Page 17 - 1964-08

ANUL XVI. NR. 2987 JOI 6 AUGUST 1964 A pagini, 20 bani

Din epornea întcceeni în Sebeş, intilneşte un oraş în­
Călătorul ca re poposeşte azi
tinerit. Aici s-au înălţat blocuri
noi ce întregesc vechiul pei­
saj dîndu-i prospeţime şi ele­
ganţă
Fotografia înfăţişează un as­
pect al noului peisaj citadin
din Sebeş.
F oto : V. ONOIU

In fiecare zi cărbune peste plan

,,CJ ţ i m nijum ese imbi m hi 11 a i nunii

,T Dcsfăşurnul larg întrecerea socialistă în cînstcn nurii sărbători a Eliberării, * «a
,■/ minerii ilin Vulcan au extras în primele patru zile ale lunii 406 tone de căr-
dl mis corsarilor cu 248 tone dc cărbune inaî mult dccît sarcinile planificate, to- Victore“ 10 ZILE PE LITORAL
bune cocsificabil peste plan. In aceeaşi perioadă, minerii din Uricani au tri
/(*) talizînd rstfel dc la începutul anului un plus dc 23.437 tone. In felul acesta,
<7; ti şi-au întrecut angajamentul reînnoit ca în cinstea zilei dc 23 August să cx- Ieri dimineaţă, un grup
Jw tragă peste plan 22.000 tone de cărbune. l i i n faiijclor - «lin lt n Imiiltlt de 86 dc oameni ai muncii
W Şi minerii din Lonca înscriu cu fiecare zi cc trece noi succese. Depăşin- In munca însufleţită pe care o des­ din regiunea Hunedoara au ple­
/// <Ju-<i zilnic sarcinile, ei au extras dc la începutul anului peste prevederile pla- făşoară zi de zi pentru îndeplinirea sar­ cat intr-n excursie de 10 zile pc
cinilor şi angajamentelor luate în cins­
<V’ inilui aproape 20.000 tone dc cărbune energetic, îmlcpliniudu-şi astfel angaja- In această perioadă o preocupare dc de organizarea acţiunii dc însilozarc a că planuri operative concrete în caic să litoralul însorit al Mării Negre.
(ff meniul luat în cinstea zilei dc 23 August. tea marii sărbători din August, topitorii scamă a lucrătorilor din agricultură o nutreţurilor. Ca urmare, pînă acum, la prevadă amănunţit felul cum va li or­ Din grupul de excursionişti fac
de la oţclăria electrică a C. S. Hune­ ganizată munca şi cum vor fi folosite
E. SZILAGY doara primesc permanent ajutorul mun­ constituie strîngcrca, depozitarea şi con­ această gospodărie s-au însilozat peste parce constructori şi sîdci urgişli
corespondentă servarea tuturor furajelor. Prin clcctua- 400 tone de secară, ierburi şi plante fu­ atelajele, remorcile, tocăiorile şi celelal­ inmcdorcni, mineri dc la Tclîuc,
citorilor dc întreţinere, despre a căror rajere cultivate în mirişte. te uiilaje, astfel îneît să sc asigure um­ Ghcl.ar, Brad si Valea Jiului ctc.
muncă se scrie şi sc vorbeşte ntni puţin. ren lucrărilor agrotehnice specifice fie­ plerea fiecărei gropi în decurs dc cel
cărei culturi s-au creat condiţii favora­ Măsuri eficiente pentru buna desfă­ Excursioniştilor Ic sînt asigu­
Un fapt petrecut recent în oţclâric a
Reparaţii —la timp dovedit însă încă o dată importanţa şi bile pentru ca în accast an să sc asigu­ şurare a lucrărilor dc însilozarc au fost nuilt 3 zile. Menţinerea gropilor ncaco- rate condiţii optime dc cazare şi
perite nui mult dc 3 zile arc efecte ne­
luate şi de către consiliul gospodăriei dc
re cantităţi sporite de nutreţuri şi din
aportul npaducrcrilor, sudorilor, lăcătu­ sortimente variate. Pentru creşterea în stat dîn Sîniămăria. Aici s-a întocmit gative asupra calităţii silozului, dticînd hrană în frumoasa staţiune Ma­
maia. Aici, timp dc 10 zile, ci
Şl DE BUNĂ CALITATE şilor la realizarea planului. Despic cc continuare a efectivelor dc animale şi a un plan judicios dc măsuri tchnico-or- la deprecierea lui. Din aceste deficienţe se vor bucura din pliu de soa­
este vorba ? Cuptorul nr. 1 a fost încăr­ producţiilor dc lapte, carne, lină ctc. trebuie să tragă învăţăminte conduceri­ rele, plaja şi apa mării. Agenţia
cat şî o nouă şarjă era în curs dc ela­ le unor gospodării colective cum sini
Muncitorii din scc\ia mecanică dc la tru suitori si a tuburilor metalice pen­ borare. Totul părea normal. Pe platfor­ este necesar însă ca toate furajele să fie cele din Mărtineşti, Oarda, Băicşti ş.a., O.N.T. ‘ „Carpaţi" Deva asigură
Exploatarea minieră Muncclul Mic au tru rostogoluri. Toate lucrările execu­ mă sc făceau calcule cunt se poate cîş- strînsc şi depozitate cu grijă, lată dc cc unde din cauza slabei organizări a mun­ excursioniştilor un bogat pro­
obţinut rezultate de seamă în între­ tate au fost terminate Ia tintp, ele fiind ttga timp prin scurtarea duratei dc ela­ această acţiune trebuie să sc bucure în LA ORDINEA ZILEI cii la însilozarca furajelor, pc lîngâ fap­ gram de vizite.
cerea socialistă ce o desfăşoară în cins­ dc bună calitate. borare. Deodată, ochiul experimentat şi această perioadă de cea mai marc aten­ tul câ nu s-au realizat cantităţile prevă­
tea zilei dc 23 August. In ultimele 20 Dintre muncitorii care s-au eviden­ ager al prim-topitoi ului Florean Haiduc ţie din partea organelor şi a organiza­ zute, nutreţul murat obţinut a fost dc FIER VECHI
ţiat la executarea lucrărilor menţiona­ ţiilor tic partid, care au datoria să în­
dc zile ei au executat o scrie dc lucrări observă că la electrodul nr. 2 a început ganîzaioricc, în care s-a stabilit modul slabă calitate. Este bine să se formeze pentru oţelării
te nui sus amintim pe tovarăşii : Ioan să curgă apă în cuptor. Nu trebuia drume şi să sprijine conducerile gospo­ echipe dc colectivişti caic să lucreze
importante Dintre acestea amintim ter­ Colţa, Ioan Dota, Petic Vlăîconi, llie pierdut nici un minut. Sc cerea o in­ dăriilor colective şi dc stat în organi­ cum sc vor folosi forţele şi mijloacele permanent, în două schimburi, pc toată
minarea reparaţiei curente la compre­ Barbu, Rudolf Weber, Andrei Puiţă, tervenţie rapidă pentru preîntâmpinarea zarea exemplară a lucrărilor întreprin­ mecanizate la însilozarca celor 3.750 perioada cît durează însilozărilc la re­ Colectivul reviziei dc vagoane
tone de nutreţuri planificate.
Avîml
sorul de 43 m.c., la maşina dc extrac­ Cosma Stnnciu şi alţii. unei avarii ce ar fi dus la scoaterea cup­ se în vederea asigurării bazei furajere. pregătit spaţiul necesar, pe măsură cc coltatul, transportul si tocatul furajelor. din Simcria triaj, s-a angajat ca
In perioada actuală, paralel cu recolta­
ţie şi la maşina electrică dc încărcat, L. DIM A torului din funcţie timp tic mai multe rea fîneţclor naturale şi a celor cultiva­ porumbul dc pe cele 150 ha. a ajuns în După cum sc >tie, păstrarea calităţii nu­ în cinstea zilei de 23 August să
confecţionarea de poduri metalice pen­ corespondent ore. te, o acţiune deosebit de importantă de faza de coacere în lapte, s-a trecut la treţului însilozat este influenţată şi dc siringă şi să expedieze oţeiăriilor
Anunţat, apaductcrul Minai Polk, în caic depinde în bună măsură sporirea recoltarea şi însilozarca lui. asigurarea unei bune presări a furajelor 40.000 kg fier vechi.
cîteva minute sc şi afla deasupra cupto­ efectivelor dc animale şi a producţiei Potrivit prevederilor planurilor de tocate. Presarea trebuie făcută în aşa Particip îmi cu'însufleţire la ac-
rului. Verifică în grabă natura defectu­ ţiunilc dc muncă patriotică orga­
acestora, o constituie însilozarca unor producţie întocmite, în gospodăriile co­ fel îneît să sc elimine acrul dintre stra­ nizate, muncitorii, inginerii şi
lui şi trimise după sudor. Aflat în ..gar­ cantităţi cît mai nuri de furaje, îndeo­ lective vor trebui să se realizeze 158.000 turile dc siloz, deoarece numai în aces­ tehnicienii acestei întreprinderi
dă1', asemenea tuturor muncitorilor dc sebi dc porumb. tone nutreţ murat. In vederea înfăptu­ te condiţii sc realizează o fermentaţie au reuşit ca pînă la 1 august să
la întreţinere, Victor Avram sosi la lo­ Experienţa gospodăriilor agricole co­ irii obiectivului amintit este necesar să Incticâ normală. Este necesar totodată colecteze şî să expedieze oţelă-
cul cu pricina şi sc apucă dc sudarea gă­ lective şi de stat fruntaşe a dovedit că sc ia încă dc pc acum o scrie dc măsuri să sc aibă în vedere faptul că pentru riilor 51.530 kg fier vechi.
urii apărute la capătul inferior al elec­ tolosirca nutreţului murat în hrana ani­ tehnico organizatorice. Intre aceste mă­ a favoriza bacteriilor lactice o activita­ EMIL CRETU
trodului. malelor în perioada de stabulaţic stă la suri un loc important îl ocupă asigu­ te normală, furajele tocate şi introduse corespondent
Minutele se scurgeau greu. Tempera­ baza înfăptuirii sarcinilor din sectorul rarea spaţiului necesar realizării întregii în siloz sa aibă o umiditate dc 75-80 la
tura celor 60 dc grade îngreuna tot mai zootehnic. Datorită faptului că in anul cantităţi dc siloz planificate. Pc lîugă sută. Dc aceea, specialiştii dc la consi­
mult efectuarea sudurii In aceste mo­ trecut unele gospodării dc stat şi colec­ alegerea tipului de siloz corespunzător, liile agricole şi din unităţile dc produc­ Faza interregională
mente de tensiune şi încordare, sudorul tive cum sînt cele dîn Gelmar, Alba Iu- prezintă mare însemnătate faptul că. ţie au obligaţia să asigure un control şî
Victor Avram era stâpînit dc un singur lia, Sîntâmăria Orlca, Apoldul tic Sus, pentru obţinerea unui nutreţ dc bună o îndrumare competentă a acţiunii de !LA\ VmIE II
gînd; scurgerea apei trebuiai oprită şi Cilnic, Miercurea, u iăş\;c şa. au asi­ calitate, spaţiile destinate păstrării silo­ însilozarc.
încă în timpul cel nui scurt. Despre o gurat cîte 8-10 tone nutreţ însilozat zului să fie curăţate şi dcsinfcctatc. O Pe lingă porumb, la însilozarc trebuie Pc terenul Şcolii medii „J. A
întrerupere a sudurii nici vorbă nu pu­ pentru fiecare vacă, unităţile respective altă problemă, cc nu trebuie neglijată folosite ierburile, rogozurilc, capilulele Komcnskî" din Deva, va avea
tea fî. au realizat producţii dc 2.000-3.000 I. şî de care depinde in bună măsură suc­ de floarca-soarelui, colctclc şi frunzele loc în zilele dc 7, 8 şi 9 august
Luptîndu-sc cu temperatura ridicată, lapte pe cap dc vacă furajată. Ţinind cesul acţiunii dc însilozarc o constituie dc sfeclă şi resturile dc la grădinile de faza interregională a Spartachia-
Victor Avram le venea în ajutor oţcla- scama dc experienţa dobîndică, consiliul folosirea cît mai deplină a mijloacelor legume. Pentru îmbunătăţirea calităţilor dci republicane la volei feminin.
rilor, care în acele clipe stăteau cu ochii de conducere al O. A. C. din Orăştie, dc transport şi a celor pentru tocat. nutritive, este necesar să sc utilizeze pc La aceste întreceri participă echi­
avînd sprijinul şi îndrumarea organiza­ In legătură cu aceasta, conducerile uni­ scară cît mai largă borhoturile, soluţiile pele selecţionate ale regiunilor
aţintiţi asupra lui, ccrîndu-i sprijinul. Banat, Oltenia. Argeş îi Hune­
ţiei de partid, s-a îngrijit îndeaproape tăţilor agricole au datoria să stabileas­ de melasă, ureen şi lactobactcrinul.
După 20 dc minute electrodul a fost su­ doara. Meciurile vor avea ioc vi­
dat înlăiurîndu-sc orîce primejdie dc neri $i sîmbătă după-nmiază în-
ceptiul dc la orele 16,30 şi du­
avarie. Cu faţa broboane de sudoare, cel A u te r m in a t minică dimineaţa.
caic înlăturase defectul bău cu sete din C u forţe sporite Iată programul întîlnlrilor : 7
sticla dc sifon, august, Banat — Argeş şi H u­
T R E IE R IŞ U L La C A C din llăr'au, raionul Ilia, slrîngerea recol­ nedoara — Oltenia ; 8 august,
înconjurat de oţelari şi lăcătuşi ce-1
asaltau cu întrebări, Victor Avram Ie tei de cereale păioase de ne cele 218 hectare s-a făcut Argeş — Oltenia şi Banat — H u­
la timp şi fără pierderi. Pe cea mai mare parte a su­ nedoara ; 9 august, Hunedoara
răspunse. — Argeş şi Banat — Oltenia.
Muncind cu hărnicie şi entuziasm, colectiviştii din prafeţei amintite recoltarea s-a făcut manual. De aceea,
— Te împiedică temperatura, altfel Pricaz. raionul Orăştie, au reuşit ca pînă acum să tre­ colectiviştii de aici şi-au organizau munca in jş.i fel
n-ar fi marc lucru. Vedeam însă prin iere Întreaga recoltă de pe cric- 300 ha care au (ost incit imediat după ce secerişul a fost terminat, s- d şi Sporesc economiile
mască cum gaura devenea din cc în cc cultivate cu cereale păioase Obţinerea acestor rezul­ trecut la transportul şi treieratul recoltei Cu aiutorul
mai mică, şi asta îmi da parcă puteri. tate s-a datorat în mare parte (aptului că pe mai hme a două batoze s-a treierat pînă ieri recolta de pe mai Creşterea veniturilor oameni­
La sfîrşitu! schimbului, cînd sc în­ de 270 ha recoltarea s-a făcut cu aiutorul combinelor mult de lJ() la sută din suprafaţa secerată manual Re­ lor muncii se reflectă şi în fap­
Munca s-a organizat in .15,1 fel incit in pas cu recol­ zultatele bune obţinute se datorase în cea mai marc tul că numărul celor care îşi c-
dreptau spre casă, şeful de echipă Flo­ conomîscsc surplusurile băneşti
tările <-a efectuat si treieratul. Concomitent s-a trecui parte faptului că membrii şi candidaţii de partid au
rean Haiduc s-a simţit obligat să-i spu­ la C EC. este tot mai marc. In
nă sudorului. la eliberarea terenului de paie şi apoi la efectuarea participat zilnic la lucru constituind exemple de uimat raionul Sebeş, faţă dc anul 1958,
arăturilor. Pînă acum s-au arat peste 30 ha. Lucrările şi pentru ceilalţi colectivişti Cele două batoze existente în prezent numărul celor care îşî
— Iţi mulţumesc Victore câ m-ni aju­
efectuate s<nt de bună calitate. La realizarea lor o aici au funcţionai din zori şi pînă seara tîrziu ca ur­ depun economiile la C.E.C. a
tat să nu pierii primul loc în întrecerea crescut de 2,1 ori.
contribuţie de scamă şi-au adus-o mecanizatorii /Vi­ mate a laptului că lucrul s-a organizat pc două schim­
socialistă cu celelalte schimburi. buri. Acţiunea de economisire a sur­
colae Petmţesc.u şi Dumitru Orâşan de la s a ţ i. din plusurilor băneşti la C EC,, cu­
Cu torţe sporite s-a muncit şi la efectuarea arătu­
NJCOLAE AVRAMESCU Orăştie. prinde un număr tot mai marc
rilor adinei de vară. Pînă acum s-au arat 120 de hec­ dc oameni ai muncii.
maistru VIOREL SAMOILESCU
Un colt *1 Hunedoarei noi, socialiste. întrecerea ce se desfăşoară tare iar lucrările continuă in ritm susţinut PAUL BOSOROGAN
aici, în aceste zile, este deosebit de însufleţită şi are ca rezultat mii dc oţclăria electrică C. S. Huncdoau preşedintele GA.C. V. CAZACU corespondent
tone de produse siderurgice date peste plan. Prîcaz corespondent
cir/ffa cta noa
m m m m mm

A L B A IV L IA procesul dc producţie, cîtc modalii dc tea. Ne aflăm pe unul din marile şan­
aur şi argint au primit vinurile clin
tiere ale şcscnr.lului : fabrica dc pro­
podgoriile gospodăriei agricole dc stat.
Spus în cîteva cuvinte, ziarul ne duse refractare din Alba Iulia. Con­
structorii himedoreni s-au întîhîit aici
pi czint.ă toate înnoirile din oraş. Din
ai constructorii şantierului 4 I.C.M
cl afli, dacă vrei, data precisă la care Bucureşti. Encrgcticicnii de la între­
❖ ORAŞUL TRECUTULUI ISTORIC şi-a început activitatea fiecare între­
prindere şi secţie nouă, croate după prinderile de electricitate din Hune­
♦ SAFTAMINALUL LOCAL NE PREZINTĂ CENTRUL VIEŢII AC­ clibcra.rca patriei. Şi sînt multe la nu- doara şi Cluj şi-au unit eforturile şi
TUALE nur. priceperea şi au adus în plină cîmpic
forţa miilor tic kilowaţi. Automatica gata, Iar la depozitele dc şamotă nu
O ŞANTIERUL ŞESENALULUI Preocupările actuale a.lc locuitorilor Bucureşti şi-a trimis şi ca soli : între­
Ic aflăm vizitînd oraşul. Lc putem afla gul proces tehnologic al fabricii care nui e mult dc lucru. Se montează cup­
toarele rotative şi sc lucrează intr-un
Lăsăm în urmă cimpiilc mănoase, situată mai sus cu 25 dc metri alti­ însă şi din săptămînalul local. Te p ri­ s-a întins pc 14.000 metri pătraţi va ritm rapid, specific marilor şantiere.
munţii împăduriţi ai Sebeşului şi ne tudine pc platoul care păstrează încă ma pagină a numărului amintit, stă fi automatizat. Dc la materia primă — Ia cuptorul tunel. Timpul dc monta­
îndreptăm spre Apuseni. In lunca Mu­ fortificaţiile veacului al XVUI-lca scris : „In cinstea celei dc a XX-a ani­ arg.la — piuă la produsul finit, toate re în monolit a unei hale dura 12
reşului, aproape dc locul unde nul cu Coborîm de pc platoul monumente­ versări a eliberării". Rubrica cuprinde operaţiile vor fi comandate de la sta­ luni. Constructorii fabricii dc produse
acelaşi nunie primeşte apa rece a mun­ lor şi al valoroasei biblioteci Batthya- toată pagina Aici se vorbeşte de re­ ţia dispecer... refractare au montat o hală în 5 luni,
ţilor trimisă pc albia Ampoiului, în- ncum, unde sînt păstrate zeci dc mii zultatele cu care locuitorii întîmpînn Au venit şi oameni caic aici au prî- folosind prefabricate.
tîlnîm oraşul cel nui cunoscut prin tic volume şi manuscrise din cele mai marele eveniment, lată cîteva titluri : mit botezul marilor şantiere, s-au ca­
trecutul său istoric — Alba Iulia, caic vechi timpuri. Ne oprim în oraşul tio „Faţa nouă oraşului în îiuîmpinarea lificat şi au început să lucreze dupji Au fost săpaţi pînă acum peşti
ICO.OOO m.c. dc p.îmînt, 2.500
tone
dc-n lungul veacurilor a purtat mai jos, caic este centrul vieţii actuale. La marii sărbători", „Cu angajamentul cele mai avansate metode. ficr-bcron şi î-a.u turnat 50.000 m.c.
depăşit", „Planul a fost îndeplinit lr.
multe nume. Apulum. străveche aşe­ primul chioşc dc ziare, cumpărăm săp­ fiecare sortiment"... In articole sînt Printre, constructorii noii fabrici, de beton, din care 80 Ia. sută în pre­
zare a Dacici, libertin Apulum, colo­ tămânalul local „Steaua roşie", în care evidenţiaţi muncitorii de la secţia Ate­ caic va fi cea mai mare din ţară în fabricate făcute pc şantier.
nie a romanilor. Băl grad, denumire citim: „Anul XV, nr. 773". liere centrale, de la atelierul CT.R . ramura respectivă, l-ant întîlnit pe co­
Comunistul Dumitru Bochiş, mai­
slavă, primită in perioada prefeudală Aşadar, cu 15 ani în urmă s-a ti­ fabrica „Ardeleana", mecanizatorii sta­ munistul Gheorghc Hutcr, dc la I.C.S. stru constructor, nc-a declarat că pînă
care sc nui păstrează şi azi în graiul părit primul număr al acestui ziar, ţiunii dc maşini şî tractoare... Hunedoara. S-a prezentat pc şantier l.i 23 August, împreună cu oamenii
popular... prin intermediul căruia locuitorii o- cu o echipă dc dulgheri şi a nui ca­ cu caic lucrează, va preda pentru
Localitatea c cunoscută iui atît prin rzşului, ai raionului, îşi împărtăşesc Pe nnilti dintre ci i-am văzut la lu­ lificat la locul dc muncă încă 20 dc
denumirile ci. cît mai ales pentru c- experienţa succeselor, iau cunoştinţă cru. La fabrica „Ardeleana" am în- lucrători. Pînă acum nu folosise me­ montaj şi atelierul de matriţe şi în­
vcnîmentele legate dc istoria ponoru­ dc chemările şi hotărîrile partidului şi tîlnit-o pc Ana Moldovan, cunoscută toda cofraj'clor glisante. A studiat şi a treţinere.
lui nostru, la care r. Iost martoră. Dc statului nostru. Coloanele sale au 0- pentru priceperea cu care lucrează aplicat-o cu succes fără să mai solicite Fabrica dc produse refractare pc Colectiviştii din Cistei, raionul Alba, acordă o mare importanţă
I ele se scrie în c.Vţîlc istorice dc unde glindit fiecare pas făcut dc oraşul Alba Chibzuin cum să aşeze şabloanele dc ajutorul specialiştilor dc pc alic şan­ care o clădesc constructorii veniţi dm dezvoltării viticulturii Ei au plantat cu vite de vie altoite, produse în
croi ca să nu risipească nici o bucă­
aflăm că Alba. Iulia a fost teatrul unor Iulia pe drumul dezvoltării socialiste. ţică dc material. Ir 1 la întreprinderea tiere. O data cu el au învăţat să o n- toate colţurile patriei, va produce în propria pepinieră, însemnate suprafeţe de teren improrii altor culturi.
t lupte îndelungate. Dacă-I citeşti număr dc număr, cu si­ plicc şi lucrătorii pc caic i-a calificat. prima etapă 40.000 tone şamotă, iar l:e dealul Coasta Osteiului" a apărut şi se extinde o puternică plan­
Parca vrînd să sc depărteze ele „Dea­ guranţă că afli cum a ajuns fabrica dc niorărit am cunoscut colectivul dc Utemistul Gheorghc Căpâţînă, ex- Î11 clapa a doua 260 000 dc tone. taţie viticolă. Pentru obţinerea unor rezultate bune. toate lucrările ne­
lul furcilor", unde s-a desfăşurat fi­ „Ardeleana" să producă zilnic 1.500 tehnicieni caic a creat o inovaţie cc a cavatoiist macaragiu din Hunedoara, ...Aici, pe şantierul sescnnluhii, sc cesare cum sînt praşilele, stropitul, copalul şi altele, s-au făcut la timp.
nalul singeros al răscoalei ţăranilor de perechi de încălţăminte dc la 2S0 pe­ făcut să crească producţia întreprin­ .1 învăţat meseria împreună cu Vasile va completa noua istoric 3 oraşului
1,1 1734— 1785, oamenii secolelor ur­ rechi cît producea în 1948. cum s-au derii cu 40 tone pe zî niai nuilt dccît Neagoe. Alba Iulia. Si nu c departe ziua cînd Ca urmare, plantele au crescut şi s-au dezvoltat bine. Aceasta este o
mătoare i-au mutat tot mai jos, către trimis oţeiăriilor toate utilajele vechi capacitatea proiectată întreprinderile siderurgice vor primi garanţie sigură că şi in acest an producţia pepinierei va (i bună
lunca Mureşului. Aşa cum arată as­ tle Ia întreprinderea dc niorărit şi în ...La marginea oraşului, pe partea Cu oameni ca. ci, şantierul a luat re­ primele produse. In fotografie : preşedintele gospodăriei colective, Mihai Dobîrtă,
tăzi, aşezarea este împărţită în două: locul lor s-au instalat altele noi, mo­ stingă a drumului ce duce la Teiuş, pede forma nurii fabrici. Hala de us- inginerul aeronom Ioan Dârd/m/$ şi brigadierul viticol Vasile Lupea, ve­
Oraşul de Jos şi cetatea Alba Iulia, derne, niecanizîndu-se în întregime se lucrează pc schimburi, 2Îua şî noap­ care-arderc, lungă dc 230 metri, csic R. BUDIN
rifică stadiul de vegetaţie al vilelor dm anul II.