Page 23 - 1964-08

Nr. 2988 Drumul socialismului Pag. 3

E. M. Muncclul Mic este una
dintre noile întreprinderi Ce au
luat fiinţa în raionul IIia in .inii
puterii populare.
IN FOTOGRAFIE : Vedere GflţlBUE'tailt
m
parfialâ a Exploatării miniere
Muncclul Mic. c e n t r u

7
i i %l E A N S Nepoţii şi strănepoţii păstorului

Onnindcaif, care a descoperit zh-
La fel ca orice colt al patriei noa­ datorcşte în primul rind dezvoltării sec­ cumintnl, an trudit decenii de-a j
stre şi raionul Ilia a cunoscut în de­ DUMITRU JOGOE torului zootehnic şi a numeroaselor con­ nr t rindul in minele aflate la Săcă- |
cursul ultimelor două decenii o înflo­ prim-secretar al Comitetului raional strucţii efectuate. Faţă de 1959 sectorul $ rim.b, stăpinite de foştii exploata­
rire şi o dezvoltare armonioasă în toate Ilia a! P.M.R. zootehnic a crescut în 1963 cu 6.300 tori. Cu dalta şi ciocanul, la în­
domeniile de activitate. bovine, 2.600 porcine şi 15.300 ovine. f o r miita slabă a opaiţului, an săpat
Oamenii muncii din raion, sub con­ A crescut şi asistenţa tehnică a agri­ L v . y '■ zeci de kilometri de galerii, care
ducerea organelor şi organizaţiilor de din Brănişca şi Zatn, Flotaţia Zam ctc. culturii. Dacă în 1944 în raion existau nu de puţine ori au înghiţit pen­
O bogăţie mare a raionului
nostru
partid, folosind rezervele economice lo­ este pădurea. Aproape 2/5 din supralaţa numai 2 ingineri agronomi şi 3 medi- 1 ' - y 2 ^11 tru totdeauna multe vieţi de mi­
v y
cale au reuşit într-un timp scurt să c, veterinari în prezent sînt 20 de in­ m ţi Jj neri.
transforme faţa satelor şi comunelor. raionului este ocupată cu pădure. In anii gineri agronomi şi 8 medici veterinari r? y fjw Bătrinii pensionari Vasiu loslf,
regimului burghezo-moşieresc acest ,>aur Bocănici Clteorghc, Florean Vasile,
Solul şi subsolul raionului este bogat. caic sînt legaţi direct de producţia din RÎ if r î C ® :' * *\ r< *. ( %.
La Sacărîmb, Ccrîcj, Muncclul Mic, Bă- verdcu era exploatat ncraţional. gospodăriile colective. 1 fF;' Cimpean Dumitru, ftăcutcan Mi-
ron, Poenar Simian şi alţii işi mei
trin.i se găsesc însemnate zăcăminte de I ii anii regimului democrat popular, Iii dezvoltarea agriculturii raionului, , IO T tfr aduc aminte de acele vremuri cînd
metale ncleroasc, iar la Brănişcn, Bam- sub conducerea organizaţiilor de partid, uu ioc de frunte îl ocupă C.A.S. M in­ ,7k muncitorul, minerul n-arca alt
potoc şi Gurasada cariere importante muncitorii forestieri din cadrul I.F. Do- tia, .-penalizată în deosebi în sectorul drept dccit să muncească ca robul
de piatră de construcţii, marmură şi bra au întreprins acţiuni de refacere, în­ zootthnic. In vederea creşterii produc­ ‘ spre folosul altora
bentonită. Dealurile raionului sînt aco­ grijire şi exploatare raţională a păduri­ ţiei de carne şi ouă, pînă la sfîrşitul aces­
lor. fit* . ‘ r* T ,.r-f • In anii democraţiei populare,
perite cu păduri, păşuni, livezi de pomi, tui an >a fi dat in folosinţă un com­
mina Sâcărin\h o cunoscut o dez­
iar lunca Mureşului c deosebit de priel­ Ca urmare a activităţii intense depuse binat a.icol modern. voltare continuă Mijloacele rudi­
nică pentru cultura cerealelor, a plante­ de oamenii muncii din întreprinderile Ca urmare a creşterii producţiei ani­
lor tehnice şi a legumelor. raionului nostru s-a reuşit ca producţia male şi aglicole s-a ridicat necontenit şi mentare de lucru an fost date la
o parte. Au fost construite stafii
In timpul guvernării burghezo-moşic- globală industrială să crească în 1963 de nivelul /.aterial şi cultural al oameni­ de compresoare. la sectorul l mină
reşti toate aceste bogăţii, fie că nu erau peste 2 ori faţă de 1959. In primele 7 lor muncii. Salariul real ai muncitorilor ■*?•; • *._ — care să asigure necesarul do aer
cunoscute, fie că erau exploatate în luni din acest an, toate întreprinderile din întreprinderile raionului a crescut mm comprimat jyculru perforare me­
mod iraţional. şi-au îndeplinit şi depăşit sarcinile de în 1963 cu 35 la sută faţă de 1959. Au canică
Condiţiile de muncă şt de viaţă ale producţie, dînd peste plan, in cinstea crescut \tn itu rile ţărănimii colectiviste. y ' ’ rl' ' Pentru uşurarea efortului ftz.te
m uncitorilor erau deosebit de grele. mare! sărbători, produse în valoare de In 1963 au fost desfăcute, prin unită­ i al muncitorilor ce lucrează pe
Astlcl, timp de peste 20C de ani cît aproape 3 milioane lei. ţile U.R C.C. Ilia, cu 68 la sută mai ■ H H galeria transversală, spre mina
s-a exploatat minereul aurifer de la Ccr- Condiţiile naturale ale raionului sînt r.i iile mărim i ca în 1959. Leopold, a fost introdusă maşina
tej-Săcărîmb se lucra rudimentar, toate loarte prielnice dezvoltării culturii ce­ In toate satele şi comunele o marc de încărcat mecanică, mărtndn-se
operaţiile efcctuîndu-se manual. realelor, pomiculturii şi creşterii anima­ amploare au luat construcţiile social-cul- ACOLO UNDE CU ANÎ IN URMA viteza de înaintare cu peste 20 la
După 23 August 1944, acestei stări lelor. turale şi de locuinţe individuale. Peste sută faţă de realizările medii obţi­
de lucruri a început sâ i se pună capăt, La îndemnul partidului, ţăranii mun­ tot faţa satelor s-a schimbat. In cei 20 nute cu ciţiva ani in urmă.
S-a procedat la redeschiderea minelor citori din raion au pornit cu încredere de ani au fost construite 56 de şcoli, Capacitatea de prelucrare a uzi­
părăsite şi deschiderea unor mine noi pe drumul agriculturii socialiste: raio­ cu 163 săli de clasă, 70 de cămine cul­ NU ERA APROAPE NIMIC nei de preparare a crescut prin
ceea ce a făcut ca an de an cantitatea nul Ilia fiind printre primele raioane din turale şi 17 localuri de cooperative şi montarea unei mori noi şi mărirea
de minereu extras să crească în ritm regiune în care s-a încheiat colectiviza­ magazine universale. In perioada 1959— liniei de flotarc. In vederea uşu­
susţinut. rea agriculturii. 1963 au fost construite 1883 case noi rării muncii şi a creşterii produc­
cu o suprafaţă locuibilă de peste u ciţiva ani în urma, în Muucc- zn, inr încălcarea materialului cu ma­ zări nu exista nici un aparat de radio.
Ca urmare a cercetărilor geologice, Sub conducerea organizaţiilor de lul Mic au venit oameni nni şini electrice. tivităţii muncii la haldă, au fost
cărora partidul şj statul nostru demo- partid, cele 26 gospodării colective s-au 150.000 m p. puţin cunoscuţi pînă atunci in partea In scopul prevenirii îmbolnăvirilor I ii prezent numărul abonaţilor la radio introduse două sere pere.
Realizări de scamă s-au obţinut şi în
crat-popular le acordă o deosebită în­ dezvoltat multilateral an de an. Faţă de domeniul ocrotirii sănătăţii. Bolile in- locului. Erau geologii, caic au descope­ muncitorilor de silicoză, s-a Introdus, este de peste I00; au început să apară Condiţiile de viaţă au fost sub­
primele antene de televiziune: în casc
semnătate, în 1960, în raionul nostru a 1959, în 1963 fondul de bază s-a du­ Iccio-comagioasc care au făcut ravagii rit aici însemnate rezerve de minereuri încă din prima zi, la toate fronturile se găsesc tot mai multe frigidere şi ara- stanţial îmbunătăţite. Im sectorul
fost deschisă o nouă exploatare minie­ blat. Gospodării puternice din punct de în raionul nostru în trecut, in anii re­ neferoase. Au început totodată să so­ prrtorajul umed. gaze, iar numărul bicicletelor şi motoci­ II mină s-au construit două că­
ră la Muncelul Mic. vedere economic şi organizatoric sînt mine muncitoreşti eu o capacitate
gimului dcmocrat-popular au fost pre­ sească maşini, utilaje, materiale. S-a D esigur că au existat şi greutăţi. cletelor este marc.
Importante realizări s-au obţinut în cele din Iha, Lăptişnic. Hărău, Ddbra, întâmpinate şi înlăturate. construit o linie electrică do înaltă ten­ In primul rînd lipseau munci­ uncitorii şi-au arătat recunoştin­ de cazare de peste 100 muncitori,
cei 20 de ani şi la carierele de piatră Roz ctc. Creşterea fondului de bază se S-,iu obţinut rezultate de scamă în siune. Pentru a se uşura legătura cu torii calilicaţi, cu experienţă în mine­ M ţa faţă de condiţiile create de iar la Certej au fost construite 7
blocuri cu 32 apartamente. Pen­
extinderea unităţilor sanitare şi în dota­ noul şantier a început construirea unei rit Dar, sub conducerea organizaţiei de partid, prin obţinerea unor rezultate tru buna deservire a populaţiei o
rea lor cu personal de specialitate şi şosele moderne. bază, comunişti ca Fekcte Andrei, Vlă- din ce în ce mai bune in producţie. An­ fost dat in folosinţă un magazin
aparatura necesară. î n anul 1961, Exploatarea noastră a descu Traian şi alţii, s-au ocupat cu gajamentele luate au fost uu numai în­ universal cu secţii corespunzătoa­
Dacă în 1944 existau doar 4 circum­ 8 dat primele tone de minereu. U ti­ răbdare de îndrumarea şi calificarea deplinite ci şi depăşite în fiecare an. In re de deservire.
scripţii sanitare în care lucrau numai 4 lajele moderne au fost aduse pentru a muncitorilor, fiind în acelaşi timp, în­ cinstea celei de a XX-a aniversări a eli­ In comuna Certe) este in curs
medici şi 10 cadre medii sanitare, în sprijini activitatea muncitorilor. S-a totdeauna prezenţi acolo unde a fost berării patriei noastre, întrecerea socia­ da construcţie un nou local pen­
S K M 3 * fflW i ■ prezent, în raion sînt 14 circumscrip­ construit o staţie modernă de compre- mai greu. In telul acesta greutăţile au listă a cunoscut un nou avînt, fapt care tru şcoală, care va asigura con­
Ş $ l: ;w fc jî/
ţii sanitare. 3 spitale şi preventorii cu soarc cu o capacitate de 135 mc/minut, fost învinse şi sarcinile de plnn au fost diţii bune pentru şcolarizarea co­
: A , 5 i ’’ un număr de 237 paturi şi o policlinică ateliere moderne; s-a instalat o maşină realizate chiar din prima zi. a făcut ca angajamentele luate în în- piilor oamenilor muniHi. In toate
raională în cjre lucrează 41 de medici de extracţie nouă, produsă de industria Rezultatele obţinute au fost bune. timpinarc] nu rii sărbători, să fie depă­ satele de pe raza comunei au fost
şi 78 cadre medii sanitare. noastră constructoare de marini. De Planul de producţie a fost realizat şi şite încă de la 1 iulie. ridicate noi localuri pentru şcoli
altfel trebuie să arătăm că toate utila­ depăşit an de an Productivitatea mun­ colo unde în trecut nu era aproa­
lată doar cîtcva din realizările obţi­ A elementare, cu capacitate mărită.
nute de oamenii muncii din raionul Ilia jele cu care este dotată mina sînt fa­ cii a sporit de asemenea. pe nimic, munca entuziasta a Semnificativ este mai ales fap­
v < bricate în ţară. Rezultate bune au fost obţinute şi pe oamenilor a făcut să apară o întreprin­
în decursul celor 20 de ani. tul că în ocr^t an creşterea con­
însufleţiţi de măreţele realizări obţi­ O atenţie deosebită s-a acordat meca­ Imia introducerii tehnicii noi, a înlo­ dere nouă, modernă, carc-şi aduce din tinuă a nivelului producţiei expri­
w f4 /V fi nute de harnicul şi talentatul nostru nizării muncii în subteran, Pentru trans­ cuirii materialelor deficitare. pliu contribuţia la satisfacerea nevoilor mată in cifre — fată de anul t963,
ondiţiile de viaţă ale muncitori­
portul pe galerie sini în funcţiune 5 lo­
C
este de 4,8 la sula.
popor romîn, sub conducerea partidului,
& în opera de construire a socialismului, comotive Diesel ; pentru ridicarea mate­ nătăţite. In această perioadă s-au cons­ economiei naţionale cu metale nefe­ AVRAM FIURAŞ
lor au fost în acelaşi timp îmbu­
roase.
rialelor în abataje au fost introduse tro­
r . ţ» W tm § oamenii muncii din raionul Ilia vor bi pneumatice; perforarea găurilor de truit IS apartamente, cămine muncito­ ing 1UAN VA1DOŞ secretar al Comitetului de partid
lf\ '-,‘J . muncii cu şi mai multă însufleţire pen­ mină se face cu perforatoare pe suport, reşti cu o capacitate de 700 paturi, ma­ Şeful Exploatări] miniere E. M. Ccrtcj-Săcârimb
£$r>.sM 4 p . 4 8 8 8 9 tru desăvârşirea construcţiei socialiste iar încărcarea materialului rezultat de gaziile noi, o baie modernă, o şcoală de Muncclul Mic
în patria noastră, convinşi fiind că fie­ la înaintări se face numai mecanic cu 8 ani etc.
maşini de încărcat. Şi lucrul în carie­ fost introdusă lumina electrică în
care realizare constituie un pas înainte rele de rambleu este complet mecanizat; A satul Runc şi apa potabilă la
pe drumul fericirii şi bunei stări. perforare* găurilor faeîndu-se cu sondc- Muncelul Mic. Înainte, prin aceste aşe­
H 1 R / K ed izâri in
■
g ' j i i i f
v
M B construcciaKU; q M B B H M
m ki*
: : : ___________

Se seAimbă (xiţa satului ir «V-, fJ O K I I

La 4 kilometri de Lăpuşnic se află radio, arată traiul îmbelşugat al a- laolaltă, cu forţe unite dă rod mai
satul Răduleşti. De la intrare, te iu- cestui colectivist. Asemenea lui şi-au bogat. GA.C. dispune acum de 1.222
tîmpină case noi, construite de cu- durat case noi şi colectiviştii Petru ha teren agricol, s-an plantat clleva
rind Drumurile bine întreţinute, cu­ Florea, Lazăr Ghiara, Joica Aurel zeci (le hectare cu meri, seetoml zoo­
! m ™ • răţenia din ogrăzi, atestă mina bu­ Ghiara. Petrică Ghiara şi mulţi alţii.
i. i nului gospodar. Aproape de sediul Dacă-i întrebi pe aceşti oameni, tehnic numără 277 bovine şi 831 ovi­
1111 ti»f m rfi1 l iS ' gospodăriei agricole colective a fost care-i izvorul bogăţiei, a fericirii, ne. Iu acelaşi timp colectiviştii au
terminată de cnriud o construcţie fiecare iţi răspunde cu cuvintele Iul construit 2 grajduri noi, Iar la al
impunătoare care găzduieşte cămi­ în acelaşi fel : drumul arătat de treilea se lucrează. 4 pătule, ma­
Un aport preţios la sporirea recoltelor colectiviştilor din raionul Ilia îl aduc nul cultural şi şcoala de 4 ani. gazii etc Şi răduleşlenii nu vor ră-
şi mecanizatorii de la S.M.T. Dobra. In prezent, pe ogoarele infrăţite ale co­ Despre viaţa din trecut şi de ax- partid — munca în gospodăria co­ mine aici Ei sînt hotăriţi să obţină
lectivă. La îndemnul comuniştilor,
lectiviştilor lucrează 102 tractoare, 42 combine cerealiere, un marc număr de făzi ne-a vorbit colectivistul Ghiaru colectiviştii din Răduleşti şi-au unit noi succese în întărirea economico-
semănători şi alte maşini şi atelaje agricole. Avon Citirea Munca anevoioasă şi pămlntul cu cei din Stănceşti, Stri- organizatorică a G.A.C.
grea pe moşia lui Lazăr Laszlo l-a goanea şi Ohaba. Păminlul lucrat S. CEROU
vlăguit în tinereţe. Acum este mai
în virstă. Dar eu toate acestea, el
V 11 1 f 0 9 O i 0 0 se numără printre colectiviştii care hi fotografiile alăturate vă prezentăm citeoa din noile clădiri (le
au efectuate uu mare număr de zile
R o d al a p lic a m politicii muncă şcoli, cămine culturale, localuri pentru cooperative şi case pentru locuit
ii ^ — Mă duc la lucru In fiecare zi care au fost construite in anii puterii populare.
— spunea el Nit pot sta acasă La lată in fotografia nr. 1. una din şcolile noi construite Şcoala din
Certej Clădirea cu săli spaţioase şi luminoase, asigură condiţii de stu­
gospodărie discut cu colectiviştii şi diu bune pentru elevii din raza comunei Certej
înteb D l a partidului parcă mă simt şi eu mai tinăr îna­ In trecut, activitatea culturală la sale era aproape inexistentă După
~ J L
a
inte, de amar ce-mi era traiul, nu­
mai de înjurături aveam parte. Mun­
turale in cadrul cărora işi desfăşoară activitatea peste 8 000 de artişti
ca de azi. e cu totul altfel li in fo­ 23 August 194-1, iu satele raionului au fost construite 70 de cămine cul­
losul nostm şi de aceea, şi celui, ti­ amatori
Alături de măreţele edificii economi­ stituţiilor de cultură din raionul nostru năr, şi celui virstnic ii este dragă Clădirea din fotografia nr 2 reprezintă căminul cultural (lin Dobra
ce in raionul nostru a apărut în ultim ii îşi desfăşoară activitatea peste 8.000 de In anii puterii populare, viaţa sa­ Dotat cu sală pentru spectacole, bibliotecă, săli pentru repetiţie, el re­
20 de anî o întinsă rc^ca de instituţii artişti amatori; în brigăzi artistice de lului s-a schimbat radical prezintă mindria locuitorilor din aepostă comună.
cultural-cducativc care înfrumuseţează agitaţie, formaţii corale, dansuri ctc. Din cele 62 de case existente. 41 Cele 17 localuri pentru, cooperative şi magazine universale construite | 1 ii 1 r - ' *
satele şi atrag în jurul lor zeci de mii Cinematograful sătesc, necunoscut sini noi Cele aproape 40 de case a- in raionul Ilia in anii după eliberare, ne demonstrează îmbunătăţirea •I 85# n fi
de oameni la diferite manifestări ins- înainte de 1944 la noi în raion, a pă­ copehle cu paie, cite erau iu trecut, condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii de la sate. :-i5$o
tructiv-cducaiive. truns într-un număr de peste J5 de sate. au rămas de domeniul amintirilor. Noua unitate a cooperativei să teşti (lin Mintia oferă cumpărăto­
Foarte săracă şi cu totul altfel arăta El a devenit pentru oamenii muncii de Am intrat in casa colectivistului Pe­ rilor un bogat sortiment de mărfuri (fotografia nr. 3).
harta raionului pînă la 23 August 1944. la sate un puternic mijloc de educare. tru Seleşan. Casă nouă, cu 4 came­ Munca in gospodăria colectivă aduce un trai îmbelşugat. In ultimii
Ea ilustra greaua şi trista moştenire lă­ Cerinţele culturale ale maselor fiind re, cu mobilă frumoasă, cu aparat de ani tot mai mulţi colectivişti işi construiesc case noi Numai in peri­
sată de regimul burghezo-moşieresc. Aşa multilaterale, instituţiile noastre cultu­ oada 1939—1963 in raionul Ilia au fost construite 1.883 de case noi In
se explică faptul că ia primul reccnsă- rale organizează manifestări tot mai fotografia noastră nr. 4 vă prezentăm una din acestea: casa colecti­ A
mînt făcut în 1948 au lost înregistraţi atractive şi mai instructive: seri litera­ G R A IU L C .F&ELC!? vistului Florea Gratian din satul Răduleşti. f c f
15.348 neştiutori de carte la o populaţie re, seri de calcul, călătorii pe hartă, în-
de 49.089 locuitori, reprezentind J1,34 tîln iri cu brigăzile ştiinţifice, prezen­
la sută din populaţia raionului. Au exis­ tări de cărţi, lilmc, informări asupra si­
tat şi sate ca Visca, Băgara, Muncelul tuaţiei interne şi internaţionale Ş.a.
Mare, Bătrîna, Braşcu, Vorţa ş.a. unde De o marc afluenţă se bucură azi bi­
peste 81 la sură din populaţie nu ştia bliotecile care în prezent posedă un
să-şi scrie măcar numcie. fond de cărţi de peste 1JO.OCO volume. 894141 ^ S 1 t '
Un număr de peste 20.500 colectivişti m m
Entuziasmaţi de preţuirea de care se bu­ O27G0 elevi ; ISfSî??
sînt cititori pasionaţi de cărţi politice,
cură sub rcghnul dcmocrat-pcpular, la 126 cadre didactice;
chemarea partidului, învăţătorii şi pro­ opere literare şi cărţi de specialitate. ❖ 102 săli de clasă ;
fesorii , ,.i raionul nostru au participat Dornici de a-şi îmbunătăţi metodele de K> 2 ingineri agronomi ; ■ u / Vrt V-ihV- r <
cu însui.cţirc la acţiunile întreprinse lucrare a păininlului, după cele mai noi ^ 4 medici ;
pentru a se lichida neştiinţa de carte, cuceriri al şLînţei agricole, peste 2.000
analfabetismul. de colectivişti frecventează eu regula­ 0 2 cămine culturale ; -
ritate invăţămîniul agrozootehnic, iar O 3 biblioteci ; r '*■ ..yUxTXfVIL
Unii dintre foştii neştiutori de caile ceilalţi participă la ciclul de conferin­
au crescut în anii puterii populare de­ ţe pe teme agricole. 01600 fond de cărţi ;
venind oameni de nădejde. A lţii, care 0 nici un cinematograf sătesc TjOMO 1f ->
au fost alfabetizaţi la vârstă mai frage­ Astăzi, cînd ne pregătim să păşim în
dă nu reuşit să termine şcoala de 7 ani, al 3-lea deceniu al vieţii noastre noi, Ii9<S4l 4 i
oamenii muncii simt o satisfacţie deo­
s’ se îndrepte înspre şcoli profesionale ♦ 5200 elevi;
u Acnind muncitori calificaţi, iar alţii sebită faţă de realizările obţinute pe tă- 0 329 cadre didactice;
să term ine şu>j*a medic şi facultatea. rîmul învăţământului şi culturii, rod al
aplicării politicii înţelepte a Partidu­ 0 265 săli de clasă ; V p u in t •
Măreţele transformări petrecute în lui Muncitoresc Romîn, conducătorul 0 20 ingineri agronomi; I | ţ
ţara noastră în cei 20 de ani se oglin­ 9 a >4 • |
desc şi în dezvoltarea culturii de masă, iubit şt încercat al poporului, fiind ho- 4> 41 medici ; W H I
succesele
tărîţi să dezvolte
continuu
domeniu în care s-a dcslaşurat o mun­ obţinute. O 98 cămine culturale ;
că constructiva fără precedent, cu par­ O 110 biblioteci ;
ticiparea entuziastă a intelectualităţii le­ ANDRO NIC PEICA 013O.GCQ fond de căiţi ; •î
gată de popor şi însufleţită de un pro­ şeful secţiei învăţământ a Sfatului 0 35 cinematografe săteşti. fcU &A
fund sentiment patriotic. In cadrul in- popular raional Ilia