Page 19 - 1964-08

Nr. 2987 Dramul socialismului tag. 3

 S E i T F

INDUSTRIA PETROLIERĂ Şl CHIMICĂ
REGIUNEA PLOIEŞTI

CONSTRUCŢII ALE SOCIALISMULUI
RAMURĂ CU PONDERE IN REGIUNE

Dc peste 100 dc ani se extrage ţi­ care amintim: instalaţia dc distilare at­ obţinute din ţiţeiul parafinos ţi care la benzine a crescut de la 58,7 octani
ţei din adâncurile Văii Prahovei ţi tot mosferică ţi în vid cu o capacitate de în 1950 la 72,4 octani în 1963, iar ule­
dc pe atunci, începând cii Găzăria de prelucrare dc 3 milioane tone ţiţei înainte se importau se fabrică acum la iurile industriale rezistă dc două ori
la Rîfov, se rafinează. Dar pînă la eli­ noul bdoc dc ulei al rafinăriei Tclcajen. mai mult dccît cele vechi. Gama de
berarea patriei, ţiţeiul romîncsc a fost anual, complexul dc reformare cataliti­ înzestrate cu instalaţii moderne rafi­ produse petroliere a crescut în perioa­
jefuit fără scrupule dc trusturile străi­ că a benzinelor primare dc un milion năriile de petrol ţi-au modificat schema da 1950— 1963 cu încă 45, printre care
ne ţi de exploatatorii autohtoni. Mai tone pe an, instalaţia de hidrofinarc a tehnologică dc prelucrare, ceea ce a se numără ţi noul tip dc ulei pentru
mult dc 90 la sută din capitalul investit tractor cu o durată dc schimbare în mo­
în industria petrolieră a regiunii era tor de 300 ore în loc dc 120 cît aveau
controlat dc aceste trusturi, iar în 1929- vechile uleiuri, rcalizîndu-sc pc această
1931 peste 15.000 de petrolişti din Valea calc economii anuale dc 30 de milioa­
Prahovei, adică mai mult de jumătate ne lei.
din numărul lor, au fost concediaţi, de­ In plină dezvoltare se găseşte indu­
venind m uritori de foame. înainte ţi în stria chimică a regiunii. Au fost con­
perioada celui de-al doilea război mon­ struite noi fabrici ţi uzine chimice ca
dial, numeroase sonde au fost abando­ cele de Ia Buzău, pentru mase plasti­
nate, iar capacitatea de prelucrare a ce, Ploicţti pentru fabricarea detergen­
rafinăriilor a fost redusă cu 85 la sulă. ţilor etc., iar cele existente s-au dezvol­
Anii puterii populare au adus o adevă­ tat mult prin intrarea în funcţiune a
rată renaştere a industriei petroliere, noi secţii cu procese tehnologice mo­
care realizează în prezent aproape 40 derne. Fabrica dc îngrăşăminte chimice
la sută din producţia globală a regiunii.
w Ea a fost orientată spre valorificarea ac­ din Valea Călugărească, de exemplu,
*L'\Siill tivită ţii geologice ţi exploatarea raţio­ produce în prezent dc peste 20 dc ori
Xev&u&z nală a zăcămintelor, adâncirea ţi perfec­ mai mult dccît în 1950, iar la Uzinele
Hidrocentrală (D tnd caociucu/u> © tnd. omificare ţionarea proceselor tehnologice dc pre­ chimice „Victoria" din Florcşti, produc­
ţia de anvelope auto este dc 17 ori mai
pul creşterii randamentelor ţi a valo­
@ Termocenfra/ tndma/ cons/rvche @ tnd. /e/nnu/cn lucrare ţi combinare a acestora în sco­ marc faţă dc acelaşi an. A fost pusă
in fabricaţie o gamă variată dc produ­
rii produselor.
(D Petro/ tnd. tex/i/a © Con fee/// concretizează în sporirea rezervelor de se chimice.
Activitatea dc cercetare geologică se
In regiune funcţionează 4 institute de
© tnd sticlei © Beci/n păduri de sonde, iar cele abandonate au
I.C.F.E. (Institutul dc cercetări
® R afinam ţiţei. Pe harta regiunii au răsărit noi cercetări ţi proiectări, printre care :
foraj
fost reactivate. S-au aplicat metode mo­ extracţie) din Cîmpina, I.P.I.P. (Insti­
tutul dc proiectări instalaţii petroliere)
@ M/nâ tnd hrrt/er Ora ce no/ deme de foraj-cxtracţie, aceasta ţi ca ţi LP.F.E. (Institutul dc proiectări fo-
(§) /no'metalurg © 1 \ X § 1 | urmare a înzestrării schelelor cu utila­ raj-cxtracţii), grupuri şcolare dc pctrol-
je moderne de marc productivitate fa­
bricate în ţară şi îndeosebi în uzinele chimic la Ploicţti, Cîmpina ţi Tîrgovi-
1
® tnd chimica <g> tnd. panlfica/tei din regiune. Cu instalaţiile de foraj pur- ţte, care pregătesc mai mult de 90 la
tînd emblema „1 Mai" Ploicţti, dc exem­ sută din numărul petroliştilor ţi chi-
plu, s-a ajuns la o creştere a vitezelor miştilor din ţară.
S-a schimbat ţi viaţa oamenilor. Cine
DU PA BE în 1951, la 779,2 metri (granic) lună şi-ar fi putut închipui odinioară că un
dc
foraj de la 328 metri (granic) lună
în
muncitor petrolist care ducea o viaţă
1963. A. fost extins forajul cu tur­
bina la mai mult de jumătate din vo­ mizeră ar putea lua parte la conducerea
lumul metrilor săpaţi, iar la Boldeşti statului? In prezent, printre deputaţii
s-a aplicat pentru prima dată in ţară M.A.N. se află petrolistul Ghcorghc
Ploieşti. O regiune ce se îmindc de tă pentru întregul consum al regiunii: toare, 1.297 combine şi alte maşini mo­ forajul cu clectroburul. In extracţia de Belii, Erou al Muncii Socialiste, ţi alţi
pe culmile înalte ale Carpaţilor s-au dezvoltat Uzinele metalurgice dc derne, care în trecut lipseau cu desă­ oameni ai muncii din regiune.
pînă în inima Bărăganului ţi pe dea­ la Ploieşti, Cîmpina, Tirgoviţtc ţi Si­ vârşire. Ca urmare, suprafaţa de lucru ţiţei s-au aplicat metode de recuperare
lurile Dîmboviţei superioare pînă la naia ţi s-a construit Blocul dc ulei dc ce revine unui tractor este acum dc secundară ţi combaterea viitu rilor de In întâmpinarea edei dc a XX-a ani­
porţile Moldovei. In conturul ci sînt la Tctcajcn ţi numeroase alte instalaţii 165 ha faţă de 1.000 ha în 1950. nisip, au fost înlocuite în mare parte versări a eliberării patriei, sondorii, ra­
cuprinse o parte din frumuseţile sălba­ dc prelucrare a ţiţeiului etc. Zeci de sate au prim it denumirea dc pompele vechi de extracţie ţi s-a folo­ finorii ţi chimiştii din regiune, în semn
tice ale Carpaţitor pe ale căror culmi Anul acesta se construiesc: o fabrică „Sate noi*, fiind îmbogăţite în această de recunoştinţă pentru partid, care i-a
înalte ţi văi adinei zăpada mai dăinuie dc polietilenă la Brazi; O fabrică dc be­ perioadă cu circa 16.500 casc. In ulti­ sit întregul complex de măsuri tehnolo­
ţi în iulie, o parte din dealurile Sub­ ton celular la Doiceţti, secţii noi la Uzi­ mul timp aii fost electrificate 76 de lo­ gice de extracţie, tratare ţi transportul RAFINĂRIA’ BRAZI condus la asemenea înfăptuiri, ţi-au rea­
carpatice cu mândre podgorii ţi livezi nele metalurgice din Sinaia ţi alte obiec­ ţiţeiului spre rafinării. In acelaşi timp lizat încă din primul semestru majori­
de pomi fructiferi ţi o margine de Bă­ tive pentru care au fost investite fon­ calităţi rurale, numărul lor ajungând au fost construite noi instalaţii de pre­ tatea angajamentelor luate, iar prin re­
răgan pe care rodesc holde bogate. Pă­ duri de circa 2 miliarde Iei. Paralel se acum la peste 500. motorinei, cea de fracţionare a gazoli- dus la îmbunătăţirea calităţii produse­ ducerea preţului de cost au obţinut eco­
şuni alpine ţi păduri, vii ţi pomi fruc­ dezvoltă producţia bunurilor de con­ Aceasta este, sumar prezentată, re­ lucrare a ţiţeiului, s-au modernizat cele «ei ţi instalaţia de cocsare întârziată — lor, la fabricarea de materii prime pen­
tiferi, pământ roditor de câmpie sînt sum, unităţile de deservire a populaţiei. giunea Ploicţti. Frumoasă, bogată ţi în existente. In felul acesta a sporit sim­ intrată recent în funcţiune cu o capa­ tru petrochimie, Ia sporirea în 1963 a nomii suplimentare în valoare dc peste
tot atîtea bogăţii ale regiunii Ploieşti. Datorită creşterii productivităţii mun­ ţito r capacitatea de prelucrare a rafină­ citate anuală de 500.000 tone — prelu­ 30 de milioane Ici.
Dar ţi adîncurile acestor meleaguri sînt cii ţi a fondurilor sociale dc consum, plină înflorire economică ca toate re­ riilor. Numai Rafinăria Brazi — unde valorii produselor fabricate dintr-o Aceste rezultate constituie o garan­
tot atât de bogate. De la Dîmboviţa ţi veniturile reale ale muncitorilor au cres­ giunile patriei noastre dragi. în anii şescnalului au fost puse în func­ crează în prezent mai mult dc un sfert tonă de ţiţei cu 47 la sută faţă dc 1959. ţie a îndeplinirii înainte dc termen ţi
până la Buzău, de la poalele Carpaţilor cut la finele anului 1963 cu 25,2 la din producţia de ţiţei a ţării. Dc aseme­ Totodată s-a îmbunătăţit calitatea pro­
ţi pînă în inima câmpiei, sonde cu tur­ .GH. DUŢU ţiune noi instalaţii tehnologice, printre nea, 80 la sută din uleiurile superioare duselor petroliere. Cifra octanică medie la toţi indicatorii a planului dc produc­
sută faţă dc 1959, iar volumul mărfu-
le semeţe scot din adâncuri ţiţeiul, una ţie pe anul în curs.
* »*vr desfăcute populaţiei prin comerţul
dintre cele mai de scamă bogăţii ale re­ stat ţi cooperatist din regiune a spo­ Ing. C. RACHITAN,
giunii ţi ţării. Nu lipsesc nici cărbune­ rii în aceeaşi perioadă cu 1,6 miliarde Participarea a zeci de mii, a sute dc ventate în acest an de peste 21.500 elevi, ceşti ani arta. Dacă în regiune înainte rîndul populaţiei, o contribuţie deose­
tei. O mare amploare a luat construc­ mii de petrolişti, metalurgiţti, mineri, faţă dc numai 2.188 in 1938. de 23 August nu exista nici un teatru bită o aduc cei aproape 3.000 dc inte­ secretar al Comitetului regional
le, sarea, chihlimbarul ţi piatra bună colectivişti ţi alţi oameni ai muncii din Pentru oamenii muncii, pentru tami- sau altă instituţie de artă, astăzi în ora­ Ploieşti al P.M.R.
ţia de locuinţe. Astfel, pe harta regiu­ lectuali organizaţi în peste 90 dc bri­
pentru construcţii. regiune la cursurile de ridicare a cali­ liile lor, sint puse la dispoziţie 370 dc şul Ploieşti funcţionează un teatru cu găzi ştiinţifice, care numai în acest an
nii au apărut noi oraşe ţi centre petro­
Distrusă aproape în întregime ţi se­ ficării, interesul cu care ţăranii colec­ cluburi ţi săli dc cultură in întreprin­ trei secţii (dramă, estradă, păpuşi), cu au făcut peste 400 de deplasări la sate,
liere moderne, cum sînt Băicoi, Moreni, tivişti asistă la cursurile dc agricultură deri, instituţii, S.M.T. ţi G.A.S. dotate un puternic colectiv dc actori ţi regi­
cătuită în timpul războiului, industria ţi zootehnice, la conferinţele despre lu­ adueîndu-ic colectiviştilor noi cunoştin­
regiunii Ploieşti a renăscut ţi se dezvoltă oraşul minerilor dc la Filipeşti de Pă­ me ţi viaţă, despre istoric ţi civiliza­ cu televizoare, maguetofoane, instru­ zori; orchestrele simfonică ţi populară ţe din toate domeniile ştiinţei ţi culturii.
echipament
mente muzicale,
sportiv
dure ţi altele. In ultim ii doi ani au ale Filarmonicii de stat „Ciprian Po- Muzeele de istorie, de artă plastică,
în ritm rapid în anii noştri. Volumul ţie, despre literatură ţi politică, numă­ etc. Numai în acest scop s-au cheltuit rumbescu", ale căror concerte au fost dc ştiinţe naturate, create de regimul Cifre şi fapte
fost date în folosinţă peste 4.0C0 de
investiţiilor alocate în perioada 1951 — rul crcscind al cititorilor în biblioteci în ultimul an 9.300.000 lei. audiate numai în anul trecut dc cca. nostru, contribuie, dc asemenea, la edu­
apartamente, 443 săli de clasă, nume­ sînt fapte dc netăgăduit ţi dovezi în O Regiunea Ploicţti ocupă
1963 a fost de 21.8 miliarde lei, din care Şi în satele regiunii se revarsă din 129.000 cetăţeni. A rtiştilor plastici li carea oamenilor muncii, la cunoaşterea
roase cinematografe ţi alte construcţii plus ale năzuinţei către lumină, către luptei revoluţionare, a măreţelor rea­ primul loc în economia naţiona­
s-au construit 29 de întreprinderi, 33
social-culturale. cultură, spre mai multă ştiinţă. lizări ale poporului în cci 20 de ani lă în producţia dc energie elec­
de secţii noi. Ca urmare, volumul pro­ trică. In 1963 s-a realizat o pro­
Tabloul regiunii noastre făurit în cei La năzuinţa acestor sute de mii, statul care au trecut de la eliberare, la for­
ducţiei globale a industriei a crescut de Cultura, arta; ducţie dc 2,23 ori mai marc decît
20 de ani de la eliberare n-ar fi com­ nostru a răspuns ţi răspunde cu o mult marea unei concepţii ştiinţifice asupra întreaga producţie a Romînici în
4,3 ori faţă dc 1950, regiunea ocupând mai bună organizare a învăţământului, lumii ţi vieţii, dezvoltă gustul pentru
plet dacă nu am aminti ţi înfăptuirile 1938. Singură, termocentrala de
locul III în economia republicană, reali­ a răspândirii ştiinţei ţi noii cul­ frumos al vizitatorilor. Muzeele memo­ la Brazi a produs în anul trecut
din agricultură.
zând 11,5 la sută din producţia ţării. turi. In acest scop, cheltuielile din bu­ riale „Nicotae Grigorescu" de la Cîmpi­ mai mult dccît a fost consumul
In anul 1963, dc exemplu, fondul dc na ţi „I. L. Caragialc" din Ploieşti sînt
In cei 20 de ani de la eliberare, în getul sfatului popular regional pentru total al întregii Românii burghe-
învăţămint ţi cultură au crescut în acest
regiune au fost date în exploatare Uzi­ bază al gospodăriilor colective a depăşit an dc peste 3 ori faţă de 1952. Toto­ spre mai multă stilntă ţi ele astăzi vizitate de numeroşi turişti zo-moşiereşti în 1938.
din ţară ţi de peste hotare.
350 milioane lei. Marea majoritate a O Uzinele constructoare de
nele chimice dc la Ploicţti ţi Buzău, ter­ dată, a sporit cu 50 la sută numărul 0 9 9 M ii de oaspeţi ai regiunii se opresc maşini din regiune produc în pre­
mocentralele dc la Doiceţti ţi Brazi ţi gospodăriilor au devenit milionare. Pro­ unităţilor dc învăţământ, iar al elevilor să viziteze Doftana, cumplita ţi înfio­ zent într-un trimestru cît în
Hidrocentrala dc la Moroeni, care sin­ ducţiile medii Ia hectar au crescut la s-a dublat. In şcolile medii din regiune plin lumina culturii noi socialiste. Cele s-au pus la dispoziţie ateliere spaţioase rătoarea închisoare devenită Muzeu al întregul an 1950.
621 cămine culturale construite în anii
gură produce energie electrică suficicn- toate culturile dc 4 ori în comparaţie sînt cuprinşi 34.000 elevi, faţă de nu­ ţi li s-a creat posibilitatea dc expunere luptei muncitorilor pentru libertate ţi O Institutul Petrochim din
cu 1950. iar supra- regimului nostru, in care activează a- ţi achiziţionare-a operelor lor. Prin cele socialism, aducând un gînd dc caldă re­ Ploieşti a pus la punct în ultim ii
mai 1986 ciţi au frecventat în 1938. In
_________ _ faţa cultivată cu le­ cci 4 ani ai şescnalului. s-au distribuit proapc 2.400 formaţii cu 45.C00 artişti 4 secţii ale şcolii dc artă populară au cunoştinţă celor mai buni fii ai clasei ani o serie de procese tehnolo­
gume în ultim ii 2 in mod gratuit elevilor manuale în va­ amatori. 1.257 biblioteci publice cu trecut pînă acum mai mult dc 3.000 muncitoare în frunte cu comuniştii, în­ gice pentru obţinerea unor adi­
ani a crescut cu loare de peste 36 milioane lei. aproape 3.450.000 volume, cele 346 dc muncitori, funcţionari, elevi ţi colecti­ temniţaţi aici, care au luptat pentru tivi pentru uleiuri care aduc e-
2.200 ha. cinematografe săteşti faţă dc niciunul vişti din regiune. M ulţi dintre ei au cauza socialismului, pentru zilele fericite conomii anuale dc circa 50 mi­
In regiune există O atenţie deosebită s-a acordat în în 1944, sînt numai citcva dovezi în devenit instructori ţi interpreţi ai for­ pe care Ie trăim. lioane Ici.
13 S.M.T., care, îm­ văţămîntului profesional. Cele 67 de acest sens. maţiilor artistice de amatori. O In acelaşi timp, industria
unităţi profesionale ţi tehnice sînt frec­ O mare dezvoltare a cunoscut în a*
preună cu G.A.S., La răspândirea culturii ţi ştiinţei în I. ZAMFIRESCU alimentară a înregistrat o creş­
tere dc 2,5 orî mai marc,
dispun de 2.861 trac­
■ R
Podgoriile şi IE
Dc la dealurile Dîmboviţei ţi pînă pc ştiinţifică, au rodit an de an mai bogat. J0.30G la pere la ha. au obţinut ţi Gos­
cele din zona Odobcşti, viile ţi livezile Producţia medie la ha. realizată în 1963 podăriile agricole de stat din Pucioasa,
f # : ' r :s ^ alternează ţi completîndu-sc dau acestor — pe regiune a fost de 4.763 kg. stru­ Cîmpina, Măgurele. de dezvoltare în
meleaguri frumuseţi ţi bogăţii de nedes-
guri nobili faţa dc 2.063 kg. în 1961. Sta­
Potrivit planului
cris. Toamna, sute ţi sute de vagoane de ţiunea experimentală din Valea Călugă­ perspectivă, plan care sc bazează pc
vinuri ţi fructe iau drumul oraşelor pa­ rească, cxcculînd lucrări de combatere microraionarca pomiculturii, patrimo­
triei, ori trec hotarele. a eroziunii solului ţi aplicînd o agro­ niul pomicol al regiunii se va îmbu­
' / f i J m . V i Ca urmare a politicii dc cointeresare tehnică diferenţiată în funcţie dc soi nătăţi prin plantarea în masiv pînă în
materiala a viticultorilor ţi în această ţî dc fertilitatea terenului a obţinut dc 1975 a încă 34.476 ha.
/ # parte a ţarii, în ultim ii ani s-au făcut pc întreaga suprafaţă 8.486 kg. struguri pc mărirea ponderii speciilor valoroase,
Orientarea producţiei pomicole axată
Ir. hectar.
progrese însemnate pc linia dezvoltă­
W rii viticulturii. Dezvoltarea viticulturii în regiune a extinderea suprafeţelor dc vii ocupate cu
> lost însoţită de crearea Uzinelor dc vi- soiuri de masă ţî din cele valoroase pen­
suprafaţa pepinierelor
Anul acesta,
? Ai i viticole — ca primă verigă dc dezvolta­ nificaţie dc mare capacitate dc la To- tru vinificaţie, sporirea producţiei ţi
Ml dc 10 ori suprafaţa din anul 1944, iar hani ţi Valea Călugărească, dotate cu perfecţionarea continuă a schemelor teh­
re a viticulturii — a depăşit aproape
utilaje la nivelul tehnicii mondiale ţi dc
va contribui la
nologice dc vinificare
plantaţiile dc port-altoi s-au mărit dc
i ■£ Kto - peste 3 ori. Volumul de viţe altoite este sporirea spaţiilor dc depozitare ţi condi­ îmbunătăţirea aprovizionării cu fructe
ţionare a vinului. Vinurile obţinute aici
proaspete ţi struguri a populaţiei pc o
I r
in prezent dc 29.600.000 buc. faţă de au atins un înalt nivel dc calitate, ob­ perioadă mai îndelungată în timpul ier­
3.000.000 buc. în 1961. ţinând la concursurile internaţionale din nii, la întărirea prestigiului căpătat de
9f & ă i | ■ Franţa, Austria, R. S. F. Iugoslavia ţi
7
-7* _ M f l In perioada 1961-1963 s-au plantai fructele ţi vinurile regiunii pc piaţa in­
& 5 / f t ■■m peste 2.800 ha. vii ţi s-a completat un R. P. Ungară 37 de medalii, din care ternă ţi la export.
'N S ţ / f 11 foarte mare procent din golurile exis­ 19 de aur. O contribuţie substanţială la intro­
ţ jMrJU'j tente în vii. Paralel cu dezvoltarea pod­ X ducerea ţi aplicarea în practică a meto­
f o r < — } t i f i goriilor vechi au apărut în regiune al­ Li'.czile de pomi fructiferi ocupă as­ delor avansate în hortiviticultură o aduc
N A tele noi, îndeosebi pc dealurile raionu­ tăzi circa 48.500 ha. dîn suprafaţa re­ specialiştii staţiunilor experimentale Voi­
lui Rîmnicu Sărat. Aici au fost planta­ giunii. ncţti ţi Valea Călugărească, care au o
te în masiv în ultim ii 2 ani circa 600 largă reţea de puncte dc sprijin in în­
ha. din care o marc parte cu viţă dc In ultim ii doi ani, tn bazinele Tclca- treaga regiune, precum ţi cci peste 300
vie din soiuri superioare. jcnului, lalomîţci, Buzăului. Dîmboviţei, dc ingineri ţi tehnicieni care îţi desfă­
Cu acestea, patrimoniul viticol al Prahovei ţi Râmnicului Sărat s-au plan­ şoară activitatea în unităţile agricole so­ m n+jj!.
tat în masiv peste 11.000 ha. pomi fruc­
& regiunii ocupă în prezent aproape 30.00C tiferi cu material săditor valoros, produs cialiste sau la Consiliile agricole.
-.4 ha., iar pină la sfârşitul anului 1975 se
prevede a se planta încă 27.000 ha. Nu­ în pcpinicrilc din regiune. Aplicînd mă­ în2. FLOREA GEORGF.SCU Noul cartier „Ploieşti-Nord" văzut in Joto- a $3 de blocuri cu 5,65S apartamente impreu-
mai renumita podgorie „Dealul Mare", surile agrotehnice în complex*, multe Şeful secţiei Itortiviticolc a graiic, 5-a fmbogăţit in acest au cu aproape
ale cărei vinuri sînt cunoscute ţi apre­ unităţi agricole socialiste au obţinui Consiliului agricol regional nâ cu dotările social-cnlturalc.
Insialaţîa de foraj 3 D.H.-200. una dintre cele mai ciate in peste 30 ţâri din lume, se în­ producţii mari de fructe. La Staţiunea 400 de opartamenlc. In acest cartier s-au Locuinţe noi au fost dale in folosinţă şt
recente realizări ale uzinei „1 Maiu pc care o vedeţi tinde pe o lungime dc peste 70 km. în­ experimentală pomicolă Voincţti, 9 ani mutat piuă acum circa 2.000 de familii, iar in oraşele Cimpina, Moreni, Buzău, Tlrgo-
în fotografic, este destinată săpării sondelor dc ţiţei ţi cepând dc la Ploicţti ţi pînă la Rîmnicu de-a rîndul s-au obţinut recolte medii Pagină realizată de redacţia piuă la sfirşitul anului vor mai fi gata încă vişte, Sinaia. Din anul 1960 şi pînă acum, mal
gaze cu adâncimi mai mari de 5.000 metri. Realizările Sărat. Ca ţi în alte podgorii ţi aici so­ la mere, soiul Ionathan dc peste 24.000 ziarului „FLAMURA FRAHOVEI"
iurile de vin valoroase dc marc pro­ kg. la hectar. in colaborare cu coresponden­ 700 de apartamente. mult de S.0C0 familii de petrolişti, metalur-
ci an atins cele mai mari performanţe cunoscute pînă
ductivitate ocupau în trecut o suprafa­ La Gospodăria agricolă dc stat Săhă- tul în regiunea Ploieşti al A-
acum în ţară la noi, întrccind pe cele ale attor state cu ţă neînsemnată. teni, producţia medie pe 15 ani la pru­ Pe bara proiectului aprobat, în noul car­ gifti, mineri şl alţi oameni ai muncii din
veche tradiţie în fabricarea utilajului petrolier. întinderile de vii, cărora unităţile ne este între 5.000-12.000 kg. la ha. gentiei române de presă „AGER- tier apărut pc harta oraşului Ploieşti, sc pre­ regiune s-au mutat in apartamente noi, cou-
agricole socialiste le au dat o îngrijire Producţii pînă la 23.400 kg. mere ţi PRES*\ vede realizarea pină la sfii fitul şescnalului Jortabilc.