Page 16 - 1964-08
P. 16
Fag. 4 Drumul socialismului Ni. 2936
- - -
CONGO: SUCCESE ALE
E PESTE HOTARE FORŢELOR RĂSCULATE
ELISABETHVILLE 4 (Agerpres). —
Tot în cursul ziici dc 3 august, forţele
Forţele patriotice congoleze, caic ac
insurgente au cucerit localitatea Shz-
ţionează în Ivatanga dc nord, au ocupat ca mărime din Congo.
luni localitatea Kiambi, situată la 60 lumda în înaintarea lor spre Bukavu,
hm nord de Manono — important cen capitala provinciei centrale Kivu, pre
tru minier al acestei regiuni. Conti- cum şi Lubongola. Ministerul de inter
nuîndu-şi înaintarea, ci au forţat viul ne al Congouiui a făcut apel la popu
Geneva 50 de ani de Ia izbucnirea CONGRESUL UNIUNII NAŢIONALE I.uvua, iiidrcptîndn-se spre Manono, laţia europeană să sc înarmeze pentru
La Elisabcthville s-a anunţat în ace
a opune rezistenţă răsculaţilor. La ae
laşi timp că la Bamluoinviile, situaţia roportul din Kamina. una dintre cele
In comitetul celor primului război mondial A STUDENŢILOR ALGERIENI a rămas neschimbată. mai puternice baze militare aeriene din
Congo, sc fac pregătiri intense pentru
Neliniştite dc înaintarea răsculaţilor,
autorităţile centrele congoleze au dis a organiza lupta in cazul cînd forţele
18 state pentru PAIUS 4 (Agcrpres). — lor de a lupta pentru a împiedica iz ALGER 4 (Agerpres). — Lucrările Congresului au fost deschi pus, după cum relatează agenţia France răsculate vor pătrunde in oraş.
La Alger s-a deschis ccl de-al Vl-lea
Cu prilejul îm plinirii a 50 tic ani de bucnirea unui noti război mondial. Congres al Uniunii naţionale a studen se de preşedintele Uniunii, Huari Muf- Prcssc, trimiterea dc jandarmi katan- Comandamentul insurgenţilor congo
folt, caic a rostit o cuvîntarc. La prima
lezi, condus dc Consiliul naţional dc
★
dezarmare la izbucnirea primului război mondial, l.ONDRA 4 (Agerpres). — ţilor algerieni. Participanţii la congres şedinţă au participat membri ai Birou ghezi la Kamina, pentru a veni in aju eliberare, a dat publicităţii un comuni
torul trupelor amiatci centrale.
la Paris, a ;:vut loc o paradă militară
la cai'e au luat parte veterani ai pri Din iniţiativa „U niunii de luptă pen vor discuta sarcinile mişcării studen lui Politic al Frontului de eliberare na LEOPOLDVILLE 4 (Agerpres) — cat in care arată că sarcina principală
ţeşti în construirea unei vieţi noi in A l
GENEVA 4 (Agerpres). — mului război mondial. tru pace" a fose organizată la Londra geria. ţională, miniştri, reprezentanţi ai opi In cursul zilei dc 3 august, forţele a detaşamentelor situate în partea de
niei publice.
La 4 august, h Geneva a avui loc o Preşedintele dc Gaulle, a adresat ţării o demonstraţie la care ati luat parte nu Luînd cuvintul, Hadj Ben Alia. Bcl- răsculate din Congo au cucerit loca vcsl a ţării constă în a captura cît mai
nouă şedinţă a Comitetului ccloi ÎS de la reşedinţa sa ci in Colombey-lcs- meroşi partizani ai păcii şi veterani ai La congres participă delegaţii din kasem C licrif şi alţi membri ai Birou litatea Wanie Rukula, situată la 48 km multe arme şi muniţii dc la forţele ar
state pentru dezarmare. deux Eglises o proclamaţie care a evo primului război mondial. Participanţii mai multe ţări, printre caic şi o dele dc Stanleyvjlic. Această localitate este mate ale guvernului central. In comu
cat evenimentele din august 1914, pre la demonstraţie s-au indreptat spre mo lui Politic a) F L.N , au chemat studen nicat sc arată că în cursul acţiunilor
Luînd cuvintul, reprezentanţii Uniţi* numentul eroilor căzuţi în primul şi ce) gaţie a U.A.S.R., condusă dc Doina ţii algerieni să participe activ la con considerată drept un punct strategic
cum şi consecinţele primului război dintre cele mai importante pentru îna întreprinse în oraşele situate in regiu
ii îi Sovietice, Statelor Unite, Cehoslova de al doilea război mondial, din Piaţa Smîrcca. vicepreşedintă a U.A.S.R. struirea unei vieţi noi in Algeria,
mondial pentru poporul francez. El a intarea forţelor răsculate spic Stanlcv- nea lacului Lcopold al ll-lca au fost
ciei şi Marii Britanii au salutat printa amintit că in acest război poporul fran Tralalgar Squ.irc. Aici a avut loc un m i ville. Agenţia Associated Press anunţă capturate mari cantităţi dc armament
aniversare a încheierii Tratatului tic ia cez a pierdut 1.4OO.CO0 din cei mai buni ting în memoria celor ce şi-au pierdut Sesiunea Consiliului economic şi social a! O.N.U. că, deşi cu citeva zile în urmă primul şi mijloace dc comunicaţii, după care
viaţa în cursul celor două războaie.
Moscova cu privire la interzicerea par fii ai săi, iar alţi 1 milion an fost ră ministru congolez, Moisc Chombc, con foiţele insurgente s-au retras fără să
niţi. ★ stata cu prilejul vizitei sale la Stan angajeze lupte cu unităţile generalului
ţială a experienţelor cu arma nucleara. BONN 4 (Agerpres). — GENEVA 4 (Agerpres). — Resursele materiale şi umane, care ar Mobutu.
Cei doi copreşedinţi ai Comitetului ley viile, că în oraş domneşte calmul, în
împlinirea a 50 de ani dc la izbucni La 3 august participanţii la sesiunea urma să fie eliberate prin înfăptuirea cursul zilei de luni, „elemente antigu Primul ministru, Moisc Chombc. a
— reprezentanţii U.R.S.S. şi SU.A, — BERI.IN 4 (Agerpres). - rea primului război mondial a fost evo dc la Geneva a Consiliului economic dezarmării generale şi totale, au arătat vernamentale au atacat garnizoane din lansat la 3 august un avertisment îm
au ‘anunţat că deşi pînâ iii prrzcni mi ADN transmite că la Berlin a avut cată de cancelarul R.F. Germane, Lud- şi social a) U.N.U. au examinat conse ci, ar putea fi folosite pentru accelera oraş, capturind un mare număr dc potriva forţelor răsculate pe care Ic-a
au reuşit să ajungă la un acord în le loc o şedinţă extraordinară a Prezi wig Erliard. Intr-o declaraţie făcută cu cinţele economice şi sociale pe caic rea dezvoltării economice a ţărilor din arme". Unităţi ale armatei guvernului ameninţat cu „acţiuni de marc anver
diului Consiliului Naţional al Frontului acest prilej, el a spus printre altele : central au început să evacueze popu gură*4 în cazul cînd „nu vor urma gu
gătură cu lornmea unui grup de lucru le-ar avea înfăptuirea dezarmării gene Airica, Asia şi America Latină.
Naţional din R L).G. cu ocazia îm pli „Intrucît este o chestiune dc viaţă sau rale şi totale. Luînd cuvîntul la discu laţia europeană din acest oraş, al treilea vernul".
care să studieze posibilitatea lichidării nirii a 50 tic ani de la izbucnirea pri dc moarte pentru întreaga lume, tre ţii reprezentanţii U.R.S.S., Algeriei, In
mijloacelor de transport a armei nu mului război mondial. A hiat cuvîntul buie să reuşim să scăpăm dc cauzele dici şi al altor ţări au vorbit despic
Albcrt Norden. membru al Prezidiului încordării între Est şi Vest. care împie
cleare, nutresc speranţa că un asemenea
Con cili ului Naţional al Frontului Na dică crearea unei păci adevărate şi trai necesitatea încheierii tratatului cu pri t e că Anglia face parte din C.E N.T.O..
acord se va realiza înainte de încheie ţional din R.D. Germană. Consiliul Na nice in Europa". vire la dezarmarea generală şi totală. n o e x t e r n e iar S.IJ.A. participă în calitate dc
rea actualei sesiuni a Conferinţei pentru ţional al Frontului Naţional a adoptat observator la organismele pactu
lui).
dezarmare. apoi un apel adresat tuturor popoare Observatorii sint unanimi in a
Mesajul premierului englez adresat lui N.S. Hruşciov PACTOMANIA DESUETA constata că discuţiile au (ost în
principal dc natură politică, avind
Moda este capricioasă şi ntai drept scop elaborarea unor măsuri
LONDRA 4 (Agerpres) — convin», o măsură loartc semnificativă tocmai despre vicisitudinile pactu
Cu prilejul îm plinirii unui an dc la dc natură să deschidă o eră dc îmbu Schimbătoare ca anotimpurile. Deşi lui. Potrivit observatorilor, scrie „Le menite să permită celor trei state
semnarea Tratatului cu privire la inter nătăţire a relaţiilor între Est şi Vest. pactomania, această haină incomo Monde", „problema fundamentală să se descotorosească de obligaţii
zicerea parţială a experienţelor cu .unu Rămîn încă numeroase probleme de re dă purtată cu simulata vioiciune in (discutată la intilnire — N.ll.). a le. utit dc jenante in prezent, pc
nucleară, Ministerul de Externe Bri glementat, ilar sînt convins că putem anii războiului rece, a rezistai mai fost dc a şti dacă nenh alisnml nu care le implică apartenenţa lor la
este
pact
cum
asemenea
mult dccil un sezon, acum ea a
un
tanic a dat publicităţii marţi textul me realiza progrese pentru a Ic rezolva In devenit pe deplin desuetă liccenta cslc. în definitiv, mai avantajos C E.N.T.O. Cele trei capitale con
sajului adresat preşedintelui Consiliului această zi de aniversare consider că este dccit adeziunea la alianfelc occi sideră. după expresia ziarului „Le
dc Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov potrivit, domnule prim-ministru, să rea hitîlnire dc la Istanbul a conducă dentale'’.
dc către premierul Douglas Home firm liotărîrca guvernului Maiestăţii torilor de state ai Turciei, Iranului Desigur, s-au dat in mod oficial Monde'', că „fidelitatea lor a fost
şi Pakistanului, este una din cele prost răsplătită“.
„Tratatul pentru interzicerea expe Sale dc a acţiona continuu in acord cu asiguraţi de fidelitatea pentru
v.iai vădite argumente iu acest sens C.E.N.T.O., dar fâcind abstracţie de La Istanbul s-a consumat deci un
rienţelor cu arma nucleară, sc arată în aliaţii săi, în vederea îmbunătăţirii re Cele trei ţări amintite sînt mem precauţiile oficiale cu noscutul coti episod a cărui semnificaţie tot zia
mesaf, constituie un p rim pas in do- laţiilor Est-Vest şi a întăririi securităţii bre ale pactului C.E.N.T.O.. singu dian turc „Cnmhn njiel" a publicat rul francez dc mai sus o schiţează
meniul dezarmării şi sînt (oi atît de mondiale prin dezarmare". rele membre „regionale''. Acest pact o caricatură care spune multe des fu următoarele cuvinte : „Pacloma-
organizează frecvent întruniri la pre intenţiile celor trei furi. Dese n/a“ anilor 1950, cind războiul vece
nivelurile cele mai diferite Dar. nul prezenta o masă de tratative era in floare, a pierdut multe din
surprinzător pentru unii. semnifi In centrul căreia se afirm cei hei atracţiile şi avantajele sale\ Deşi
SITUAŢIA DIN CIPRU cativ pentru alţii, cei doi preşedinţi conducători de state, iar la cxlre- este îndoielnic să fi existat cu ade
vărat aceste „atracţii şi avantaje’',
şl şahul hanului nu an ales culca
consultărilor în cadrul pactului. Dc mitatca ci. lăsaţi dr. u parte, pre recunoaşterea înlăturării lor este
NICOSIA 4 (Agerpres) va unui elicopter al guvernului cipriot. fapt, după cil s-a aflat, interlocu şedintele Johnson şi primul minis fără îndoială un fapt plin dc sem
Un purtător dc cuvînt al forţei Agenţia France Presse anunţă că marţi torii dc la Instanbul an discutat tru britanic Douglas-Homc. (Se yf/e nificaţie.
O.N.U în Cipru a anunţat că o ve dimineaţa au continuat schimburi de N. RATEŞ
detă guvernamentală cipriotă a tras opt locuri sporadice iii regiunea Kyrcnia, la
sml-vest de satul Dikomo. Au avut loc,
locuri împotriva unui mic vas al ci de asemenea, schimburi de focuri în car DUPĂ PATRU ANI unul din cele trei fluvii ce străbat
prioţilor turci, în apropiere tic localita ţara
tierul Ncapolis din Nicosia, unde grecii Iii calea sa spre obţinerea inde
tea Kokkina din regiunea Tilliria. In Dopuri, asemănarea dintre isto
şi turcii ciprioţi dispun de poziţii to n i carte nu a fost stabilit nici piuă pendenţei economice, factor deter
această regiune fusese deschis focul din ficate despărţite dc o fîşic dc pămînt riile făril or africane ajunge pi no acum din motive lesne de înţeles minant in consolidarea indepen
spre poziţiile ciprioţilor turci îm potri de aproximativ 200 m. la identitate. Atributele Africii co Printre primele măsuri ale c/!i- denţei politice. Volta Superioară
loniale (înapoiere, sărăcie, imense i'eniulni Voltei Superioare domi mai are însă numeroase piedici dc
depozite de bogăţii jefuite etc ). sînt nă cele cu caracter economic. Este trecut Din cauza lipsei de mijloace
specifice tuturor ţărilor africane. iarăşi o trăsătură comună tuturor interne. 68 la sută din investiţiile
Cu Volta Superioară, lucrurile an ţărilor africane care şi-au citeau necesare planului de dezvoltare
Rezoluţii ale centralei sindicale A.F.L.— stal la fel. Ţara unor importante recent independenţa O mai bună sint dc provenienţă străină Apoi,
hogă(ii (aur. mangon, cupru, căr
t'aloridcare a bogăţiilor subterane,
bune, diamante). Volta Superioară unele măsuti riie'iiite să sporească asocierea ţării la Piaţa comună, or
ganizaţie economică inchisă, impli
C.I.O. iii legătură cu platforma electorală bagaj: lipsa aproape totală a in prodnefio agricolă — aceştia au că pericolul permanentizării „tra
a intrat in secolul nostru ciţ n.cefpşri
fnsl primii paşi spre crearea un ci
diţiei”, potrivit căreia ţările afri-
dustriei prelucrătoare, nivelul dc
a partidului republican trai extrem de scăzut, al populaţiei economii naţionale. Recent., la Ou- cane trebuie să râmină furnizori
qadougon, capitala republicii, s-a
de materii prime.
Locuitorii ţării sc ocupau in anul dat publicităţii planul de dezvolta Raflectind necesitatea imperioasă
1900 aproape in exclusivitate cu
CHICAGO 4 (Agerpres). — Me.iny, preşedintele centralei, a dat ci creşterea vitelor. Din cei peste re economică a fării piuă în anul dc a concentra eforturile iu vede
Consiliu) executiv al centralei sindi tire acestor rezoluţii în care sc spune 796*7. Aproape 60 la sută din to rea rezolvării, marilor sarcini eco
cale A F.L-C.I.O., întrunit la Chicago că platforma partidului republican „nu 3 5(10.000 dc locuitori, abia 10.000 talul investiţiilor an fost îndreptate nomice ale ţării, guvernul Voltei
în sesiunea sa trimestrială, a adoptat oferă nimic care să Iacă faţă probleme erau salariaţi Iar din numărul sa spre sectoarele productive — in Superioare n hotărit ca ţara sa nu
trei rezoluţii în legătură cu platforma lor secolului XX în Statele Unite. In lariaţilor. aproximativ un sfert dustrie şi agricultură Planul pre participe la viei un bloc mililar
vede. de asemenea. începerea In
electorală a palidului republican. In loc dc progres, platiorma propune re cran analfabeţi. In ce-i. priveşte pe elarilor in vederea construirii unei şi să un admită prezenţa dc baze
gres. Mişcarea muncitorească americană militare străine pe teritoriul său.
cadrul unei conferinţe de presă, Ccorge păstori, procentajul ştiutorilor dc mari hidrocentrale pe Volta Albă, L. DUŢA
trebuie să respingă această platlormă4*.
Fără a menţiona numele senatorului
Goldwatcr rezoluţiile A.F.L.-C.I.O atacă MITINGUL DE MASA DE LA ACCRA
Procese împotriva poziţia acestuia în cc priveşte drepturile ACCKA. — Luînd cuvîntul la un mi Consfătuirea unor lideri
civile, controlul asupra armelor atomi
ce şi încercările de a justifica extrema ting de masă care a avut loc la Acera,
unor criminali nazişti dreaptă americană. Rezoluţiile consideră ministrul apărării al Ghanci, Kofi Baako,
a chemat poporul
ghanez să depună
surprinzător faptul că platforma repu
blicană nu se ocupă de problema re toate eforturile pentru îndeplinirea cu ai ţârilor din nord-veslul Europei
FRANKFURT I»E M AIN 4 (Ager- noscut imediat pe acuzatul Stnrk, şi A
S. U. A Aspect dc la o de pres). — precizat că acesta a ucis un tinăr polo laţiilor dintre patroni şi muncitori. succes a planului septena) dc dezvoltare S TO C K H O U l 4 (Agerpres). - prinse pentru oprirea răspindirii arma
monstraţie a populai ici dc cu Iii procesul criminalilor de la Ausch- nez dc 18 ani. Martora Charlottc „Singura referire la această chestiune, a ţării. El a cerut de asemenea, popu După cum s-a mai anunţat, la reşedin
loare, desfăşura Iii recent pe wilz au fost depuse noi mărturii rare Bartsch, lostă funcţionară în serviciul sc spune în rezoluţii, este o ameninţare laţiei să-şi intensifice vigilenţa şi să mentului nuclc.-.i. In l-:_’;.;ură cu proicc-
Lex'mglon Âvcnuc din New dezvăluie crimele comise de către na de transmisie, al SS-ului, a recunoscut ilah voalată de a trece sindicatele mun sprjjinc măsurile luate dc preşedintele ţa dc Ia Harpsund a primului ministru t» a forţa > .Jc.iră multilaterală a
York. că cu împuternicită să transmită avizu- citoreşti sub jurisdicţia legilor anti suedez Tagc Erlandcr a avut loc o con A. TU., el a spus: „Cred ca majorita
zişti Martorul Oiu*l. care a fost încar trust**. Nkmniah pentru transformarea Ghanci.
cerat în celula morţii nr. 11, l-a recii- rilc de sosire a convoaielor de deţinuţi. sfătuire a liderilor socialişti din Suedia, tea ţrrilo r silii îm pntri*^ unei asemenea
Ea a arătat că un asemenea aviz cuprin Norvegia, Danemarca, Anglia şi R.P.G., lorţc**.
dea numărul femeilor, al copiilor şi al
bărbaţilor unui convoi cu menţiunea în cursul căreia au fost examinate o Primul ministru suedez Erlandcr a
S. IL, iniţialele cuvintului „Sondcrbc- a ta c u ri a le s e c te i re lig io a s e scrie dc probleme internaţionale. anunţat că guvernul său a propus Uniu
DE PRETUTINDENI lijndhing" (tratament special), ceea ce cipanţii s-au referit la schimbul de ve nii Sovietice şi Statelor Unite să cola
In legătură cii relaţiile Est-Vest, parti
insenuu că deţinuţii au fost gazaţi.
boreze îndeaproape în domeniu) cerce
★ L u m p a din R h o d esia d e n o rd deri pe caic unii dintre ei le-au avut tărilor atomice în scopuri paşnice.
H AN UVR A 4 (Agerpres). — soane. Mai multe sale au fost incen cu reprezentanţii U.R.S.S. şi au relevat
SISTEM NEOBIŞNUIT epoca de bronz (1.100— 1000) Le u. In procesul intentai fostului SS-ist, LUSAKA 4 (Agerpres), — diate, iar peste U.00C de persoane s-au Preşedintele partidului social-dcmocr.u
DE INCALZIRE Printre obiectele recuperate fi R icini J Nitschkc, şeful postului de Adepţii sectei religioase Lumpa, or refugiat în instituţiile guvernamentale că au căzut dc acord în a aprecia că din Germania, primarul vest-bcrlincz VF.
gurează 300 dc lingouri de aramă frontieră din Wlodawa, acuzai de a fi ganizată şi condusă dc fanatica Alice trebuie căutate pas cu pas soluţii pen Brandt, a declarat că autorităţile din
şi bronz. SO de şapte de diferite ti participat la asasinarea a 7.000 dc deţi din Lundazi.
MlIINII 4 (Agerpres). — puri, 50 de brăţări ale căror incrus Lcnshina, care au provocat, cu citeva Intr-un mesaj radiodifuzat primul mi tru problemele concrete care se pun. Berlinul occidental încearcă să elabo
In oraşul Mintii din Joknţia — nuţi, martorul Abraham Chojna a adus zile în urmă, grave tulburări în regiu nistru al Rhotlcsici dc nord Kenneth Vorbind despre problema dezarmării, reze cu autorităţile R.D.G. „soluţii
capitala ţinutului diamantifer — taţii s-au păstrai intacte, săgeţi, su noi mărturii împotriva acuzatului. Mar Kaunda a cerut populaţiei să colaboreze liderul partidului laburist englez, Harold
S-o înălţa! o clădire cu uu etaj, pc liţe şi rofi solare torul a declarat că l-a văzut pc N it nea Chinsali din Rhodesia dc nord au cu poliţia penirti a pune capăt acestor practice pentru probleme de interes re
care locuitorii o numesc „casa vii- Potrivit specialiştilor, aceasta schkc cum a ucis patru persoane. „A - atacat duminică regiunea Lundazi. După provocări grave şi p tiilru rcinsiaurarcr Wilson, a declarat că la Harpsund s- au ciproc**, fără a sc tlcpărta, însă, dc la
torului", Prin aspectul ei exterior este cea mai veche epavă descope ceştij, a arătat martorul, erau oameni cc au ucis garda de la Comisariatul re ordinci. discutat măsurile care ar trebui între ncrecunoaştcrca existenţei R.D.G.
ca nu sc deosebeşte de celelalte rită pe coasta Franţei care trebuiau să fie deportaţi împreu giunii dc unde au luat mai multe ar
clădiri ale oraşului, neobişnuit este nă cu alţi deţinuţi spre lagărul dc ex me aceştia au atacat magazinele şi lo
la ca sistemul de încălzire. PLASA REZISTENTA terminare de la Sobidor. Ei nu mai pu cuinţele din Lundazi. Un purtător tic
In lakuţia. unde iartta termome LA FURTUNA teau să meargă repede. Un bărbat îşi
trul coboară la —U0 grade, încăl ajuta soţia epuizată. Nitschkc i-a omorit cuvînt al guvernului a declarat că nu
zirea centrală cslc adesea prea pu După cum relatează agenţia împreună cu alţi doi deţinuţi**. mărul morţilor sc ridică la 150 dc per
ţin eficace. Dc aceea, fu noua casă P.A.P.. in apele Mării llaltice sc
experimentală, pentru încălzit este încearcă acum o jilasă rezistentă
folosită electricitatea. In aparta la furtună. construită dc ing Şo
mentele de la parter an (ost aşe mer de la Direcţia nai'ala din
zate „duşumele care încălzesc" de Szczecin. Scurte ştiri
o construcţ-ie originală Sub pardo Plusa este scufundată adine în
seala inferinră. în stratul de mortar apă în momentul cind începe fur
dc gbips n fo.sf. întins un cablu, tuna. iar cind aceasta se linişteşte. EDINBURG. — La 3 august, au înce V'arren, va fi dat publicităţii la 14 sep
prin care trece un curent de 220 v. plasa sc ridică automat la suprafa put la Edinburg lucrările celui dc-al tembrie.
Acesta încălzeşte ghipsul, care ţă Fa poate să stea iu apă din pri- 10-lea Congres internaţional dc botani Conţinutul raportului, care numără
transmite la rindul său căldnru iu că la care participă reprezentanţi din 660 dc pagini, precum şi cele 18 volu
încăperile apartamentelor. Chiar pe mărară pînâ in iarnă 69 de ţări. Din partea R.IV Romînc, la me, cupiinz.înd depoziţiile martorilor,
în special
Plasa este destinată
cele mai mari geruri, in camere pentru pescuitul tinerilor dc mare. congres ia parte o delegaţie compusă vor fi ţinute in secret pînă la data ofi
temperatura se menţine in general din academicienii Emil Pop, Alice Să- cială a publicării.
la plus 20 grade. IMUNIZARE AEROGENÂ vnlescu, Nicolae Sălăgcanu, Ştefan Pc-
Cald este şi în avartamcntele dc MOSCOVA. — Preşedintele Băncii dc
In clăi. unde se folosesc asa-nnmi- l)r. Ciarduer Middlebrouk. direc tcrli şi prof. Mihai Răvăruţ dc la Insti Stat a U.R.S.S., Alexci Poskonov, l-a
tele panouri rezistente la tempera torul unui mare laborator de cer tutul agronomic din laşi. primit la 3 august pe David Rockcfcllcr,
turi joo.se. Pe plăci obişnuite de cetări din Denrcr. a elaborat o me Lucrările congresului vor dura piua preşedintele Băncii „Chase Manhattan
furnir este înfăşurată o a ir mă sub todă de imunizare în masă cu aju la 12 august. Bank". Cu acest prilej a avut loc o dis
ţire dinlr-un aliaj de fier şi nichel torul unor vaccinuri cu i:irulenţă I.A PAZ. — Ministrul afacerilor in cuţie în probleme privind lărgirea rela
Panourile sînt (ratate cu un clei redusă împotriva tubeic'ilozei, po terne al Bolivici, Jose Fcllman Vclarde, ţiilor de afaceri dintre S.U.A. şi U.R.S.S.
din polimeri impermeabili încăl liomielitei, s< arlantinci şi altor a anunţat că în regiunea San Simon (din
zi ndu-se sub acţiunea elecliicităţii, boli. fără pilule sau injecţii estul ţării), a avut loc o ciocnire arma JOHANNFSBURC. - Autorităţile
panourile asigură iu apartamente Tehnica cunoscută sub numele de tă între forţele guvernamentale şi par rasiste din Republica Sud-Africană con
temperatura necesară, caic poate fi „imunizare aerngenă* a fost stu tizani. membri ai partidului de opoziţie tinuă masurile represive împotriva or
reglată cu ojutorul nuni dispoziţie diată de oamenii dc ştiinţă ameri „Falanga socialistă boliviană*'. Doi mem ganizaţiilor şi persoanelor care se pro
special cani încă in 1951. Ea baza ei bri ai forţelor guvernamentale au fost nunţă împotriva politicii dc apartheid.
stă folosirea unor organisme cu ac ucişi şi mai mulţi alţii răniţi. Nu sc cu Poliţia a percheziţionat luni sediul dc
EPAVA DIN EPOCA DE BRONZ ţiune atenuată sau organisme t-ii nosc care sînt pierderile suferite dc par la Johanncshurg al Congresului sindica
cu virulenţă redusă, dar care con tizani. Vclarde a declarat că la faţa lo
1IEZIEHS V (Agerpres). — tinuă lotuşi să râmină infecfioasc. cului au 1 ost trimise întăriri pe calea telor ilin R S.A., scchcsirînd mai multe
In apropiere dc Gran-d'Aqdc (He- O anumită cantitate din aceste or acrului. documente. Pentru a doua oară în de
rault), pc coasta franceză, o echipă ganisme este pulverizată Intr-o ca curs dc o săptămîni, relatează agenţia
de cercetători submarini de la so- meră. Orice persoană care respiră WASHINGTON. - Ziarul „Washing Reutcr, a fost percheziţionată locuin
cietalea arheologică din lieziers a un asemenea aer. chiar şi timp foar ton Star** anunţă că raportul oficial cii ţa preşedintelui Organiz.aţici locale din
descoperit încărcătura unui vas din te scurt devine imună privire la asasinarea preşedintelui Ken- Pretoria a Partidului liberal, Walicr
nedy, întocmit dc comisia prezidenţială, Hain. F luviul N il, v ii7.ut (Ic pe-terasa hotelului Noua Cataractă din Asxuan.
Redacţia 51 administraţia ziarului ; str. Dr. l’elru Groza nr. 25, telefon J5 88. 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263328 din 6 noiembrie 1929. — Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva
\ 40.056