Page 26 - 1964-08

Pag. 2 Dramul socialismului Nr. 2989

Activitate susţinuta ,% G SE N \

pentru creşterea şi educarea

SÎMBĂIA 8 AUGUST 1SS4
comunista a tineretului

tori; 20,40 Muzică dc dans; 21,30 Ro­
D E V A Petru şi loan M itroi se pot auzi numai CINEMA Melodii populare cerute dc ascultă­
cuvinte de laudă. Cîtcvo fapte vin în manţe; 22,15 Muzică de dans.
îndrumat în permanenţă dc Comite* sprijinul acestui argument. In prezciu, DEVA: Liturghia dc la miezul nop­
tul dc partid, Comitetul U.T.M. dc la aceşti doi tineri fac parte din brigăzi ţii — cinematograful „Patria*4; Comi­ PROGRAMUL II: 8,36 Dansuri din
E. M. Deva acordă o deosebită atenţie fruntaşe în întrecerea socialistă. Petru sarul — cinematograful „A ria " ; PE­ operete; 9,03 Din folclorul muzical al
creţtcrii şi educării comuniste a tineri­ Constantin, datorită disciplinei dc care TROŞANI: Cuba 58 — cinemato­ popoarelor; 10.00 Muzică dc estradă; /
lor mineri. In acest scop, el urmăreşte a dat şi dă dovadă, a fost ales dc către graful „Republica**; Cerul şi mocirla— 11,20 Muzică de balet; 13,30 Cîntecc
îndeaproape telul în care organizaţiile cei peste 100 dc tineri responsabil al că­ cinematograful „7 Noiembrie**; A L­ şi jocuri populare; 14,30 Muzică u-
dc bază se ocupă dc buna desfăşurare a minului. Tov. loan M itroi, în urma suc­ BA 1ULIA : Viaţa sportivă — cine­
învăţămîntului politic organi­ ceselor obţinute în acest an, a compor­ şoară; 15,05 Muzică populară inter­
zarea timpului liber, ţinerea de expu­ tării demne ce o arc în producţie şi so­ matograful „Victoria*4; Qivitoq — ci­ pretată dc Maria Păunescu şi Petrică
neri şi conferinţe pe teme educative, or­ cietate i s-a acordat marca cinste dc a nematograful „23 August" ; SEBEŞ Vasilc; 17,10 Melodii populare cerute
ganizarea unor întîlniri ale tinerilor cu ti prim it în rândurile candidaţilor dc Călătorie în aprilie — cinemato­ de ascultători; 19,05 Muzică de dans;
activişti de partid şi de stat ctc. O me­ partid. Vedere parţială a noului complex cooperatist din Cerlcj, raionul llia, dat de curind în folosinţa graful „Progresul" ; Fără teamă
todă bună care s-a încetăţenit în prac­ Şi pe viitor, comitetul U.T.M. va 20,35 „La sfîr.şir dc săptămînă. cin­
tica organizaţiilor U.T.M. pentru for­ acorda aceeaşi atenţie creşterii şi edu­ şi reproş — cinematograful „Sebeşul"; ice, joc şi voie bună"; program dc
marea şi dezvoltarea la tineri a trăsătu­ cării tineretului. îndrumaţi dc comuniş­ ORĂŞTIE : Omul cu ricşa — cine­ muzică populară.
rilor moralei noi, socialiste este munca ti, vom folosi cele mai eficace forme şi matograful „Patria" ; Tuta din casa Buletine de ştiri şi radiojurnale :
politică dc la om la om. metode de educare a tineretului în aşa
fel, ca toţi tinerii din exploatarea noas­
Anul trecut comportarea tinerilor tră să dovedească răspundere faţă dc în­ Şcolile să fie pregătite din vreme! roşie — cinematograful „Flacăra" ; 5,00; 6,00; 7,00; 10,00; 12,00; 14,00;
Constantin Petru, miner şi loan M itroi, LUPENI : Şchcrczada — cinematogra­ 16,00; 18,00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro­
ajutor miner, lăsa de dorit. Ei nu-şi pe­ gramul 1); 9,00; 11,00; 13,00; 15,00;
deplinirea sarcinilor încredinţate, să aibă ful „C ultural" ; HAŢEG : Domnişoa­
treceau timpul liber în mod plăcut, edu­ 1\00; 19,00; 21,00; 23,00, 1,52 (pro­
cativ, producînd uneori dezordine la o bună comportare în societate. acestei luni mai existau în raion 99 săli ra Barbă Albastră — cinematograful
căminul unde locuiau. Organizaţia CONSTANTIN AOANEI In ultim ii doi ani numărul elevilor clasă va trebui să sporească anul acesta dc clasă nezugrăvite şi nereparate. „Popular" ; BRAD : îndrăgostitul — gramul II).
cu 33. Marc parte din ele s-au şi rea­
U.TJVl. nr. 1 din care face parte tîna- membru în Comitetul U.T.M. din şcolile raionului Haţeg a sporit lizat. Din cele 9 localuri dc şcoli, şapte cinematograful „St. roşie"; SIMERIA: TELEVIZIUNE
rul Petru Constantin, nu putea răminc E. M. Deva mult. In toamnă el va creşte cu 1.883 întârzierile în ce priveşte terminarea Căpiianu! Fracassc — cinematograful
indiferentă faţă dc atitudinea lui. De elevi, faţă dc efectivul existent în anul Se află în diferite stadii dc construcţie. construcţiilor noi se datoresc slabei
preocupări faţă de folosirea raţională a
La Rîu de Mori, Nalaţi şi Ohaba-Po-
aceea a trasat ca sarcină utemistului S E B E Ş şcolar 1962— 1963. E firesc deci, ca în nor, dc exemplu, lucrările sînt avan­ „Mureşul*. 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10
Alexandru Triteanu de a se ocupa dc el, această situaţie, să se acorde toată aten­ sate. Din cele 5 localităţi, unde sc con­ rondurilor şi asigurarea materialelor ne­ Eroi poznaşi — • O întâlnire cu eroi
cesare. La Lunca Cernii, dc pildă, din
iar din partea comitetului U.T.M. dc la Comitetul orăşenesc U. T. M. Sebeş ţia asigurării spaţiului dc şcolarizare. struiesc, alături dc ciascle existente, al­ anii precedenţi au rămas necheltuiţi din RADIO
sectorul II, utemistului Emil Hutcu i s-a acordă o atenţie susţinută muncii dc edu­ Comitetul executiv al sfatului popular năstruşnici şi întîmplări din filme
încredinţat sarcina dc a ajuta pe loan care comunistă a tineretului. In această al raionului Haţeg a indicat încă din tele noi, în trei sc lucrează din plin. contribuţia cetăţenească peste 154.000 l'RUGR A M U L 1: 5,16 Cîntecc despre pentru copii; 19,55 In faţa hărţii ;
M itroi pentru a-şi lichida lipsurile ce Ic privinţă se poate sublinia preocuparea anul trecut ca in adunări populare să Aceasta, în primul rînd, ca urmare a Ici şi materiale ncfolositc în valoare de oţelari; 5.40 Melodii populare; 6,10 20,10 Inginerii uzinei; 20,30 Cum vă
ale
preocupării comitetelor executive
manifesta. Avînd sprijinul celorlalţi ti­ privind organizarea timpului liber ai ti­ fie alese comitete de cetăţeni care să sfaturilor populare comunale respective 51.000 Ici. In primul semestru a) acestui Valsuri; 6,30 Sfatul medicului: îngri­ place; 22,05 Muzică uşoară instrumen­
neri din cadrul sectorului II, cei doi neretului. Astfel, in fiecare joi, sîmbă- se ocupe dc ridicarea noilor construc­ an valoarea fondurilor băneşti disponi­ jirea părului; 6,40 Melodii distractive;
utemişti s-au ocupat cu grijă şi răspun­ tă şi duminică au. loc ser) de tineret, ţii şcolare, dc terminarea celor aflate şi comitetelor dc construcţii, care mani­ bile a crescut la 186.000 lei. La Sfatul 7,06 Muzică uşoară; 8,06 Din cele mai tali... cu o formaţie condusă dc Jcan
dere dc educarea tinerilor Constantin seri literare, în cadrul cărora se organi­ în lucru, dc renovări etc. festă interes în această direcţie. popular din Pui, dc pilda, la cei 49.000 cunoscute melodii populare; 8,50 Pie­ loncscu; In încheiere: Buletin dc Ştiri.
Petru şi loan M itroi. Discuţiile tovără­ zează şi sc desfăşoară jocuri distractive, La Nalaţi, dc pildă, datorită muncii lei existenţi la începutul anului, i-au se interpretate dc fanfară; 9,10 M u­ Sport. Buletin meteorologic.
şeşti, vizionările în colectiv a unor spec­ recenzii, întîlniri cu activişti dc partid Unele rezultate bune desfăşurate de comitetul dc construc­ adăugat prin încasările din primul se­ zică uşoară; 9,40 Melodii populare in­
tacole şi filme, atragerea lor la îndepli­ şi de stat ctc. ţie, în frunte cu preşedintele acestuia, mestru încă 12.000 lei. Cu toate aces­ terpretate de Ileana Constantincscu şi Buletin meteorologic
nirea sarcinilor date dc organizaţia Dc multă popularitate sc bucură şi In planul de acţiune întocmit la ni­ iov. Iosif Pădure, dc deputaţii Casian tea din totalul sumei dc 61.000 Ici nu Ion Copil; 10,30 „Pe ţărmul mării" PENTRU 24 ORE
U.T.M. şi la acţiunile dc muncă patrio­ serile organizate pentru tinerii fruntaşi velul raionului, s-a stabilit ca în anul Faur şi Lucian Fona, de toţi cetăţenii s-a cheltuit pînă în prezent nimic, deşi — muzică uşoară; 11,00 Muzica din
tică, au condus la schimbarea atitudinii în producţie, concursurile gen „Cine 1964 să sc termine construcţia şcolilor natului, localul şcolii a fost ridicat în pc raza comunei sînt şcoli care nece­ opere; 11,30 Piese dc estradă; 12,03 Vreme instabilă cu cerul mai mult
lor. Această schimbare nu s-a produs ştie cîştigă“ şi serile de poezie. La aceste din Rîu de Mori, Silvaş, Nalaţi şi Oha­ roşu intr-un timp foarte scurt şi cu sită unele reparaţii. La Rîul Alb, din Muzică populară; 13,15 A rii din ope­ noros eînd vor cădea averse de ploaie
34.000 lei contribuţie cetăţenească
nu
într-o săptămînă, două. Au fost necesa­ activităţi iau parte un marc număr de ba Ponor, începute anul trecut; să sc cheltuieli mici. rete; 14,10 Cîntecc şi jocuri populare; însoţite de descărcări electrice. Vînfrr
tineri din întreprinderile oraşului pre­ Pentru terminarea la timp a obiecti­ s-a cheltuit nimic; iar la Totcşti, la 15,45 Muzică uşoară; 16,10 Melodii potrivit din vest şi nord-vcsi. Tem­
re cîleva luni dc muncă perseverentă. construiască un nou local dc şcoală la Sîntămaric şi Sîmpetru s-au cheltuit peratura, ziua va fi cuprinsă între 26
cum şi elevi şi studenţi aflaţi în vacanţă. Negoi, iar la Sălaşul Superior, Băicşti, velor şcolare prevăzute în planul dc populare interpretate dc Maria Peter
Dar, cu alît mai marc este satisfacţia acţiune amintit, au fost luate toate mă­ abia între 2.500—S.000 Ici din sumele şi 30 grade iar noaptea întic 10 şi 15
PETRU MOLDO VAN Livadia, Boiţa şi Mcria să se extindă încasate, cu toate câ acestea se ridică şi Dumitru Zamfira; 17,30 Emisiune grade.
colectivului de muncă al sectorului II, sălile de clasă. In total — construite surile. Din cei 482.000 lei contribuţie
secretar al Comitetului orăşenesc la 28.000—50.000 Ici. De fapt, în prima muzicală de la Moscova; 18,05 Cîiuă
cu cît acum, despre tinerii Constantin U.T.M. Sebeş sau amenajate — numărul sălilor de voluntară a cetăţenilor ai= fost încasaţi PENTRU URMATOAIIELE
deja 68 la sută iar în comunele Lunca jumătate a anului, pc raion nu au fost formaţia dc muzică uşoară Hclntuth 3 ZILE
Cernii, Bcrthelot şi oraşul Haţeg aproa­ cheltuiţi doeît 97.000 Iei, fămînînd ne­ Zacharias; 18.55 Concert pentru oa­ Vreme instabilă favorabilă averselor
pe sută la sută. Din bugetul sfaturilor folosiţi 502.000 Ici. menii muncii aflaţi la odihnă; 19,40 de ploaie şi cu temperatura staţio­
Există lipsuri şi în gospodărirea judi­
In flux: pregătirile pentru... iarnă populare comunale au fost repartizate cioasă a fondurilor. Dc pildă, sfaturile Muzică uşoara de Radu Şcrban; 21,10 nară.
pentru reparaţii, amenajări şi întreţine­
rea şcolilor suma dc 292.000 Ici, iar din populare din Pui, Silvaş, Rîu Bărbat şi
bugetul sfatului popular raional au fost Rîul Alb în loc să folosească resursele
repartizaţi pentru procurarea mobilie­ locale, care sînt destul de bogate, pen­
„ U f ! Arşiţa...". Exclamaţia o auzi rului 237.000 Ici, pentru diferite ma­ tru producerea varului, cheltuiesc sume
pc stradă, în autobuz, în magazin. teriale 64.000 lei, iar pentru alte con­ importante în acest scop. La Bărăşti, C O M A TU L SIDERURGIC HUNEDOARA
Peste tot. Mercurul tcrmomcirului strucţii mai miei 100.000 lei. Recent unde a început construcţia unei şcoli
urcă aproape în fiecare zi peste 30 sfaturile populare au mai alocat pentru cc sc va da în folosinţă anul viitor, s-au
dc grade. Cofetăriile, răcoritoarele, zugrăveli şi reparaţii încă 1CO.OOO lei. cheltuit sume însemnate pentru tonfec- CU SEDIUL IN STRADA DR. PETRU GROZA NR. 8
ştrandurile şi apa limpede a rîurilor Mare parte din aceste fonduri au şi ţionaiul cărămizilor, dar parte din a- ANGAJEAZĂ DE URGENTĂ IN CONDIŢIILE LEGALE DE PREGĂ­
sînt luate pur şi simplu cu asalt, iar fost folosite. Din cele 225 săli dc clasă ccasta stă ncarsă de anul trecut, fiind TIRE, VECHIME Şl SALARIZARE URMĂTOARELE CADRE:
umbra deasă a parcurilor a devenit cîtc necesitau reparaţii, zugrăveli şi supusă deteriorării. De asemenea, la
Silvaşul Inferior, după începerea lucră­
locul preferat al oamenilor. Şi to­ alte lucrări asemănătoare, pînă la înce­ ingineri metalurgici; © şef atelier reparaţia vagoanelor;
putul acestei luni 126 erau deja pregă­ rilor privind mărirea spaţiului dc şco­
tuşi, în aceste zile toride, sînt oameni larizare cu încă 3 săli de clasă, s-au © ingineri mecanici; ® instructor central;
tite pentru noul an dc învăţămînt. Din ingineri siderurgici;
caic se gîndesc la gerurile iernii. Ia necesarul dc 352 bănci au fost pro­ făcut modificări la deviz, ceea cc a dus © şef secţie linii;
vîntul tăios caro-ţi îngheaţă mădula­ curate 132. O dată cu ele au fost pro­ la risipă dc materiale.. ingineri electromecanici; © picheri;
rele. Nu pentru că ar fi credincioşi curate şi 10 dulapuri şi 6 catedre. Şi întreprinderea de gospodărie oră­ ingineri Jurnalişti; O tehnicieni;
şenească din Haţeg creează unele neajun­ ingineri oţelari; © tehnicieni proiectanţi;
proverbului „Fă-ţi vara sanie şi iarna In afara lucrărilor finanţate, o parte suri. La Şcoala dc 8 ani din Baru Marc ingineri diriginţi de şantiere; © desenatori principali;
car“ sc gîndesc oamenii la zilele reci din acestea au fost efectuate prin mun­ a lăsat, de exemplu, încă din anul tre­
ca patriotică a cetăţenilor. Numai la © ingineri proiectanţi; © economişti principali;
ale lui ianuarie, sau februarie, ci pen­ cut o scrie dc lucrări neterminate; ace­ O ingineri principali minereu;
construcţia şcolilor din Rîu dc Mori, © merceologi principali;
tru câ Ic-o cerc specificul muncii. Sălaş, Nalaţi, Silvaş, Negoi şt Boşorod laşi lucru l-a făcut şi la Şcoala medic din ingineri principali I; PRECUM Şl
Aceştia sînt lucrătorii fabricii „Vidra** — 3.SOC locuitori ai acestor sate au efec­ Haţeg, ingineri principali L.T.C.; @ strungari;
din Orăştic. tuat aproape 15.300 ore muncă pa­ ★ maiştri electricieni; $ frezori;
Aici, pieile primesc strălucire, forme triotică, economisind în felul acesta mai Făcînd o analiză a modului cum sînt maiştri lâcâtuşi; © rabotori;
plăcute. De la tăbăcarie, la înnobilare bine dc 62.G0C lei. Din acest punct dc folosite fondurile existente, a posibili­ e maiştri mecanici; 0 electricieni;
In secţia dc călcat, blănurile primesc nu luciu sclipitor, calitate pc vedere merită citată contribuţia pe care tăţilor şi resurselor locale, subliniind Q macaragii;
care maistrul Martin Reiiz o urmăreşte îndeaproape. şi apoi la confecţiile de blănuri gata experienţa acumulată de-a lungul ani­ © maiştri repararea vagoanelor; ® lâcâtuşi;
să ia drumul magazinelor, mîîni har­ şi-au adus-o deputaţii Trandafir Rahotă lor, recenta sesiune a Sfatului popular © şef de staţie;
nice ca cele ale lucrătorilor Elena din Baru Marc, Ştefan Crişan din Să­ raional Haţeg a tras concluzia că exi­ © şef de birou tranzit; © sudori;
© excavatorişti;
Paşca şi Victoria Vlad, Vasilc Paşca, laşul Superior, loan Arioo din Sarmisc- sta toate condiţiile pentru terminarea şef de revizie vagoane uzinei; 0 sticlari cu înaltâ calificare,
Martin Rcitz şi ale altor zeci dc mun­ getuza, cadrele didactice Cornel Mi- la limp şi chiar înainte de vreme a celor
35 săli dc clasă, a lucrărilor dc reparaţii
citori, pregătesc îmbrăcăminte căldu­ huţ din Rîu de Mori, Dumitru I\ă- şi zugrăveli, pentru procurarea mobilie­ CONDIŢII DE ANGAJARE PENTRU MUNCITORII CALIFICAŢI;
roasă de diferite blănuri. Acesta nu trâşcoîu din Nalaţi şi altele. rului şi a materialului didactic, inclu­ — SĂ AIBĂ ÎMPLINITA VIRSTA DE 18 ANI Şl CEL PUŢIN 3 ANI
este însă unicul atribut al confecţii­ siv a combustibilului. Trebuie însă ca VECHIME IN MESERIE.
lor ce poartă marca fabrici „Vidra". Mai sînt încă multe staturile populare comunale, deputaţii INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE PRIMESC DE LA C.S HUNE­
să se mobilizeze în mai mare măsură, să DOARA, SERVICIUL PERSONAL, TELEFON 2531, 2532, 2533, INTE-
Eleganţa croielii, îmbinarea armonioa­ dovedească mai multă iniţiativă şi mai
să a blănurilor de diferite nuanţe, dc făcut mult spirit gospodăresc. RIOR 42, UNDE SE ADRESEAZĂ CERERILE Şl AUTOBIOGRAFIA.
durabilitatea, sînt calităţi cu caic lu­ Rezultatele obţinute în raionul Haţeg In cc priveşte întreprinderea de gos-
crătorii fabricii sc mîndrcsc pc buna pc linia asigurării spaţiului de şcolari­ podărirc orăşenească, Sfatul popular al
dreptate. zare a tuturor elevilor sînt bune. Faţă oraşului Haţeg trebuie să analizeze ac­
Noile modele create aici, au fost ad­ dc posibilităţile existente însă se putea tivitatea acesteia şi să-i acorde îndru­ STAJIUNEA EXPERIMENTALA GEOAGIU
lace şi mai mult. De pildă, la Rîu marea corespunzătoare.
mirate dc numeroşi cetăţeni caic au
Bărbat şi Livadia, unde trebuiau con­
vizitat recenta expoziţie organizată struite noi clase, lucrările nici n-au în­ PETRU FARCAŞIU
dc fabrica „Vidra". Ele au vorbit des­ responsabilul subrcdacţici Centrul şcolar agricol
ceput. Dc asemenea, în primele zile ale voluntare din Haţeg
pic pasiunea cu care întregul colec­
tiv, sfidînd canicula verii, pregăteşte A N U N Ţ A :
cu migală îmbrăcămintea pentru zi­ A rtişti amatori in excursie
lele în care mercurul va coborî la Zilele trecute, Casa raională de cul­ lej 70 de artişti amatori au petrecut o ÎNSCRIEREA PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE IN ANUL I LA
Din mtinilc indeminatice ale lucrătoarelor Elena l>a$ca şi Victoria multe grade sub zero. tură din Haţeg a organizat o plăcută zi dc neuitat la cabanele Gura Apei şi ŞCOALA TEHNICA AGRICOLĂ Şl HORTICOLĂ SE FACE PINA LA
Vlad ies căciuli care se vor bucura cu siguranţă dc aprecierea cumpă­ T e xt: S. POP ş» instructivă excursie pentru toţi mem­ Gura ZIata.
rătoarelor. Foto : V. MIHÂILESCU AUREL ANCA 1 SEPTEMBRIE 1964
brii form aţiilor artistice. Cu acest pri­
corespondent
Examenul de adm itere va avea loc în perioada
1—10 septem brie şi constă din urm ătoarele probe:
Lungimea liniilor ferate forestiere a
Patrimoniul forestier pe calea dezvoltării crescut dc la 93 km. la 170 km. Conco­ ❖ LIMBA ROMiNÂ SCRIS Şl ORAL
mitent, s-a creat şi s-a dezvoltat o între­
prindere proprie dc transporturi auto, O MATEMATICĂ SCRIS Şl ORAL.
care dispune în prezent dc peste 300 ma­
şini din care 72 autoremorci, 94 autobas­ Pe lingâ actele obişnuite, la înscriere, candidaţii vor prezenta şi o
şi valorificării cît mai depline culante şi 143 autocamioane, care asigură recomandare din partea unei unitâţi agricole socialiste (G .A. S.,
peste 85 la sută din necesarul dc trans­
G.A.C. etc.) din care sâ rezulte câ in caz de reuşitâ va încheia con­
port. Pentru uşurarea munci la încărca­
Pădurile constituie una din marile bogă­ restier şi înlocuindu-sc pcsie 1.400 ha. pădurilor au adus sfaturile populare şî exploatată şi dată in producţie a cres­ rea şi descărcarea buştenilor lungi, 60 tract pentru întreţinerea în şcoalâ.
ţii naturale ale regiunii. In fiecare an de din pădurile cu arboretc slab producti­ organizaţiile dc tineret, care sub îndru­ cut în această perioadă dc aproape 3 ori. de autoremorci sînt înzestrate cu trolii. INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE PRIMESC ZILNIC DE LA SECRE­
aici sînt trimise în toată ţara spre în­ ve. Zona dc munte, care a suferit cele marea organizaţiilor dc partid, au mo­ Pc scama creşterii gamei dc sortimen­ Importante fonduri au fost alocate TARIATUL ŞCOLII DIN GEOAGIU, RAIONUL ORAŞYIE, TELEFON 11.
treprinderile dc industrializare a lem­ mai mari distrugeri din cauza despădu­ bilizat mii dc oameni ai muncii de la te de lemn dc lucru şi cu utilizări in­ pentru construirea unei vaste reţele de
nului, spre fabricile de celuloză şi mo­ ririlor şi incendiilor, a fost împădurită sate, îndeosebi tineri, la diferite munci dustriale şi a volumului tot mai marc drumuri forestiere, care leagă parchete­
bilă, spre exploatările miniere şi şan­ în proporţie de 59 la sută cu molid, patriotice pentru plantarea dc puicţi şi ale acestora în totalul masei lemnoase le de arterele principale dc circulaţie.
tierele de construcţii, zeci de mii de specie repede crescătoare. In zona fo­ ameliorarea terenurilor degradate. exploatate, indicele de utilizare a ma­ Lungimea totală a drum urilor nou cons­
metri cubi dc lemn dc brad, molid, ioaselor s-au introdus dc asemenea spe­ In gospodărirea fondului forestier, un sei lemnoase a crescut dc la 50 la sută truite reprezintă aproape 740 km.
fag, stejar şi dc alte specii. Importante cii dc marc valoare economică şi re­ loc important îl ocupă activitatea dc în 1944 la 64 la sută în prezent. Pier­ Altele sînt în prezent şî condiţiile dc
cantităţi dc masă lemnoasă din regiune pede crescătoare cum sînt paltinul, fra­ exploatare. Din iniţiativa partidului, în derile de masă lemnoasă prin fasonare viaţă ale muncitorilor forestieri. In
sînt valorificate prin comerţul exterior, sinul, pinul, în solurile excesiv degra­ scopul măririi capacităţii dc producţie a şi manipulare s-au redus dc la circa 20 apropierea parchetelor s-au construit
în cadrul schimburilor economice ale date, salcîmul care arc o creştere mai pădurilor, dc-a lungul celor douăzeci dc la sută în 1944 la numai 9 la sută în cabane spaţioase dotate cu tot cc
ţării noastre cu alte state. 1964. este necesar, care însumează o supra-
C3 şi în celelalte sectoare economice In trecut, muncitorii forestieri erau laţă dc peste 14.200 m.p. în afara ca­
şi în acest domeniu, regimurile trecute Pagi din istoria celor siliţi să muncească în condiţii destul dc banelor construite din fondurile dc pro­
ne-au lăsat o moştenire deplorabilă. Peste grele, cu unelte rudimentare, lipsiţi dc ducţie. Dc asemenea, în apropierea ex­
47 la sută din pădurile regiunii sc aflau orice protecţie a muncii. Prin măsurile ploatărilor s-au construit şase dispen­
în mîinilc diferiţilor particulari, caic le 2 0 de ani luate de partid pentru mecanizarea di­ sare medicale, băi cu duşuri şi alte ins­
exploatau abuziv, după bunul plac. M i­ verselor procese tehnologice, munca fo­ talaţii sociale.
naţi dc goana după profit, capitaliştii au restierilor a luat o înfăţişare cu totul Măsurile luate de partid şi guvern
'tăiat pădurile cele mai uşor accesibile sau bună în asifcl de condiţii, iar dc-a lun­ ani care au trecut de la eliberarea pa­ nouă, în care operaţiile cele mai grele pentru rclacerca patrimoniului forestier
pc cele situate în bazinele unor râuri pc gul drum urilor şi cursurilor dc ape, triei, s-au luat un şir dc măsuri privind Sc execută cu ajutorul mijloacelor me­ şi pentru valorificarea lui la un nivel
care sc putea organiza plutirea liberă, plopul. creşterea indicelui de utilizare a masei canizate. Lucrările de doborît şi sec­ cît mai înalt, noile condiţii dc mun­
dezgolind munţi întregi, fără a se preo­ In vederea asigurării reuşitei depline lemnoase prin sortarea raţională a ma­ ţionat, cele mai grele operaţii din ex­ că şi dc viaţă create în exploatările fo­
cupa dc regenerarea suprafeţelor exploa­ a împăduririlor, s-au executat la timpul terialului doborît, micşorarea pierderi­ ploatările forestiere care pînă în 1955, restiere, însufleţesc lucrătorii din acest
tate. Masivele păduroasc din bazinele optim lucrări de completare a pierderi­ lor de exploatare şi transport, reduce­ se executau manual, sînt mecanizate în domeniu la luptă plină dc abnegaţie
Văii Sebeşului, rîurilor Cugir, Strei şi lor şi de îngrijire a plantaţiilor şi se­ rea consumului propriu, folosirea deşeu­ prezent în cea mai marc parte, datori­ pentru îndeplinirea sarcinilor puse în
mănăturilor.
rilor şi altele, care asigură o exploatare
altele, dc pc care pădurile au fost dis­ tă înzestrării parchetelor cu un număr laţa lor dc partid. In cele şapte luni
truse, constituie un adevărat act dc acu­ Una din moştenirile grele pe care ni raţională a pădurilor şi sporirea produc­ <lc peste 4C0 fierăstraie mecanice. Pen­ care au trecut dc la începutul anului,
zare la adresa regimurilor trecute. In lc-au lăsat regimurile trecute o consti­ tivităţii lor. Dezvoltarea pc care a cu­ tru clectuarca lucrărilor dc scos-apro- muncitorii lorcsticri din regiune au dat
tuie terenurile degradate situate în noscut-o sectorul forestier dc-a lungul plat, întreprinderile forestiere au fost peste plan 9.500 buşteni dc răşinoasc,
anul 1948, peste 40.000 ha. pădure —
ceea cc reprezenta 9 la sută din supra­ dreapta Mureşului. în bazinul Crişului celor douăzeci de ani alături de celelal­ dotate cu aproape 130 funicularc şi 80 870 m.c. buşteni dc fag, 4.600 m.c. buş­
faţa fondului forestier al regiunii — Alb şi la poalele Carpaţilor sudici. Da­ te" ramuri ale economiei regiunii, sc re- tractoare rutiere. S-au mecanizat, dc teni dc steja», 1.903 m.c. lemn dc mină,
erau despadurite şi incendiate. torită defrişărilor, sub acţiunea factori­ llcctă în faptul că în aceasta perioadă asemenea, în marc măsură, lucrările de 2.970 m.c. lemn de construcţii, 13.6C0
lor climatici, pc terenurile în pantă din valoarea producţiei globale a crescut dc încărcare a materialului lemnos în va­ m.c. traverse, 12.200 m.c. lobde, 7.000 PRIN UNITATEA SA DIN B-DUL GĂRII DE NORD nr. 6-8, EXPEDIAZĂ
Pc baza indicaţiilor conducerii parti­ această zonă s-au produs eroziuni care 4,5 ori. Legat de aceasta csrc important goanele dc calc ferată şi îi> miîlcr.ccL* m.c. cherestea $i alte sortimente, şi au
dului şi guvernului, organele locale au lc-au făcut improprii culturilor ş» chiar tic reţinut faptul că sporirea producţiei dc transport auto, prin dotarea între­ realizat economii la preţul de cost în IN TOATĂ TARA, CONTRA RAMBURS
întreprins o vastă acţiune dc refacere a piîşuna'.uîiii. l’eniru refacerea acestor forestiere a avut loc nu alît pe seama prinderilor forestiere cu automacarale primul semestru în valoare dc 1.379.0C0. PIESE Şl ACCESORII A U TO
patrimoniului forestier. Astfel s-au îm­
terenuri s-au executat împăduriri şi exploatării unui volum sporit dc masă transportoare. încărcătoare dc buşteni, lei. Cei interesaţi vor adresa o scrisoare cerere în care vor menţiona
pădurit peste 56.COD ha. din care 74 la alic lucrări de ameliorare ca: baraje, lemnoasă cît pe seama creşterii propor­ trolii şi alte utilaje. A rămas pentru Aceste succese cî le închină măreţei articolele dorite indicind adresa exactâ. In valoarea rambursului care
sută cu răşinoasc şi 26 la sută cu fo­
canale dc evacuare ctc. pe o suprafaţă ţiei sortimentelor dc lemn de lucru şi «otdeauna dc domeniul trecutului efec­ sărbători de la 23 August — cca de a se va face Io primirea articolului vor ti cuprinse şi taxele ocazionate
ioase, acoperindu-sc toate terenurile dc aproape 7.300 ha. industrializării buştenilor dc fag. Valrt'.- tuarea transporturilor forestiere cu ca­ XX-a aniversare a eliberării patriei dc cu operaţiunile de ambalare, transport şi mandatul poştal.
împădurite 51 incendiate din fondul fo­ O contribuţie însemnată la refacerea fra unui metru cub dc masă lcmr.oasâ rele trase de animale. sul) jugul fascist, I. FLORIN