşti, 36 la sută nu dispuneau de nici luat fiinţă îti raion Staţiunea dc maşini numărul porcinelor a crescut cu 4.0C2 lirt al agriculturii din raionul nostru trate cu grijă şi constituie mijloace puternice de cul­ zor era repetată cuvint cu
si tractoare care dispune în prezent dc turalizare şi de educare patriotică a oamenilor muncii. cuvint de către revizorul dc vul nostru, aprecierea va fi
o vita dc lucru. Acest fapt, cît şi unel- 189 tractoare, 215 pluguri de tractoare, bucăţi, din care 348 scroafe, al ovine­ sînt frumoase. Perspective şi mar lu­
leic primitive dc lucrare n pămîntului, lor cu 16.239, din care 8.343 oi fălă- minoase ne aşteaptă. Sub îndrumarea or­ In cinstea m ăreţului eveniment de la 23 August, cei ace, după care acesta o aceeaşi : tovarăşi minunaţi.
au făcut ca producţia medic de grîu 231 semănători, 59 de combine şi alte toare, iar al păsărilor cu 11.118. ganelor şi organizaţiilor de partid, co­ peste 4.000 de artişti amatori, activiştii cultu ra li de pe transmitea verbal acarilor. Oameni pe care munca
maşini agricole.
să nu depăşească 600—700 kg. la hec­ Transformarea socialistă a agricultu­ O dată cu dezvoltarea şi întărirea gos­ lectiviştii din raionul Alba vor numci întregul cuprins al raionului desfăşoară o muncă asi­ La primirea ei, acarii tre­ nouă i-a crescut şi maturi­
tar. podăriilor agricole colective a crescut cu şi mai multă abnegaţie pentru în­ duă pentru pregătirea unor bogate programe artistice buiau să execute comanda
rii a însemnat şi pentru raionul nostru florirea agriculturii noastre socialiste, printr-o serie de operaţii : zat şi care oricînd, la orice
In anii regimului de democraţie popu­ o creştere îndemnată a producţiei vege­ şi fondul lor dc bază. El se ridică în izvor de bunăstare şi belşug pentru în­ închinate patriei şi partidul ui nostru drag, vie ţii libere revizuirea liniei, includerea oră din zi sau noapte, cind
lară, agricultura raionului a pornit pc tale şî animale. orezent la peste 25.000.000 lei, iar va­ tregul nostru popor. şi fericite pe cere o trăim astăzi. şi inzăvorirea macazelor, e vorba de muncă, ştiu să
un drum nou — pe drumul agriculturii Ca urmare a acesteia, au crescut şi loarea avuţiei obşteşti la peste 45.000.000 Ing. PETROVICI AUREL NICOLAE CIOBOTA revizuirea lor, predarea
socialiste. Au fost înfiinţate — la Alba posibilităţile de valorificare a produse­ lei. Gospodăriile colective cum sînt cele preşedintele Consulului agricol secretarul Comitetului raional cheilor de către revizorii de spună prezent.
Iulia şi Galda de Jos — două gospo­ lor vîndutc către stat. Dacă, dc exem­ din Mihalţ, Galda de Jos, Cistci, Tc- raional pentru cultură şi artă ace etc. Prin introducerea LUCIA L IC lir
C A S E N O I i f c H
O» £j£.
3 5 !
emS & K V f's

■ - d i

> 1 ^ R A M 6% ■
I vJ 0 ■ 1 ' ^ Q j f j •>« « g - 1 9 6 4 '
î ^ u ŢT': . .../fe S îî5 • K
BEL--------- î s a A .