Page 25 - 1964-08
P. 25
h '-':V 'O riiă
PROLETARI DJ.V TOATE TARILE, VN1Ţ1-VA1
e va
ÎN NUMĂRUL DE AZI:
Q Patrimoniul forestier pc
calea «Jc/volt.irii şi valorificării
cît mai depline
O Şcolile să fie pregătite dîn
vrcmcl
p.ig. 2-a
O Noua tinereţe a Sucevei
— Pe harta economică a
Moldovei de nord
— Drumul lemnului
— Comoara colectivei
P'S 3-a
O De peste hotare
P»8 ■t-a
întrecere entuziaită T E L E G R A M A
Comitetului Central al Partidului
Muncitoresc Unit Polonez
J-
Consiliului de Stat al R.P. Polone
A A g
V A R Ş O V IA
«gf>4 «
DRAGI TOVARAŞ],
Vestea tristă a încetării din viaţă a tovarăşului Aleksaiuler Zaw.idzkî,
membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc
Pe graficul minerilor Jnc-a îndurerat profuntl.
D i n s u c c e s Unit Polonez, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone
împărtăşind doliul poporului frate polonez vă transmitem, în numele po
î n s u c c e s porului romîn, cele mai sincere coiulot canţe pentru pierderea unuia dintre
Minerii din Certej se pregătesc intens Vizitind incinta exploatării îţi dai re conducătorii de frunte în lupta pentru construirea socialismului în Republica
Hotârît să înrimpîne ziua «le 23 Au să întîmpme cea «le a XX-a aniversa pede scama că succesele sînt în acelaşi Populară Polonă prietenă, militant de scamă pentru dezvoltarea continuă a
gust cu rezultate cit mai de seamă, co re a eliberării patriei de sub jugul' fas timp roadele unei întreceri entuziaste. prieteniei romino-polonc, pentru victo ria cauzei păcii în lume.
lectivul de muncă al termocentralei cist cti realizări cit mai frumoase. încă Numeroase panouri ji lozinci cheamă
electrice din Câlan, îndrumat de orga de Ia începutul anului ei au revizuit şi pe mineri la realizarea şi depăşirea pla GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ jE S & t
nizaţia de partid, desfăşoară o întrecere îmbunătăţit normele personalului în re nului de producţie, a angajamentelor
socialistă plină de însufleţire. gie, au redus numărul posturilor auxi luate în cinstea marii sărbători. La ga prim -secrcU r <nl Com itetului Central ■ I H i
Munca entuziastă a oamenilor şi mă liare, întărind echipele direct producti zetele de perete este împărtăşită experi al P artidului Muncitoresc Ilom in
Pentru, oamenii muncii din oralul Alba Julia s-au construit in ulti
surile aplicate au făcui ca în cele 7 luni ve. Totodată au luat măsuri pentru enţa fruntaşilor şi metodele lor. Pe prcşetlintele C onsiliului de Stat mii ani blocuri noi cu apartamente luminoase şi confortabile. Ele dau
care s-au scurs planul să fie depăşit în aprovizionarea ritmică cu materiale şi graficele de producţie de Ia sectoare re al N cpublicii Populare Homîne oraşului un aspect plăcui, atrăgător, o linie arhitectonică modernă.
fiecare lună. Luna trecută spic exem întărirea asistenţei tehnice în abataje. zultatele se schimbă de la o zi la alta.
plu, la energie electrică s-a înregistrat o O atenţie deosebită au acordat extin Printre echipele şi brigăzile în dreptul fo to : V. O NO HJ
depăşire de peste 4 la sută, iar la aer derii mecanizării operaţiunilor de încăr cărora se pot citi cele niai frumoase de
suflat in furnale de peste 17 la sută. care în galerii şi alimentării utilajelor păşiri «le plan (pînă la 23 la sută) sînt
Printre cei care au contribuit ntaî din subteran cu energie pneumatică. In cele conduse de Aurel Stănc«ilcscu, losif COÎl£)lE>l£
mult la obţinerea acestor realizări se felul acesta planul «le producţie a fost Hang, Emil Blaj, losif Boltlor, şî multe RAID
numără mecanicii loan Popescu, Ioan depăşit lună de lună. Şi, itccas i, în mod altele. Dintre sectoare se evidenţiază ANCHETĂ Ritmul arăturilor să fio urgentat!
Lăcătuş, Gheorghe Ripoşan, Gheorghe deosebit pe scama creşterii productivi
Tabacii şi Nicolac Visorincscu. tăţii muncii, caic, în medie pe 7 luni sectorul 111 haldă şî sectorul nr. 2. încă patru cinematografe
T. h u r v a t h înregistrează o depăşire de peste 9 la In gospodăriile agricole colective din raioanele Orâştic şi Sebeş recoltatul
corespondent sută. C. GHEORCHE săteşti cerealelor păioasc se apropie de sfîrşit. Pînă la 7 august, lucrarea amintită se renurile de pe care n-au fost transpor
tate paiele. Jn acest caz, pe lingă fap
Fontă peste pian Realizările forestierilor fică sătească din regiunea noastră s-a efectuare in ambele raioane pe mai mult do 97 la sulă «lin suprafeţele plani tul că nu se pot executa arături de ca
In ultim ii ani reţeaua cinematogra
ficate. Pentru ca o «lată cu aceasta să se pună baze trainice recoltei «lin anul
litate corespunzătoare, se lucrează cu
viilor, este necesar insă ca treicrişul şi arăturile «le vară să se efectueze in pas
In lunc iulie lucrătorii de la !. P. Sebeş şi-au îndeplinii dezvoltat mult. In prezent in fiecare cu lucrările de seceriş. Cu prilejul unui raid anchetă organizat în cîtcva gos randament scăzut, tractoriştii fiin«l ne
voiţi să transporte ci palele «le p. te
Promotorii iniţiativei de a realiza şi depăşi angajamen sarcinile producţiei globale şi marfă în proporţie de 130 la comună se află cel puţin un cinema podării colective «lin cele 2 raioane, s-a constatat că în timp ce recoltatul a renul ce urmează a se ara.
tul anual la fontă, cu cocs economisit au fost fu rn a liştiţ sută şi respectiv 117 la sulă. De la începutul anului şi pmă tograf sătesc. fost terminat sau se apropie «le sfîrşit, treicrişul şi arăturile sini midi rămase O asemenea situaţie se îiuîlneşte şi
secţiei a 11-a furnale de la C. S. Hunedoara. in prezent, la cherestea din răşinoasc planul a fost depăşit Zilele acestea s-a deschis Ia Păuci- in urmă. , la G.A.C «lin Cioara. Tractoristul Acltim
A plicind măsuri bine gînilitc de creştere a temperatu cu 700 m.c., la buşteni de gater din râşînoasc cu 5.000 m. c., neşti, raionul Haţeg, un nou cinema Iată cîtcva din aspectele îiuîlnîtc pe teren : Tărtărean ne relata că la această gos
rii acrului cald insuflat în furnale, reducerea duratei opri la lemn r otund din răşinoase cu 7.000 m. o., la buşteni din tograf. Duminică, alte 3 cinematogra podărie se puteau efectua arături pe su
rilor pentru reparaţii planificate şi accidentele, încărcarea stejar cu 1.00C m. c. ele. fe se vor deschide Ia Sîmpetru, Bîr- «liţii corespunzătoare de muncă, fleca prafeţe mult mai mari, «Iacă terenul ar
şi descărcarea conform graficelor, dcsfăşurînd o întrecere Cele mai bune rezultate le-au obţinut muncitorii iun tin şi Crişan din raioanele Haţeg şî Mecanizatorii re dintre tractoriştii care lucrează la fi fost eliberat la timp de snopi şi paie.
Brad.
entuziastă, colectivul secţiei a 11-a furnale de la C. S. H u brigăzile complexe cu plata în acord global conduse de to arături îşi depăşeşte zilnic norma stabi îndeosebi randamentul pe fiecare trac
tor ar creşte mult. prin utilizarea aces
nedoara a depăşit planul de producţie în luna iulie cu varăşii : Vasilc Aloman, Petru Haţegăn, Nicolac Suscanu, Sate electrificate îsi fac datoria lită. tora şi pe timp «le noapte la arături.
Pozitiv este şi faptul că pentru ferti
4.4C0 tone fontă, cu cocs economisit. Ioan Pahonţu şî alţii. lizarea terenului, o dată cu arăturile Acest lucru nu este posibil însă «lin
Lumina electrică pătrunde în tot vor fi încorporate sub brazdă 400 lipsă «le teren clîhcrat.
mai multe sate din regiunea noastră. Datorită hărniciei mecanizatorilor, tone gunoi de gr.ijil şî 16 tone super- Analizîml posibilităţile existente «e
De la începutul anului în alte 20 de brigada a VI11-a «le tractoare de la fosfnt. constată faptul că sînt suficiente m ij
sate s-a aprins pentru prima dală be S.M.T. Miercurea, caic ilcscrvcşic gos Rezultate lume au obţinut şî tracto loace de transport pentru eliberarea te
podăria colectivă din Râhătt se numără
cul electric. Printre acestea se numă printre brigăzile cu cele ni.'i lume rea riştii Acltim Tăriărcan şi Sabin Molo- renurilor destinate executării arăturilor
ră Polt. Uobîlna din raionul Drăştic, lizări din staţiune. Pînă acum. această «leţ. «le la G.A.C. Cioara, care au arat de vara. Datorită «Icficicntelnr existen
Gur.is.nla, Sîibi, Burjuc «lin raionul te în organizarea muncii insă atela
brigadă şi-a realizat mai mult «le ju pînă acum peste 60 ha. precum şi trac
llia. Săcel, Sîmpetru din raionul Ha mătate din planul stabilit pentru cam jele u ii r.înr folosite din plin la trans
ţeg şi altele. Astfel, numărul satelor pania «le vară. Despre felul cum au mun toriştii «lin brigada condusă «le Vasilc portul paielor şi al snopilor.
electrificate a ajuns la 335, faţă de cit tractoriştii ne-a sorbii tovarăşul N i
49 cîte erau în anul 1949. colac Riscă, şeful brigăzii «le tractoare L)in cauza nceliberării terenului, la G.A.C. din T i/r-
şî Petru Floca. preşedintele G.A.C. din daş. t.ioatd. Cnt şi oiţele nn se pot executa arături da
Trei zile prin ţară Răhăti. Lz adresa tractoriştilor Neaga
Maxim, Elisin Bricscu, Vasilc Bîscă, N i raid.
Zilele trecute, un grup «le 34 sala colac Laz.irîu, Ioan Hulea, cit şi a ce
riaţi ai întreprinderii de construcţii lorlalţi mecanizatori ni s-au spus nu
siderurgice din Hunedoara, au plecat mai cuvinte de laudă. Folosind utila
cu autocarele G.N.T. „Carpaţi" în- jele la întreaga capacitate, ci au recol
tr-o excursie de 3 zile prin ţară. tat cu combinele griul de pe aproape
Excursioniştii vor vizita oraşele Si 300 ha la G.A.C. dîn Răhău, au balo
biu. Făgăraş, Braşov, Ploieşti, Bucu tat paiele de pe mai mult «le 150 ha, iar
reşti, Piteşti, Muzeul Pe leş din Si ncum tre icră zilnic recolta de pe clic
naia. Muzeul Doftana şi Valea O l 15—20 ha. In atenţia consiliului de con
tului. ducere şi a tractoriştilor stâ insă şî pro
blema efectuării arăturilor «le vară pe
Venituri întreaga suprafaţă planificată. Avînd
terenul eliberat de paie şi snopi şi lu-
din legumicultură crîml în schimburi prelungite, mecani
zatorii au arat pînă la 7 august o su
prafaţă de 170 ha, ceea cc reprezintă
Colectiviştii din Şard şi-au planifi
cat să realizeze un venit de 240.000 jumătate din sarcina stabilită. Obţine
lei din legumicultura. In acest scop, rea unor asemenea rezultate se datoreşte
faptului că, avînil sprijinul şi îndruma
pînă acum ci au livrat U.R.C.C. Alba
o cantitate «le 10,000 kg. cartofi, peste rea organizaţiei «le partid, consiliul de
2.000 kg. roşii timpurii, 7.000 kg. cas conducere al G.A.C. a organizat judicios
traveţi, 1.500 kg. dovlecei şi alte le munca la recoltatul păioasclor şi Ia eli
gume. berarea terenului. Totodată, brigada de
Veniturile realizate «le pe urma le
gumelor livrate se rîilică la peste tractoare este bine aprovizionată cu car
Brigada condusă de Petru Bălan este una din evidenţiatele întrecerii socialiste de le E. M. Vulcan, 50.000 Ici. buranţi, lubrifianţi şi unele piese de
lată-i in fotografic pe minerii din schimbul condus de Gheorghe Popa, la ieşirea din mină Un obstacol greu «le trecut... neglijenţa consiliilor «Ig conducere.
schimb necesare. Avind asigurate con-
Nrdclcu, care deserveşte gospodăriile
colective din Deal şi Cîlnic. Mecaniza Tractoarele nu sînt
f i r / q a c fa n o a s tr â torii brigăzii amintire au arat peste folosite raţional
100 ha.
Infîrzie eliberarea Pînă în 2Îua de 6 august la gospodă
ria colectivă din Şibot se efectuaseră a-
raturi de vară ţie numai 7 ha din cele
terenurilor peste 100 planificate. Care este cauza ?
'Zile de-a rîndul cele 4 tractoare aflate
mai multor linii surprindem un fapt
au înlocuit munca celor douăzeci de
T E I V S lucrători. neobişnuit: şinele se mişcă fără greu In unele gospodării colective arătu la G.A C. au stai ncfolositc, din lipsă
tatea cunoscutelor macazuri. Ne ui
Pe locomotive lucrează oameni din
de teren eliberat, cu toate c.î recoltatul
două generaţii: 230.040 este locomoti tăm în toate părţile. Nu-s nici oa rile «le vară sînt mult râmase în urmă. s-a terminat la 31 iulie. Şi la G.A C. din
va băi rinului mecanic Teodor Muntc.i- meni, nici ntacazc. E vorba «le clcc- Această stare de lucruri se datoreşte fap Cut, deşi au fost «lestinatc 6 tractoare
nu. 50.63<t a tinărolui lacob Conţ. trodinamizarca staţiei. Vă amintiţi ? tului că din partea consiliilor de con
© AMINTIRI ® 53.932 KM FĂ mecanic ţi-a ieşit păr alb şi încă mult. Amîndoî le întreţin bine, ştiu sâ fo S-a scris în ziarul nostru zilele tre ducere respective se manifestă pica pu pentru arături, acestea nu-şi pot realiza
RĂ COMBUSTI31L © COMUNA J'arcă aşa nii-r.i spus cînd am venit la losească lorţa vie a trenurilor şi fac cute despre această realizare. Utcmls- ţin interes pentru el ilie re. rea de paie norma. Zilnic, ncavînd suprafeţe com
PREZENTULUI depou... economii. lacob Conţ rtiai arc o cali- tul Octavian Dragoiă, impiegat «le sau snopi a suprafeţelor cc trebuie ata pacte «le teicn eliberat, tractoarele se
— Apoi. că aici vreau să ajung şi iicarc: mecanic pentru locomotive Die- mişcare a ţinut să ne-o arate: re. Avi <c prezintă situaţia la G.A.C.
Simeni Ia depoul de locomotive pe cu. De cc nu laşi omul să vorbească: sel-clectrice. Şcoala a făcut-o recent, — Veniţi sa vedeţi sistemul, me ficaţie. Magazinul universal, o clădire din Turd-'ş, Cioara, Cut, Beriu. Cîlnic. deplasează de la o tarla la alta pentru
cnrc-| vizităm acunt în a 12-a etapă ji Nicolac Contşa a legat firul discu împreună cu el şî tînărul Alexandru rită, Cu etaj, dar în folosinţă anul trecut. Mărtincşri şi altele. La gospodăria co a ara printre clăi. A lt caz care atrage
a itinerarului nostru. Discutăm cu in ţiei... Stremţan If. de pe 5C.331. Acum fo Bineînţeles, n-ani refuzat. Merită Şi o piaţă de alimente pavată, Cu 14 lectivă din Cut. nici acum nu au fo*t atenţia este cel in tiln it la G.A.C. din
ginerul llic Dumitru, şeful depoului. — Cum vă spuneam. |a toţi scrie losesc încă forţa aburului. Curînd însă mtr-adcvăi să vezi cum arata un sis chioşcuri şi mese de beton. (Ştîţi cuni iransoortatc paiele de pe 150 ha. unde Balomir. Aici, un tractor stătea «Icfcct
— Vă rugăm să ne vorbiţi «Icsprc la Iei. Numai că atunci cînd am în vor lua în primire puternicele locomo tem clcctroiluumic, care a înlocuit se ajungea în piaţa veche ? Cu cizme recoltatul s-a făcut cu combinele. în* «le 4 zile, din lipsa unei garnituri care
oamenii «le nîcî şi despre depou. de cauciuc, altfel nu răzbateai noro de snoni s-au eliberat doar 17 ha din
văţat uoî. cei vîrstnici. meseria, tre tive electrice. Poate că le va fi greu munca a 30 de oameni, revizori de ace se poate confecţiona cu uşurinţă in ate
— O clipă, să chem şi pe tovarăşul buia să faci focărie 3-4 şi 5 ani «le si se despartă de depou. Doar au cres Şi acari şi caic, la comanda unui sin iul). Mai amintim unităţile cooperati cele 370 ha pc caic griul s-a recol
Conija. Lucrează «le mult aici şi ne zile. Pavel luliu ştiu că a lăcut 8 ani, cut o dată cu el. Sub ochii lor s-a gur om, execută în cîtcva secunde vei «le consum 37 U număr şi cele 17 tat manual. Din această cauză nu s-au lierul S.M.T. Conducerea S.M.T. a fost
poate ajuta. Minucanu Todor tot cam atît. Acum construit castelul de apă (150 m.c.), ceea cc se făcea manual în 14 minute. secţii ale cooperativei meşteşugăreşti. făcut arături decît pe anroanc 50 ha incuuoşiinţaiâ de acest lucru, dai nu a
Nicolac Contşa. subşcf de depou, are tinerii fac uit an, cel mult un an şi castelul «le păcură, staţia de pompare, In staţie am observat «le fapt mai Ne oprim la gospodăria agricolă P rintre clăi), din cele 350 ha plaţiî- luat măsuri pentru ca atelierul mobil să
53 de ani. Firele argintii au năpădit jumătate şi iau locomotive în prim i placa ltiimantă, elevatorul pentru ali multe înnoiri: iluminat fluorescent, colectivă. Aici este şi staţia de progno fiCMC. se deplaseze pentru a remedia «Icfec-
păru-i bogat. Lingă el. Ilie Duntîtru re. Şi le mină bine. Ba la cursurile de mentarea cu cărbuni, s-au automatizat electrocare pentru bagaje, cărucioare ză şi avertizare, înfiinţată în 1963. O O practica cu totul greşită se întil- ţitinea. Tractoarele pot fi folosite mai
parc copii. Stăm de vorbă cu două ge instruire (un timp am fost mecanic pompele de apă. Şi dormitorul. Cît de cu roţi «Ic cauciuc, instalaţie irafo, conduce inginera colectivei Victoria neuc Ja G.A.C. din Tnrdaş, «nule con
neraţii ! instructor) sînt mai isteţi dccît vîi st ni bine se simt cînd. întorşi din cursă, semnale electrice... Hruşca, ajutată «le tînăra laborantă siliul de conducere a dat indicaţii trac bine şi la G.A.C. din Vinerea, unde pînă
— Cîml am venit aici prin ’937, ci i, A ii învăţat şcoală mai bună. As- lac o baie bună, se odihnesc în paturi Ne urmăm «Irumul. Pe partea dreap Viorica Băcilâ. toriştilor să efectueze arături şi pe te- acum s-au arat abia 25 ha.
spune Nicol.u- Contşa, altcumva se lu ta-i !.,. cu cearşafuri cinate. Dormitorul lor tă multe flori, sălcii pletoase, alei şi Inginera ne vorbeşte cu pasiune de
cra, nu ca acum. Atelierul era slab Am stat mult de vorbă. Tînărul in arc 53 camere, vestiarul e marc... banei, au şters denumirea locului dată staţie, dar mai ales de gospodăria co
utilat, cu scule puţine, uzate şi maşini giner şi bâirînul mecanic ne-au făcut — Cum să nu nimiceşti cit poţi lectivă. La încheierea anului avuţia
loc
In
pe vremuri de teiuşeni.
de
acţionate prin unele de transmisie. cunoştinţă cu realizările lor, cu oame cîml ai tot ce-ţi trebuie ? — spune N i „Groapa cu gunoi“ spini toţi: „Par obştească a colectiviştilor o să treacă De executarea arăturilor de vară, care este o lucrare ce sta la baza ob
Giml ploua .ilară, ploua şi în atelier. nii depoului. Atelierul mecanic îşi mc colac Comş.1. fără să aştepte vreun cul de la gară". O frumoasă alee stră de 4.200.:oe Ici. ţinerii unor producţii sporite la ha in anul viitor, au datoria să se preocupe
Li’a munca grea şi in atelier şi pe lo rită acum denumirea. A Ion supra- răspuns. La noi mi este unul care să juită de plopi înalţi care depăşesc 15 — E şi firesc, spune iov. Hruşcă. în niai marc măsură organizaţiile de partid din G.A.C. In acest scop ele tre
comotivă. Că apoi rn-aut tăcut meca înălţat, modernizat, mărimlu-şi capaci nu facă mai mult «lecît prevede pla Avem un sector zootehnic dezvoltat, buie să determine consiliile de conducere sâ ia masuri pentru eliberarea cît
nic. Mai înt:i am fost lucrător la ate tatea de rre» oii. La maşinilc-unclte nul. Cile economii au făcut mecani m. încheie acest colţ al florilor. Nu-s pămîntul lucrat bine — cu maşinile maî grabnică a terenurilor, astfel incit tractoarele să poată fi folosite din plin
lier. apoi fochist şi la urmă mecanic. «lin cele mai noi tipuri produse de in - cii noştri, tovarăşe inginer ? dccît 7 ani de cînd tinerii i-au plan — produce maî mult... la arături. Prin strîngcrca paielor de pe toate suprafeţele, pe lingă faptul că se
Iviţi de i.i noi au făcut drumul acesta. dnsiii.i constructoare de maşini a pa llic Dumitru invirti un timp rigla tat. Este aleea lor. In dreptul ei, pes Am aflat că gospodăria «le aici a în
Dacă le citeşti auobiogi nfiilc zici că-s triei. lucrează oameni bine pregătiţi. «le calcul în mină. te stradă, clubul ceferiştilor; bibliote cheiat anul acesta contracte cu stalul creează condiţii bune de lucru pentru tractorişti, se asigură o rezervă de fu
trase la tapilograf... M ulţi din ei an crescut aici. sub pri — 1.599 tone, faţă de norma teh că, jocuri «le şah, romy, tenis de ma pentru cantităţi sporite «le produse ce ra acestea puţind fi utilizate în stuc preparată în hrana animalelor. Fap-
— $i cel tineri la lei ? virea maistrului Simion R.incca, şi el nică. O locomotivă poate duce un tren să, sală de spectacole şi cinematograf. realiere şi animalicii*. l*roducţîa este itiI că în raionul Orăştic s-a arat mai puţin de 30 la sută «lin suprafaţa pla
— Da, toţi ! ridicat «lin rîitilnl lucrătorilor atelie lăiă să ia din combustibilul planifi Strada «luce spre centrul comunei. Inimoasă şi «lupă chibzuiala lor pot nificată, îar in raionul Sebeş au mai rămas de arat peste 6.000 ha, trebuie sa
— Nu-i chiar aşa, interveni ingi rului. Tînărul Teodor Bîrlnţ strunje- cat... (o clipă calculează) 53 932 Itm. Arc trotuare pavate. In centru ilum i hvra tot cc şi-au propus. Luate la un
nerii I. şvc cu precizie segmente de piston, Sau... 278 «le trenuri pe distanţa Tc- nat fluorescent. Aici sînt concentrate loc, produsele pe care le-au contractat determine conducerile G.A.C. şi S.M.T. să folosească mai judicios mijloacele de
— Dar cum ? Ce. n-an trecut toţi loan Morar lucrează la aparate spe ms-Tg. Mureş $i retur. multe dîn realizările anilor douăzeci. ar forma un licit lung de 180 de va transport la eliberarea terenurilor, sa organizeze lucrul în schimburi prelun
pe aici prin atelier ? N-au fost lo ciale. Relatările făcute nc-.m ajutat sâ Şcoala medio a începu; să funcţione goane... gite şi in două schimburi pe cir mai multe tractoare. In acelaşi timp trebuie
ch işti ? Lăcătuşii au la dispoziţie polizoare, prezentăm în parte înnoirile petrecute ze în 1954. Dispensar medical. Deo ir icmediatc cît mai operativ defecţiunile ivite la tractoare şi asigurată o bună
— M-ai înţeles greşit, nene Com<a ciocane pneumatice pentru nituit, ri în .mii de muncă liberă la depoul din camdată în local amenajat, dar pînă Lăsăm acum aceasta comună ilomî- aprovizionare a acestora cu carburanţi şi piesele «le schimb necesare. Specia
In privinţa drumului, autobiografiile, dică piesele grele şi le poartă prin ate Tciuş. la încheierea anului este gata noul lo nată de prezentul înfloritor şi pornim
cum ziri dumneata, se aseamănă. Dar lier prin simpla apăsare a butoanelor De aici pornim să vizităm comuna. cal cu două etaje. încă un cinemato spre inim.v munţilor Apuseni vă ne liştilor din unităţile agricole le revine sarcina să urmărească îndeaproape ca
în cît tintp au făcut ci «Irumul tic care elcctrupalanclor. Locomotivele sînt ri Drumul ne duce pe lingă păienjenişul graf sătesc şi o bibliotecă comunală, întîlnim cu minerii din ZI,una litatea lucrărilor şi realizarea in totalitate a prevederilor planurilor stabilite
vorbeşti ? Dumneata pînă si ajungi dicate cu 3 vinciuri de 120 tone care şinelor de cale ferată. La ramificaţia staţie de radioficarc, sector de pani R. BUD1N în cadrul fiecărei G.A.C.