Page 22 - 1964-08
P. 22
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2980
îmbunătăţirea activităţi comerciale, De la Bicaz mai la vale
ui executiv trecut puţine lucruri. C i străbate dc la Stejarii, Roznov I, Roznov II
Despre apa Bistriţe» cunoşteam în
şi urmează ca în curîr.d alte agre
Moldova din nord spre sud, că e gate, din reţeaua de aici sâ producă
folosită pentru transportarea plute curent.
lor compuse din lemnul exploatat nc- Pc întregul şantier sc desfăşoară o
Una din sarcinile principale ce revin Este adevărat că vinovaţi sc fac şi unii obştesc de verificare a producţiei şi întrecere entuziastă, întrecere în care
comitetelor executive ale sfaturilor responsabili dc unităţi care nu au dat transportul pâinii care au venit cu su raţional, ca în dreapta şi-n stînga
populare este coordonarea activităţi» or atenţie cuvenită întocmirii comenzilor gestii interesante precum şi alte echi cursului ci se întindea o luncă puţin sc afla întregul nostru popor, în cins
tea marii sale sărbători. Sc întrec şan
ganizaţiilor comerciale locale. dc mărfuri. Datorită acestui fapt în pe. Comisia permanentă pentru comerţ roditoare şi cam atît.
In scopul realizării acestei sarcini, uncie perioade au lipsit produse ca : a dat un sprijin efectiv comitetului exe In anii puterii populare însă, Bis tiere cu şantiere, brigăzi cu brigăzi,
Comitetul executiv al Sfatului popular ouă, conserve de carne (pateuri de 250- cutiv al sfatului popular prin studierea triţa a devenit obiectul unor mari şi echipe, oameni cu oameni. Da, oa
grandioase lucrări dc amenajare şi
meni cu oameni, muncitori pricepuţi
al oraşului regional Deva urmăreşte în 300 gr.), spirt medicinal, unele sorti unor probleme din comerţ ca şi prin folosirea energiei sale în scopurile ai utilajelor moderne de pe cuprin
deaproape felul cum sînt îndeplinite ci mente dc produse zaharoase, încălţă propunerile făcute. Pc baza propuneri omului, a economici noastre naţio sul şantierelor. Şi sînt multe aseme
frele de plan, modul cum se )ace apro minte pentru copii (numerele 29-31) lor s-a întocmit proiectul pentru mo nale. In planul dc electrificare a ţârii, nea utilaje. O privire, chiar şi fugară,
vizionarea şi deservirea populaţiei. De- dernizarea picţii de alimente din oraşul
unele sortimente de sandale pentru fe pc Bistriţa s-a prevăzut construcţia din timpul vizitei, îţi dă posibilitatea
cadal şi lunar se analizează în şedinţe mei la preţul de 189-275 lei, stofe pen Deva, adaptări dc orarii în interesul unor puternice instalaţii dătătoare să constaţi că aici sc găsesc numeroase
de comandament rezultatele obţinute tru rochii la preţurile 35-180 Ici, sto populaţiei din cartierele respective ctc. dc lumină şi energie nouă. Curînd maşini dc marc randament : exca
pe această linie şi se stabilesc măsuri le pentru pardesic, motorete ctc. Analizînd starea de igienizare a uni după stabilirea obiectivelor, nu venit vatoare, buldozere, cilindri compre
concrete pentru înlăturarea deficienţe tăţilor comerciale din oraşul Deva, co aici oameni de nădejde, comunişti sori, staţii mecanizate dc preparare
lor constatate. La şedinţele respective Comitetul executiv a avut în vedere mitetul executiv a iniţiat organizarea a trimişi dc partid să stăvilească apele a betoanelor, tractoare şi multe al
participă conducătorii organizaţiilor co Şi felul cum sînt aprovizionate unităţile două brigăzi formate din conducătorii In cadrul sectorului zootehnic, la G.A.C. din Orăştie creşterea păsă învolburate ale Bistriţei şi sa ic folo tele. Stai de vorbă cu mînuirorii a-
merciale şi ai unităţilor de desfacere săteşti luând măsuri ca delegaţii I.C.R.A. rilor ocupă un loc important. sească în mod raţional. ccstora şi constaţi cu satisfacţie că
Deva să se deplaseze la unităţi pentru a organizaţiilor comerciale, organele sani In fotografie: Victoria Chirtlă, una din colectivistele fruntaşe, care
precum şi delegaţii unităţilor de gros tare şi salariaţi ai secţiei comerciale. Bri Privim vastul plan de amenajare a pe toţi ii caracterizează hărnicia, en
din localitate, alţi factori care concură lua comenzi directe. La riadul lor, sa găzile au controlat unităţile alimentare îngrijeşte 1.300 păsări. acestei văi. Punctul iniţial şi cel mai tuziasmul şi dorinţa dc a folosi tim
şi răspund dc îmbunătăţirea activităţii lariaţii secţiei comerciale au prim it sar şi de alimentaţie publică propunînd mă important îl găsim , , , M pul pentru a obţine
comerciale. cina de a controla unităţile săteşti cel suri pentru repararea, văruirea localu la Bicaz. Aici s-a maximum dc rea
Datorită unei preocupări mai susţinu puţin dc două ori pe lună. rilor, refacerea sau schimbarea mobilic- SoSaafia cea mai buna electrică Note de vizitator lizări şi de a efec
te, volumul dc mărfuri pus la dispozi O lipsă a noastră este şi accca că ne 1‘ului etc. centrala tua lucrări dc caii-
ţia populaţiei a crescut an de an. In cesarul de gheaţă nu a fost acoperit în Stătea aplecat asupra troliului şi as — Da, ai dreptate, c cea mai bună. „V . I. Lenin" care _______ ________ talc superioară.
Ritmul rapid de dezvoltare economi
oraşul nostru s-au înregistrat creşteri întregime, această problemă fiind rezol- că obţinut în anii puterii populare sc culta mersul cadenţat al tamburilor. Din Chiar dc acum ne putem apuca de a constituit pre- Tot de la ci afli ca
importante la principalele produse ali rellcctă grăitor şi în transformările sur cînd în cînd controla angrenajul şi mo treabă. Tu cu Căţinean confecţionaţi cu ludiul, începutul unui şuvoi dc ener pc şantiere se aplică metode şi ini
mentare şi industriale în comparaţie cu venite în structura reţelei comerciale torul. Totul era în ordine. La un mo plajul, iar cu perfecţionez angrenajul in gie pornită dintr-o suită dc centrale ţiative noi, eficiente, bătălia pentru
perioada corespunzătoare a anului tre Din activitatea din oraşele Deva şi Simcria. Spaţiile co ment dar, cu mişcări sigure, Teodor Ra- termediar şi reglez sistemul de frînarc... noi, moderne şi puternice. Planul c creşterea productivităţii muncii şi
cut. Astfel, la pîinc, volumul desface merciale moderne şi elegante existente panoiu apăsă pc maneta troliului. Un Se adunaseră în jurul troliului mulţi pc cît dc îndrăzneţ, pc atît de im reducerea preţului dc cost fiind o-
rii n crescut cu 14 Ia sută, la preparate sfaturilor populare (a parterul blocurilor din centrul oraşe uşor scîrţîit şi tamburul se opri, dar tineri. Teodor era emoţionat. presionant. El prinde viaţă pc zi cc bicciive principale ale întrecerii so
dc carne cu 24 I.» sută, la zahăr cu 6,9 lor Deva şi Simerin asigură în prezent nu imediat, ci după un interval dc timp. — Am reuşit tovarăşe inginer. Tro trece. Din sus, de Ia Steiaru şi pînă cialiste.
la sută, la ulei cu 29 (a sută, la făină o deservire civilizată a populaţiei ta ni Pe faţa lui Teodor apărură semne de liul o să funcţioneze cu cea mai mare la Bacău se vor construi încă 12 cen Şi-ţi maî vorbesc cu mîndric des
dc mălai cu 4S la sută, la mobilă cu 36 velul cerinţelor actuale. nedumerire... siguranţă. Minerii de la puţul 12 pot trale hidroelectrice a căror energic pre utilajele cu care sînt echipate
la sută, la frigidere cu 36 la sută ctc. vată numai o dală cu darea în funcţiu Ioan Moldovan şi loan Căţinean, lă avea garanţia noastră. luată la un loc va depăşi pc aceea uzinele hidroenergetice pe care lc
produsă de hidrocentrala de la Bicaz.
In anul acesta reţeaua comercială sc
Din analizele făcute pe sectoare a re ne a noii fabrici de gheaţă din Deva. va lărgi şi mai mult. Astfel, în oraşul cătuşi Ia atelierul mecanic al minei ve Inginerul Biro Mihai, şeful sectorului construiesc. Toate acestea sînt pro
ieşit că în sectorul alimentar s-a asigu Pentru ridicarea continuă a activită Deva sc vor mai da în folosinţă un maga niră şi ei lingă Teodor. Ii dădură bi 9 electromecanic de la E. M. Lupeni, se Perspectiva c frumoasă. După ter duse în ţara noastră, la Reşiţa, Cra-
rat populaţiei un fond dc mărfuri cu 16 ţii comerciale, comitetul executiv a luat zin alimentar cu autoservire, o farmacie, neţe şi începură să controleze felul cum apropie dc ei şi le strîuse mîna la fie minarea construcţiilor prevăzute, pe iova etc. Turbinele, generatorii, apa-
la sută mai marc, în sectorul industrial măsuri de îmbunătăţire a stilului de un magazin dc lcgumc-fructc, un centru funcţionează troliul. Totul mergea bine. care. In ochii lui apărură seîntei dc bu Bistriţa va fi unul din cele mai mari ratajclc electrice şi instalaţiile dc co
sisteme hidroenergetice din ţara. Prin
cu 11 la sută şi Ia lcgumc-fructc cu 2a muncă al secţiei comerciale stabilind în de carne, un restaurant modern, precum „Dar ce facem cu oprirea ?*' — lc zise curie. amenajările cc sc fac sc va realiza şi mandă sc ridica la nivelul tehnicii
moderne.
la sută. aces: scop obiective concrete dc îndru şi alte unităţi, iar în oraşul Simcria sc acesta. „E vorba dc siguranţă"... Avea — Bravo băieţi! Mă gîndcam eu că o alta problemă de interes vital pen
Sînt multe şi interesante lucruri pe
Şi în sectorul industrial aproviziona mare şi control a unităţilor comerciale. va deschide un magazin pentru produ dreptate. Faptul că troliul nu sc oprea o să găsiţi buba. tru agricultura M oldovei: irigarea tot întinsul şantierelor dc pc Bis
rea a fost satisfăcătoare. Aceasta se re Dc asemenea, pentru formarea de cadre se lactate, un centru de carne, magazin prompt putea cauza accidente. Cei trei A doua zi, cu dosarul în mîna, cei unor suprafeţe întinse de teren cul- triţa. Vizitatorul sc desparte greu dc
flectă în depăşirea planului la desfacere noi necesare comerţului, comitetul exe cu articole de sport şi electrice, maga tineri s-au pus pc gînduri. Au început trei tineri sc prezentară la cabinetul teh tivabil. ceea ce vede aici, dc oamenii care
cu 7 la sută. !n urnn indicaţiilor date cutiv a sprijinit organizaţiile comercia zin dc legumc-fructe ctc. să studieze din diferite cărţi şi manuale nic. Dinulcscu Lucia şefa cabinetului, îi Mai toţi constructorii dc pc Bistri luptă pentru a realiza cu mîna lor
de către comitetul executiv, conducerea le în recrutarea unui număr de tineri şi întrebau şi pe alţii. In cele din urmă fntîmpină cu bucurie. ţa — ca de altfel şi o mulţime dc obiective dc o asemenea talie. Ori-x.
care
0 . C.L. produse industriale s-a preocupat au fost trimişi la Şcoala comercia Şi în mediul rural s-au amenajat une soluţia fu găsită. Ioan Moldovan sc apro — Vreo nouă inovaţie? oameni ai muncii din întreaga ţară — care vizitator însă (pentru că rîndu-
îndeaproape de aprovizionarea, încă de la din Petroşani ttrmind ca în fiecare le unităţi comerciale, cum sint cele din pie într-una din zile de Teodor, il bătu Tinerii sc uitară unul la altul. cunosc amănunte interesante despre rilc dc faţă sînt scrise dc unul dîn
pc acum cu mări uri pentru sezonul dc an unităţile comerciale să fie întărite Rapolr, Bîrcca Mică, Bîrcca Mare, prieteneşte pe umăr şi-i zise: — Da, o nouă inovaţie... obiectivele în construcţie. numeroşii vizitatori), pleacă cu o sa
toamnă. cu cadre bine pregătite. Tîinpa. — Montam un cuplaj conic cu fric Aşa s-a născut noua inovaţie a celor Canalele dc aducţiunc a apei vor tisfacţie împlinită, cu convingerea că
In sectorul de alimentaţie publică ac Pentru a cunoaşte mai bine cererea dc Sub îndrumarea comitetului orăşe ţiune şi tamburul se va opri cu sigu trei tineri. Şi asemănător s-au născut avea o lungime de 65 k m ; pentru nu peste mult timp, la sistemul nos
tivitatea s-a îmbunătăţit faţă dc anul consum a populaţiei, comitetul execu ranţă. Teodor stătu puţin pc ginduri. şi alte patru care au fost admise de construcţia barajelor sc va folosi în tru energetic naţional sc vor cupla
trecut. Totuşi, în urma analizelor făcute tiv, în colaborare cu consiliul local al nesc dc partid, activitatea comercială La soluţia asta sc gîndisc şi el. Ei, cc comisia dc inovării. jurul a 695.000 m.c. beton ; bazinele noi transportatori de curent elec
EUGEN POPA
s-a constatat că se puteau obţine reali sindicatelor, a organizat consfătuiri cu dîn oraşul Deva se va îmbunătăţi con zici? electrician, E.M. Lupeni vor avea un volum dc 47.000.000 m.c. tric a căror surse de energic sînt
zări mai frumoase dacă din partea con consumatorii şi lucratorii din comerţ. tinuu. apă ctc. apele Bistriţei care nun în mişcare
ducătorilor de unităţi era mai multa Asemenea consfătuiri s-au ţinut în ora Lucrătorii din comerţ vor lupta cu După Bicaz au fost date în folo agregatele la care sc lucrează în pre
picocuparc atît în problema aprovizio şele Deva şi Simcria. Din discuţiile pur mai multă perseverenţă pentru îmbună Amenajează o bază sportivă sinţă, rînd pc rînd, hidrocentralele zent.
nării cît şi în ceea cc priveşte buna de tate aici a reieşit ca aprovizionarea s-a
servire a populaţiei. îmbunătăţit iar comportarea lucrătorilor tăţirea continuă a aprovizionării şi de
este mai bună. S-a arătat totodată că servirea populaţiei. Pc un teren viran din cartierul Bar- rului T.R.C.H., filatura şi preparaţia dc
Uficiul dc legume şi fructe, în urma mai lipsesc unele produse, că unii vîn- bâteni, oraşul Lupeni, au început de cărbune din Lupeni.
indicaţiilor primite din partea comitetu IO AN IRIM IE In cinstea zilei dc 23 August, baza
zâtori au o comportare nccorcspunzătoa- curînd lucrările de amenajare a unei
lui executiv, a prevăzut un volum spo re cu cumpărătorii etc. Aceste sesizări preşedintele Comitetului cxe:uti\ baze sportive. In prezent sc lucrează la sportivă va fi terminată. I.I.S. „ MUNTENIA"
rit de produse, cu 2S la sută mai mare au fost studiate cu grijă şi s-au luat al Sfatului popular al oraşului nivelarea terenului şi umplerea gropilor. V A LFN TIN CÎRSTOIU
dccît în anul trecut. Pentru a asigura măsuri pentru lichidarea lor. icg:onaI Deva 'Zilnic aici participă salariaţi ai şantie corespondent
acoperirea necesarului prevăzut dc legu
me comitetul executiv a luat masuri In vederea îmbunătăţirii activităţii co Fabrica de mase plastice Bucureşti
pentru extinderea zonelor legumicole merciale, comitetul executiv a acordat
TOV. ŞERBAN IO AN — H U N E
ale G.A.C. din raza oraşului. Totodată o atenţie mai marc instruirii şi analiză DOARA : Era mai bine dacă întîinirca
s-au încheiat din timp contractele cu rii activităţii echipelor de control obş POSTA REDACŢIEI B-dul G*raJ Mărăşescu nr. 38. telefon 25.24.64
tesc. Astfel s-au iniţiat acţiuni în care, despre care ne vorbiţi constituia doar
furnizorii din alte regiuni.
pc Ungă echipele dc control obştesc, au un prilej pentru a face o incursiune in
Pc lingă rezultatele bune obţinute în TOV. CHIRAŞ IO A N — PETRO TOV. EUGEN POPA — LU P E N I: activitatea iubitorilor dc muzică din Raionul 23 August
aprovizionarea şi desfacerea cu mărfuri participat salariaţii secţiei comerciale, ŞANI : Este un lucru bun că va orien Din corespondenţa trimisă redacţiei am Hunedoara. La clubul „Sidcrurgistul"
s-au semnalat însă şi unele lipsuri. Ast inspecţiei de stat şi inspecţiei de stat taţi spre descrierea unor teme intere reţinut primele trei informaţii care sînt se desfăşoară o bogată activitate cul-
fel, datorită faptului că I.C.R.A. Deva, pentru igienă şi protecţia muncii, care sante, noi. Precizarea datelor şi enu mai reuşite. In curînd ele sc vor pu tural-artistică. Alegeţi din mulţimea dc Livrează pe bază de comenzi:
1. C.R.M. şi I.C.R.T.I. Petroşani nu au au verificat pc teren producţia, trans merarea concretă a faptelor este o con blica. Informaţiile „Cresc rîndurile or lapte pc cele mai semnificative.
diţie obligatorie. In informaţia „Pen ganizaţiei* şi „Pc terenul dc sport" sînt
aprovizionat în niod ritm ic unităţile, portul şi deservirea în unităţile comer TOV. RECEANU IO NEL — BRAD:
tru evidenţiaţi*, afirmaţiile sînt însă redactate însă la general.
uneori s-au produs goluri de mărfuri. ciale. S-a evidenţiat echipa dc control generale. In informaţia intitulată „In pragul ado — tuburi flexibile din p o liclo rură de vinii,
TOV. N IC U SBUCHEA - HAŢEG: lescenţei" nu precizaţi cînd a avut loc
Intenţia dc a scrie despre activitatea evenimentul şi nu daţi numele celor pentru iz o la ţii;
unui post utemist de control este buna. care au participat la această festivitate.
Din cele cîtcva rînduri ce le-aţi trimis Informaţia este scrisă îngrijit, dar re — fir pentru plase şi orice profite din po li-
redacţiei nu reiese însă stilul dc muncă dactată la general.
al postului utemist dc control şi eficien clorură de vin ii;
ţa raidurilor anchetă întreprinse la lo TOV. E. TOMA - BRAD: Scrisoa
cul de muncă al tinerilor. rea dvs. intitulată „Sărbătoare şco — pergam oid pe doc pentru ta p iţe rii auto.
lară în oraşul BradM este bine scrisă şi
TOV. EM ILIA N BOLDOR — PE are multe fapte demne dc evidenţiat. In vederea întocm irii planului pe anul 1965,
TROŞANI : In taberele dc vară, unde Păcat însă că ne-a sosit cu oarecare »n-
pionierii şi şcolarii îşi petrec vacanţa, sc tîrzicrc. Va rugam să ne scrieţi în vi rugăm beneficiarii a comunica necesarul.
desfăşoară o bogată activitate cultural- itor despre vacanţa pionierilor şi şco
artistica şi sportivă. Despre aceasta era larilor, despre activităţile ce sc desfă
bine să ne scrieţi în corespondenţa tri şoară în această perioada, despre ex
misă redacţiei. Faptul relatat de dvs. cursii şi drumeţii, despre pregătirea
Noul local al nu este susţinut cu exemple concrete. noului an şcolar ctc.
Sfatului popular COMBINATUL SIDE8tl»SIC HUME POARA
comunal Geoagiu. TOV. D. IONAŞCU - PETRI LA : TOV. ALBU RAFILA. — CUT, ra
dat in folosinţă a- Despre o temă asemănătoare celei tra ionul Sebeş : Poezia dvs. arc mul
nul ocesta. tate de dvs. în articolul „Stan şi ortacii CU SEDIUL IN STRADA DR. PETRU GROZA NR. 8
lui“, s-a scris în ziarul nostru cu nr. te scăpări. Nu este scrisă nici în vers ANGAJEAZA DE URGENTA IN CONDIŢIILE LEGALE DE PREGĂ
2974 şi 2978. Oficntaţi-va spre teme clasic şi nici în vers alb. Vă sfătuim TIRE, VECHIME SI SALARIZARE URMĂTOARELE CADRE:
noi. Alegeţi din multitudinea de fapte să citiţi multă literatură şi în mod spe
pc cele mai semnificative. cial poezie. © ingineri metalurgişti; O şef atelier reparaţia vagoanelor.
TOV. TR A IA N ŞTEF — ILIA : Şti TOV. L. ŞTEFAN — HUN ED O AR A: @ ingineri mecanici; © instructor central;
rea dvs. nr fi putut sa-şi găsească locul © ingineri siderurgicii; O şef secţie linii;
în coloanele ziarului nostru dacă afir Nc-aţi trimis mai multe poezii. Sc între O ingineri electromecanici; © picheri;
vede o oarecare înclinaţie, dar va trebui
maţiile făcute erau susţinute de exem & ingineri furnalişti; © tehnicieni;
să cereţi sprijinul şi sfatul cercului literar
ple. Nu amintiţi însă nimic despre în & ingineri oţelari; © tehnicieni proiectanţi;
„Flacăra" din Hunedoara. Luaţi legătu © ingineri dîriginţi de şantiere; O desenatori principali;
deplinirea planului de vînat şi nici dc
măsurile luate anul acesta pentru ocro ra cu acest cerc literar. In forma în © ingineri proiectanţi; © economişti principali;
tirea animalelor. care sînt, poeziile nu pot fi publicate. © ingineri principali minereu; O merceologi principali;
® ingineri principali I; PRECUM Şl
© ingineri principali L.T.C.; © strungari;
@ maiştri electricieni; © frezori;
Popasuri1 Prin centrele miniere din regiune & maiştri lâcâtuşi; © rabotorî;
© electricieni;
® maiştri mecanici;
Q maiştri repararea vagoanelor; ® macaragii;
© lâcâtuşi;
© şef de staţie;
Călătorul care a trecut cu douăzeci iar în prim ii patru ani ai şcscnatului cării mecanice în galerii şi puţuri, me tări şi explorări geologice pentru des matografe, s-au deschis multe magazi © sudori;
de ani în urmă prin localităţile minie peste 1,7 miliarde lei. canizarea transporturilor, au condus coperirea şi punerea în valoare a unor ne noi, aprovizionate din belşug cu ti) şef de birou tranzit; © excavatorişti;
re din Valea Jiului, din M unţii Poia La scurt timp după eliberarea pa b creşterea consumului dc energie noi zăcăminte dc minereuri dc fier, mărfuri dc larg consum. O şef de revizie vagoane uzină; © sticlari cu înalta calificare.
na Ruscă sau din depresiunea Zaran- triei, datorită politicii partidului de electrică la 30,2 k\Vh. pe tona dc căr deschiderea dc noi mine, extinderea
dului, cu greu ar mai putea recunoaşte industrializare socialistă a ţârii, în care bune, faţă dc numai 9,6 kWh. cît se mecanizării lucrărilor de extracţie şi Muscaţi! Apasseiti CONDIŢII DE ANGAJARE PENTRU MUNCITORII CALIFICA^:
astăzi aşezările minereşti de odinioa dezvoltarea industriei extractive ocupă consuma în anul 1938. Această creş transport, a dat o înfăţişare nouă — SĂ AIBĂ ÎMPLINITA VlRSTA DE 18 AN! SI CEL PUŢIN 3 ANI
ră. In locul „băilor- transformate dc un loc important, minele închise de tere este cît se poate dc semnificati acestor meleaguri. In trecut moţii din aceasta parte a VECHIME IN MESERIE.
capitalişti în adevărate ocne, ochiul capitalişti au fost readuse la viaţă. In vă. Ej a rari în ce măsură eforturile Pentru a ţine pas cu dezvoltarea ţării aveau u ii cîntec dc durere şi re INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE PRIMESC DE LA C.S. HUNE
călătorului întîlneşte astăzi imaginea Vulcanul declarat de burghezie, după muierilor au uccut pc seama maşini marelui combinat siderurgic huncuo- voltă, ale cărui versuri deveniseră DOARA, SERVICIUL PERSONAL, TELEFON 2537, 2532, 2533, INTE
minelor noi, înzestrate cu utilaj mo inundarea minei, un „oraş m ort", via lor şi utilajelor moderne. rcan, ale cărui furnale sc „hrănesc" binecunoscute în întreaga ţară : RIOR 42, UNDE SE ADRESEAZĂ CERERILE Şl AUTOBIOGRAFIA.
dern; în locul „coloniilor" întunecate ţa a început sa clocotească din nou, Cu minereul extras din acest masiv
A vorbi însă numai despre faţa nouă „M unţii noştri aur poartă,
întîlneşte imaginea cartierelor noi, cu o dată cu primele tone dc cărbune a minelor înseamnă a reda numai o ficros, industria extractivă dc b Te- Noi cerşim din poartă în poartă".
blocuri mari, cu ferestre luminoase ; care au pornit din mina redeschisă, latură a transformărilor înnoitoare liuc şi Ghehr a luat un puternic avînt. Aceste versuri exprimau un mare şi
Sn locul mizeriei şi ignoranţei apare spre fabricile şi uzinele patriei. La La Teliuc producţia anului 1938 se ex trist adevăr. Burghezia, care jeluia
care au avut loc în Valea Jiului. Noua
imaginea unei vieţi din ce în cc mai lei şi în Lonea, b fel şi în Cîmpa. tinereţe a Văii Jiului este reflectată în trage în prezent în mai puţin de 18 aurul acestor munţi, hărăzuise celor
îmbelşugate, mai plină de bucurii. Acolo unde s-au construit mine noi, modul cel mai grăitor în aşezările sale zile; la Ghelar producţia aceluiaşi an caic îl scoteau din adîncuri, o viaţă
ca la Uricani dc pildă, s-au înălţat i'cnăscute în anii noştri liberi. a fost depăşită în 1963 dc aproape 11 dc cerşetori. Sărăcia, mizeria, înapoie
Vallea JIeaIasâ o dată cu de şi noi aşezări minereşti, ori. rea îşi imprimaseră adine pccctca pes
adevărate oraşe în care cci ce mun In toate localităţile au fost înălţa Cărui fapt sc datoreşte această creş te aşezările minereşti din această par
cesc se pot bucura dc confortul unei te cartiere întregi cu blocuri moderne.
Cu un puternic realism a înfăţişat In Petroşani, cartierele noi „Caipaţi" tere rapida ? te a ţării.
scriitorul Gco Bogza, aşezările şi oa vieţi civilizate. şi „Lîvezeni", în Lupeni cartierul Am vizitat nu de mult cîteva din Astăzi metalele preţioase necesare
menii acestui marc bazin carbonifer în Caracteristic pentru bazinul carbo „Brnia", în apropierea termocentralei I ronţ urile dc lucru ale acestor exploa dezvoltării economici ţării sînt ex
reportajul său intitulat „Oameni şi nifer al Văii Jiului este în primul rînd Paroşcni, cartierul „Sohodol" au schim tări. Oricît ai umbla prin aceste mine, trase cu mijloace mecanizate. Numai
cărbuni în Valea Jiului". nu atît redeschiderea minelor închise bat complet înfăţişarea aşezărilor. La nu reuşeşti să întâlneşti aspecte care între anii 1955 şi 1963, valoarea cons
„Criza mondială din 1930 — spune dc capitalişti şi deschiderea unor mine Urlczni, localitatea minerească cea să se poată compara cel puţin cu cele trucţiilor miniere executate în raionul
scriitorul — a avut în Valea Jiului re noi, cît dezvoltarea şi modernizarea, mai Uiiărâ, s-au construit peste 800 existente acum două decenii. Despre Brad a crescut dc aproape 12 ori, iar
percusiuni cum nu se poate mai tra creşterea capacităţii dc producţie a tu apartamente. Vulcanul, fostul oraş al baterea găurilor pentru puşcare cu valoarea utilajelor de aproape 10 ori.
gice. Şomeri, mai mult de jumătate, turor exploatărilor existente. Tehnica pensionarilor, arc acum un centru mo sfrcdclul, despre transportul cu trocul Progrese însemnate au fost făcute în
minerii au devenit o masă dc oameni nouă pătrunde astăzi în minele Văii dern, cu blocuri zvelte, ronduri dc sau cu caii pe galerii, îşi nui amin mecanizarea încărcării, operaţia cca
flămîndă, zdrenţuită, disperată. Atunci, jiu lu i ca la ca acasă, uşurînd efortu Hori şi spaţii verzi. Peste 8-000 — maj grea din munca minerului. In
au născocit ci acel atroce mijloc dc si rile minerilor şi făcîndu-le munca mai acesta este numărul apartamentelor tesc doar minerii vîrstnici. Toate anul 1963 dc exemplu, cantitatea dc
nucidere: s-au aşezat cu pîntccul pc inimoasă şi mai productivă. Urmă construite în anii puterii populare în aceste operaţii sînt în cea mai mare minereuri încărcată mecanic a lost de
un cartuş de dinamită şi i-au dat foc. toarele date furnizate de Combinatul Valea Jiului. parte mecanizate. Cele două exploa 21 ori mai mare decît în anul 1959.
Dar amintirea cea mai dureroasă e carbonifer din Petroşani, sînt edifica tări au fost dotare cu un marc număr Cu totul altfel arată astăzi locali
a oamenilor împuşcaţi fiindcă au vrut toare. Construcţiile numeroaselor cluburi, tăţile miniere. Bradul capătă din ce
dreptate". Intre anii 1959-1963, lungimea lu cinematografe şi unităţi sanitare, as dc perforatoare pneumatice, locomoti in cc mai mult aspectul unui oraş în
Încercaţi să comparaţi aceste as crărilor miniere dc deschideri şi pre faltarea tuturor traseelor care leagă ve Diesel, maşini dc încărcat şi alte t-oată puterea cuvîntului. Aici s-a bucur
pecte sumbre cu realităţile Văii Jiu gătiri susţinute în beton şi fier, a cres localităţile miniere între ele, dezvol utilaje caic uşurează munca fizică a construit pentru mineri un mare nu
lui de astăzi. Nimic din ceea cc este cut dc la 8,3 km., la 65 km., repre tarea reţelei dc aprovizionare cu apă, minerilor. In cariera exploatării Te măr dc apartamente. Brădenii se mîn-
astăzi nu poate fi comparat cu ceea ce zentând în prezent peste 80 la sută deschiderea unui mare număr dc uni drese pc bună dreptate cu partea nouă * -SSES
a fost în trecut. „Băile" au devenit din volumul lucrărilor dc acest fel, iar tăţi comerciale etc. întregesc faţa nouă liuc, care dă cea mai marc parte a a oraşului care se evidenţiază prin
exploatări moderne, adevărate uzine producţia extrasă în abataje susţinute a Văii Jiului. producţiei, operaţia de încărcare este blocurile moderne, cu apartamente
subterane, în care tehnica înaintată metalic a crescut în aceeaşi perioadă mecanizată în întregime. spaţioase, cu noile străzi asfaltate în PRIN UNITATEA SA DIN B-DUL GĂRII DE NORD nr. 6-8, EXPEDIAZĂ
are cuvîntul horărîtor. de 1!.6 ori. Introducerea mecanizării O data cu exploatările miniere, s-au conjurate cu ronduri dc flori, cu poş ÎN TOATA JARA, CONTRA RAMBUR3
In anii celor două cincinale — în complexe în unele abataje frontale cu T e S is B C - C B itie G a s » ta nouă a oraşului. Alte şi alte cons- PIESE Şl ACCESORII AUTO
tre 1951 şi 1959 — în acest bazin pluguri sau combine, iransporioatc dezvoltat şi aşezările respective. La i'u c tii social culturale ridicate în loca- Cei interesaţi vor adresa o scrisoare cerere în care vor menţiona
s-au învestit pentru cercetări geologi blindate şi susţinc'rc cu stîlpi hidrau Viaţa nouă pulsează puternic şi în Teliuc şi Ghelar s-au construit nume lităţilc populate dc mineri. întregesc articolele dorite indicînd adresa exactă. In valoarea rambursului care
ce, lucrări miniere, construcţii indus lici şi grinzi în consolă, extinderea pc localităţile miniere din masivul Poia roase blocuri cu apartamente pentru peisajul nou al aşezărilor din Munţii
triale şi utilaje, peste I-* biliarde Ici, scara din ce în ce mai largă a încăr na Ruscă. Vasta activitate de cerce mineri, s-au ridicat cluburi şi cine Apuseni. a , ,O N ESCU se va face la primirea articolului vor fi cuprinse şi taxele ocazionate
cu operaţiunile de ambalare, transport şi mandatul poştal.