Page 27 - 1964-08

tunul socialisniulai Pog. 3
Nr. 2909

Pe harta econ om ică O !n fiecare localitate din regiunea Sucea­ O In regiune funcţionează în prezent 944 Frumuseţi

va funcţionează cel puţin un magazin. Numă­ şcoli de cultură generală, un grup şcolar care *
rul unităţilor cooperaţiei de consum a ajuns pregăteşte cadre pentru industria chimică şi
a Moldovei de nord In prezent la I 800. In ISO comune 5/ sate şi profesionale. Numărul elevilor in şcolile de nai urii sucevene
de prelucrare a lemnului şi 24 şcoli tehnice
s-au construit magazine universale, înzestrate
cu utilai comercial modern.
cultură generală în comparaţie cu anul 1938
Aureolată cîndva ilc glor/a luî Ştefan două combinate de industrializare a şi izolatoare şî altele. Anual la fabrica s-a dublat, iar al şcolilor tehnice şi profesio­
r.el Marc, partea de nord a Moldove! a lemnului şi de celuloză şi hîrtie, o fa­ de mobilă din Rădăuţi şi C.f.L. Sucea­ O In documentele vremii stă scris că în nale a crescut de trei ori.
rămas apoi o aşezare despre care se vorbea brică de oxigen, o întreprindere de re­ va, se produc 25.000 garnituri dc mo­ nordul Moldovei existau in 1944, 720.000 de
prea puţin. Avînd o economic rudimen­ paraţii şi întreţinere. Printre unităţile bilă de diferite tipuri, 110.000 m p. analfabeţi. Din şapte locuitori, unul nu ştia O Numărul medicilor faţă de 1936 a cres­
tară, Ţeia de Sus s-a menţinut ani de-a nou construite în anii de după eliberare uşi şi ferestre, 18.000 nt.c. placaj, 36.000 să scrie şi să citească. cut cu 361 iar numărul cadrelor medii sani­
rândul în anonimat. Rcferindu-se la „sta­ se numără şi Uzinele textile „M oldo­ tone plăci fibrolemnoasc. Pentru valo­ tare de peste trei ori. Pentru ocrotirea sănă­
rea economică- a vechii Succve, enci­ va" din Botoşani, Filatura de in şi cî- rificarea deşeurilor de răşinoase, la Su­ In prezent, în regiune pătrund zilnic
clopedia Romîniei din anul 1938 men­ nepă din Fălticeni, Fabrica de zahăr din ceava s-a construit un combinat dc ce­ 262 000 de ziare şi reviste, care sînt aşteptate tăţii populaţiei, la Suceava, Dorohoi, Cura
ţiona că industria, atît cit S-a putut Bucecea, cea de mobilă din Rădăuţi, de luloză şi hîrtie care produce anual Humorului, au (ost construite policlinici noi. i A â
Înjghebe, e concentrată în trei centre : conserve-lapte din Cîmpulung ş: cltcle. 55.000 tone celuloză, 60.000 tone hîrtie cu nerăbdare şi de foştii analfabeţi. După 20 de la Botoşani un spital de copii cu 200 locuri,
Suceava, Iţcanj şi Burdujcnî. Cîteva Valoarea investiţiilor alocate regiunii ctc. S-a calculat că prin construirea ani, fiecare al S-lea locuitor este abonai la un iar în oraşul Suceava se află în construcţie
mori la Suceava, fabrica de uleiuri ve­ Suceava în perioada 1959— 1963 se ri­ celor două combinate, valoarea lemnu­ ziar sau o revină.
getale ţi fabrica de zahăr din Iţcani, dică la suma de 1,9 miliarde lei. Paralel lui din pădurile Sucevei s-a dublat. un spital modern cu 600 de paturi.
rezumă aproape întreaga activitate cu construirea dc noi obiective indus- In anii puterii populare, în regiune

EPtrmmis,

Şerpuind printre copaci, poteca străbate ţate din beton şi sticlă adăpostesc maşini mo­
pădurea, uivind agale, mereu mai sus, spre derne la nivelul celei mai perfecţionate teh­
înălţimi, pînă la geana aceea de lumină, cmc nici. In .jur — alei aslaltate străjuite de lămpi
vesteşte creasta dealului. Adierea vîntuluî dă de neon, bănci, iarbă, flori.
copaciior prilej să eînte domol din frunză.-De Mobila se fabrică aici pe bandă — 10.000
undeva, de mai sus, intră în melodie şi tim­ de garnituri anual. In cca mai mare parte
brul jşrav al licrăstraiclor mecanice ; uneori, procesul tehnologic este mecanizat şi automa­
codrul sucevean vibrează la căderea dc pe tizat. Pentru a se asigura o calitate superioară
verticală a unui arbore» ca de izbitura unui mobilei, lemnul parcurge de la intrarea sa în
mare timpan. .Ritmul mecanic al unuia din fabrica si pînă a li ambalat şi expediat ma­
acele puternice tractoare forestiere punctează gazinelor de specialitate, un drum lung cu
e>jal şi cadenţat întreaga armonie. Doar l'uni- dese opriri, care durează circa 3 luni. Halele
cularele, purtînd cu ele buşteni uriaşi, străbat sînt populate de oameni puţini dar cu o înal­ Scurt popvS lingă „Pietrele Doamnei“
pădurea în tăcere, schiţînd in aer linia unei tă calificare, care mînuiesc cu rapiditate şi
poteci ce duce la vale. Pe oameni nu-i vezi, precizie maşinile, dind lemnului forma dorită. Pietrele Doamnei este unul din monumentele cele mai
dar ii auzi. Ii auzi plin acest freamăt sonor frumoase şi interesante pe caic natura le-a creat în „Ţara
La fabrica de plăci fibrolemnoase vizita­
al muncii cu unelte perfecţionate. Altădată, torul întîlneşte numai operatori aşezaţi în de tuş". Situate pe masivul Rarău, )a o altitudine dc 1650
codri suceveni vibrau de loviturile topoa­ m, cie spintecă văzduhul cu crestele lor semeţe. Albe ca
relor, boii Îşi înfundau adînc gleznele în faţa pupitrelor de comandă, transformînd cie­ zăpada, sfirtccatc in blocuri şî turnuri, în forme şî dinten-
nămolul cărărilor, tîrînd buştenii. Arborii ru rile şi lemnul de foc în acele plăci cărora lîuiii diicri.u, rostogolite haotic sau tronînd semeţ în bătaia
li se dau diverse întrebuinţări.
unor păduri care-şi pierdeau semeţia luau vântului şi ploii, Pietrele Doamnei atrag numeroşi turişti
PEISAJ SUCEVEAN drumuri lungi, spre alte ţâri. Pentru cîţiva Această fabrică dispune de două linii teh­ îndrăgostiţi de frumuseţile naturii. întregul masiv Rarâu
falnici brazi — importam o vioară ; în schim­ nologice identice: una pentru plăci fibio- este format din blocuri de calcar denumite „clipe", dînd
bul unei păduri întregi — îşi mobila un bo­ lemnoase dure, care foloseşte deşeuri de fag,
industriala din acele vremi, llus- triale s-au dezvoltat întreprinderile e- s-au efectuat numeroase lucrări de pros­ şi alta pentru plăci poroase, utilizînd ca ma­ o notă peisagistică unică în această cunună dc munţi. N i­
trind „industria" suceveana, enci­ xistente prin mărirea capacităţilor de pecţiuni geologice pentru punerea în va­ gătaş vila. Şl oamenii pădurilor continuau să terie primă deşeurile de brad. Acestea din căieri msă ca în Pietrele Doamnei, forţele naturii n-au
clopedia a enumerat şi cele cîteva fă- producţie, înfiinţarea de noi secţii, u ti­ loare a bogăţiilor dîn subsol. Ca urmare, izbească în carnea copacilor, cu topoarele, dăltuit stînca cu atîta măiestrie. Sînt aici peşteri pline cu
bricuţc dc cherestea, minele exploatate larea cu maşini $i agregate moderne. la Leşul Ursului se desfăşoară lucrări opiîndu-se uneori pentru o mîncare umilă, urmă sînt vestite pentru bunele proprietăţi lilieci, crăpături adinei, unde zăpada întîrzic către mijlocul
rudimentar şi, ca s-o facă şî mai bogată, Toate, acestea au făcut ca producţia glo­ de punere în valoare a minereurilor ne­ învelită intr-un petec de ziar. Cc-a mai ră­ fonoizolatoare.
n-a omis să precizeze că ,,industria cas­ bală să fie în prezent dc 3,6 ori mai feroase. Pentru prelucrarea acestor mi­ mas din toate acestea? Nimic. In simfonia hG.OOO tone de plăci ies anual pe poarta fa­ verii, fragmente de stînci mobile, căţărate pe crestele ascu­
nică a sătencclor ocupă un capitol im­ mare decît în anul 1950. întreaga pro­ nereuri se construieşte o staţie dc flo- lnicii, o parte dintre ele ajungind, prin inter­ ţite, care se clatină la cea mai mică adiere dc vînt. Despre
portant în preocupările populaţiei ru­ ducţie din anul 1948 a regiunii se reali­ tare la Tarniţa. De asemenea, au fost codrilor suceveni îşi cîntă partitura 330 de mediul comerţului exterior. în alte ţări. Pietrele Doamnei circulă una din cele mal frumoase le­
rale". Iată cu cc moştenire ^ fost gă­ zează în prezent în numai 43 zile. dezvoltate mîncle dc minereu dc nun- fierăstraie mecanice, 103 tractoare vin si se gende : se spune că Elena Doamna, soţia voievodului mol­
sită Moldova dc nord de ziua eliberării Pădurile, care ocupă 37,S la sută din gan din bazinul Dornclor. duc. pe drumuri forestiere nou croite. 55 dc Combinatul are şi o fabrică de placaj. Aici dovean Petru Rarcş, plecînd în pribegie, s-ar fi ascuns în
patriei. suprafaţa regiunii, au determinat dez­ funiculare îşi poartă povara pînă jos, de unde buştenii de fag sînt cei care intră in circui­ grotele dintre aceste pietre de urgia turcilor. Şi de atunci
Sub conducerea înţeleaptă a parti­ voltarea unei puternice industrii de ex­ „Industriei casnice a sătencclor" i-au puternicele trolii încarcă lemnul în vagoanele tul tehnologic. Se realizează anual circa semeţele pietre din masivul Rarâu poartă numele dc Pie­
dului şi ca expresie a înfăptuirii econo­ ploatare şi prelucrare a lemnului, a că­ luat locul puternice întreprinderi tex­ dc cale ferată. Jar de aici, buştenii scosi din 13.000 de mc. de placaj. trele Doamnei.
mici socialiste unitare, în care toate re­ rei pondere, în economia regiunii, este tile cum sînt : Uzinele textile din Boto­ păduri cu chibzuială, pentru ca măreţia co­
giunile ţării se contopesc organic, trans­ astăzi de 32 la sută. Creşterea gradu­ şani, care produc anual 3.800 tone fire ★ De sus, de pe Rarâu, sc deschide o minunată perspec­
formări înnoitoare s-au petrecut în anii lui de mecanizare a lucrărilor a dus la şi 5 milioane metrî ţesături, Filatura drilor suceveni să dăinuie mereu, ajung la Celalalt nou combinat sucevean realizează tivă spre valea Disiriţci şî Ceahlău sau spre Călimnu şi
de după 23 August $i în această regiune. o mai bună valorificare a masei lem­ de in şi eînepă din Fălticeni, topitoriile porţile marilor combinate şi fabrici din re­ Rodna. Cărări cc pleacă dc sus duc spre codrul secular de
Privind noua hartă economică a Sucevei noase. Peste S6 la sută din masa lem­ dc in şi eînepă dîn Dorncşti, Cornul giune, unde sînt astfel prelucraţi încîl nu se celuloză şi hîrtie: El prelucrează anual circa la Slătioara şi Poaiana Iţcani, unde pe 650 ha sc întind
socialiste, apare şi mai izbitor contras­ noasă exploatată în pădurile sucevene Luncii şi altele. Dezvoltarea capacită­ mai pierde nici o aşchie. •175.000 m c. de material lemnos. Aproape ju­
tul dintre trecut şi prezent. o constituie lemnul pentru industrie, din ţilor de producţie şi modernizarea u ti­ De pe deal, din vecinătatea ruinelor vechii mătate din această cantitate o constituie re­ rămăşiţe ale pădurilor virgine dc molid, cc au existat cu
Cei care vizitează astăzi oraşul şi re­ care. în fabricile moderne ale combi­ lajului existent în celelalte unităţi a fâ- ziduurile fabricilor de cherestea, resturile pro­ multe mii dc ani înainte. In codrul dc ia Slătioara sînt multe
giunea Suceava, după o absenţă dc două natului dc industrializare a lemnului din cuc ca producţia întreprinderilor dc in­ cetăţi a Surevii. se văd în vale clădirile zvelte venite din prelucrările făcute de întreprinde-
decenii, nu mai recunosc locurile unde Suceava, în fabrica de mobilă din Ră­ dustrie uşoară din regiune să fie în pre­ ale celor două combinate construite aici in jiie forestiere. exemplare dc molîd care ating respectabila vîrstă dc 500—
au umblat cândva. Şi pe buna dreptate. dăuţi, etc., se produc diferite tipuri dc zent dc 13 orî mai mare dccît în 1950. anii şesenalului. Lemnul, marea bogăţie a 600 de ani. Studiile monografice arată că în această pădure
In lunca Sucevei se înalţă clădirile celor mobilă, placaj, plăci fibro-lcmnoasc dure Realizările obţinute în cei 20 dc ani Moldovei, poposeşte aici pentru scurt timp. Din aceste rămăşiţe, care înainte se folo­ sc găsesc 108 specii de muşchi hepatici (fără frunze) şi 343
de viaţa liberă sînt O expresie a înfăp­ plecind mai departe în forme noi : mobilă, seau doar pentru foc, se produc anual 50.000
tuirii consecvente a politicii partidului, tone de celuloză. 60.000 tone hîrtie, 150 mi­ specii dc muşchi frunzoşi.
de industrializare socialistă a ţarii, însu­ plăci fibrolemnoase, placaj, celuloză etc. Zil­ lioane saci de hîrtie, 5.000 tone de pungi... îmbrăcat în păduri dc brad şi molid, masivul Rarâu cu­
fleţesc oe oamenii muncii dîn regiunea nic, fabricile Combinatului de industrializare
noastră şi îi mobilizează la obţinerea de a lemnului prelucrează în produse superi­ Şi astfel, lemnul pădurilor sucevene devine noaşte şi vara şi iarna o deosebită animaţie. Poposesc aici
noi succese în întâmpinarea g’orioasci din ce in ce mai valoros, iar afirmaţia câ nu turişti, veniţi sâ viziteze frumuseţile naturii, muncitori fo­
i i % j e j n aniversări douăzeci dc ani dc viaţă oare aproape 500 m c. material lemnos. Şi ast­ se pierde nici o aşchie este pe deplin ade­
liberă. fel. valoarea acestei mari bogăţii naturale a vărată. Un calcul recent a arătat că valoarea restieri, care doboară pădurea cu fierâstraielc mecanice, cio­
PETRE BERJCA bani, pâseînd turmele colectivelor, geologi, care cercetează
„Cit in lume am trăit turii, despre pammt si recolte. Căminul secretar al Comitetului regional regiunii Suceava creşte mereu. pădurilor sucevene, în raport cu prelucrarea măruntaiele pămintului ctc.
Loc mai falnic n-am găsit. cultural a devenit şi în regiunea Su­ Suceava al P.M.R. Combinatul are patru fabrici. Clădirile înăl­ lor, este astăzi dublă faţă de acum 20 de ani. ELENA ŢU IC U
Cită lume am umblat ceava o adevărată universitate a cunoş­
Plaiuri minăre n-am aflat-, tinţelor multiple, transmise pe atîtea
Munţi bătrini si îmbrăcaţi cui. dc la spectacol Ia conferinţă, de la
Cu păduri de brazi înalţi, brigadă ştiinţifică la prezentarea cărţii
Cu poiene înflorite, ori filmului. Mii de intelectuali de la
Cu ape nestăvilite...". oraşe, într-un efort patriotic, sprijină
entuziast ridicarea culturală a satului.
Versurile, cuprinse într-un cîntcc din
nordul regiunii» aparţin poctei populare A devenit prieten apropiat al oame­
Saveta Timpan din Cîmpulung. Optimis­ nilor cartea, prezentă prin existenţa bi­ La început, oamenii, pumnul acela de colectivişti din
mul desprins din ele înregistrează, pe te­ bliotecii în fiecare comună. în sute şî
meiurile fructuoasei tradiţii, raporturile sute de mii de exemplare, Cinematogra­ Sirbii Săvcnilor, nu bănuiau că la îndcmîna lor stă o co­
între frumuseţile locurilor şi existenţa ful s-a împămîntenit în fiecare comu­ moară cum este aceea pe care o slăpîncsc in prezent. Şi nu-i
noua a oamenilor. Pocta, cu o activita­ nă a regiunii, întrunind anual m ili­ vorba cumva dc vreo comoară dîn străfunduri, greu de ^ m i m
te desfăşurată pe şapte decenii, clină* oane de spectatori. A devenit un fapt găsit, ci dc una de la... suprafaţă. Cei mai mulţi dintre
rcaţă altădată a falei şi .sărăciei, şi-a îm­ obişnuit în viaţa satului spectacolul tea­ dînşiî, însă, n-o vedeau. Abia dacă o intuiau vreo cîţîva. *51 l ‘-'K
prospătat versul popular cu sentimente trului profesionist, concertul, aparatul Aşa au început căutările celor din Sîrbî. Pornind dc la „ ; f 5
de bucurie şt încredere. de radio, existent în regiune în aproxi­ mai nimic, sîrbcnii au ajuns, în cîţiva ani, să fie- stăpîni pe
Pe fundamentul tradiţiilor minunate, mativ 41.000 de exemplare. o avere de sute de mii de lei, din care izvorăsc în fiecare
o largă mişcare artistica dc amatori In configuraţia actuală a vieţii cul­ an alte sute dc mîi. Vacile, tineretul taurin, porcii, oile, u te r u i W - -
răspindeşte cîntecul. jocul, bogăţia ţe­ turale a regiunii, rolul oraşului a crescut păsările, producţiile mari şi veniturile obţinute dc la aces­
săturilor sî cusăturilor populare. In a- necontenit. Uitatele tîrguri moldove­
ccst fel. folclorul spontan a devenit^ o neşti. puternic animate dc prezenţa fa­ tea — iată comoara colectiviştilor din Sîrbî. j § ® s r s î | g | p -
creaţie înnoită în semnificaţii şi se în­ bricii, a întreprinderii, a industriei în 110 oi, 8 pureci, o pereche de c;;i şi... o viţică — acesta
toarce creatorilor ca mijloace de satis­ general, devin, pe zi ce trece, centre ale era tot avutul lor zootehnic, atunci, în mai 1955, la în­
facţie artistică şi îmbogăţire a cunoş­ unei vii activităţi culturale. Şî aîcî e:te fiinţarea gospodăriei. Aşa a fost începutul. g .
tinţelor. Atrasă de mari manifestări re­ vorba despre noţiuni inexistente în tre­ In 1961, a devenit brigadier zootehnic Toader Gh. Bi­
publicane. arta populară şi-a Dutut am­ cut : club. casă de cultură, teatru, filar­ ciuşca, un om calculat, aşezat, pornit pe lapte mari. Pre­
plifica bilanţul în mod considerabil. Al monică, bibliotecă, cinemascop... In pre­ şedintele, Petru Cărămidarii, s-a ocupat şi el cu grijă
şaptelea concura republican al forma­ zent, în fiecare reşedinţă de raion sînt
ţiilor artistice de amatori letapa a doua) înfiinţate case de cultură, unde se des­ da sectorul zootehnic. Organizaţia dc partid a recomandat
a numărat în regiunea Suceava peste făşoară o complexă activitate artistică pe cei mai harnici şi pricepuţi colectivişti să lucreze în
33.000 de cîntăreţi. dansatori, instru­ şi culturală, dc la pictura amatoare şi zootehnic şi a indicat să se ia măsuri pentru permanenti­
mentişti uopularî. ale căror manifes­ cercul literar, întrunird viito rii artişti zarea acestora. m m m
tări s-au bucurat de participarea a apro­ ai paletei şi condeiului, la spectacol şi S-a apucat brigadierul să selecţioneze oamenii, sn-i pună
ximativ 1.300.000 spectatori. Sînt co­ simpozion Roadele acestei activităţi la încercare un timp, apoi a trecut la încheierea dc con­
lective muzical-coregrafice amatoare al sînt completate dc prezenţa pe scenele tracte cu ei pe cîte 3 ani. Aşa că anul 1961 a fost încheiat
căror talent creator şi interpretativ a caselor de cultură a echipelor artistice v •/
atins adevărate culmi Este dc menţio­ profesioniste, ale căror turnee străbat cu o producţie de 1 800 litri lapte pc cap dc vacă furajată,
nat. în sensul acesta, activitatea coru­ mereu, dintr-o parte în alta regiunea. mai mult cu 400 litri dccît în anul anterior, şi cu 7 purcei
rilor căminelor culturale din Putna si Iar printre ele. des aplaudate dc spec­ pe cap de scroafă la o fătarc, Veniturile erau şi ele con­
Ii-otc'tj — Suceava, a echipelor de jocuri tatori, sînt şi instituţiile dc artă ale cludente.
d*n Ciocăneşti, Molid, Tudora sau Va­ regiunii Suceava — Teatrul de Stat „M i- — Devenisem dc-acum stăpîni pc comoară. Aceasta se afla _ ,, J j p £ " j , ,
lea Seacă, a vestiţilor fluieraşi din Bo- bai Emincscu", Filarmonica de Stat şi pe mâini bune. şi-aduce aminte Biciuşca.
tuş — C'moulung. a altor mulţi şi ta­ Teatrul de păpuşi din Botoşani. Ansam­ După alţi doi ani, colectiva din Sirbi a atras atenţia in
lentaţi artişti amatori. Avînd un pro­ blul „Ciprian Poruinbescti" din Sucea- întreaga regiune prin rezultatele obţinute în zootehnic : 583 M s s k ;.
nunţat caracter popular, prin atragerea \a —, ale căror spectacole sînt vizio­
ca interpreţi a colectiviştilor şi munci­ nate anual de sute de mii dc oameni ai taurine, din care 263 veci şi juninci montate, 1.540 ovine, Vedere parţiala, din avion, a oraşului Suceava
torilor, prin promovarea talentelor, muncii, atît din oraşe cît şi din sate. 335 porcine, din caic 175 porci graşi, vînduţi statului pe
mişcarea teatrală dc amatori şi-a dohin- Este deci un marc volum dc mijloa­ baza dc contract, precum şi 15 bovine, 100 ovine, 1.220
dir şi ea un loc de prcstip.iu în viaţa ce de culturalizare (şi am adăuga aici păsări, sure dc hl de lapte, apoi brînză, lină, de asemenea,
culturală a regiunii. Formaţia de teatru şi casele memoriale înfiinţate în re­ vîndute statului ; venituri dc peste 2.360 000 lei, dîn care
din comuna Dolhasca, prin talentul său, giune, omagiu adus unor înaintaşi ai 657.000 leî din zootehnic, producţii mari, ca 2.542 litri X O I E I
a reuşit să obrioă de două ori consecu­ culturii si artei romîneşti — Mihai Emi­ lapte pc cap dc vsen furajată, 73 litri lapte şi aproape 2 kg rm n m
tiv la festivalclc h’enale de teatru „I. L. ncscu» Gcorge Enescit şi Ciprian Porum-
lină pe cap dc oaie.
Caragia'c", înaltul titlu de laureat. bcr.cu), care se răsfrîngc în intensifi­
Socialismul a răspuns talentului prin carea permanentă a activităţii cultu- Principalii „descoperitori ai comorii" sînt Dumitru Mu­ De pc terasa blocului turn îţi apare în fa{a faltează alei şî străzi, lucrează la tcrmoficarca cuinţc îe desfăşoară o largă acţiune de înfru­
sprijinirea creaţiei, î-a dat noi posibili­ ralc-educative. Se întregeşte, astfel, şi ram, Constantin Ungurear.u, Petru Prisăcnru şi Toader Jun- noua panoramă a Sucevei. Oraşul, care acum oraşului. In cartierul Ana lpătcscu sînt în con­ museţare a oraşului.
tăţi dc dezvoltare. Dc-a lungul şi de-a capătă amploare tot mai mare, un cîn- c.anaru, îngrijitori dc vaci, Ilîc D. Boicu, îngrijitor dc tineret cîţiva anî doar se întrezărea în macheta expusă strucţie peste 800 apartamente. Multe din ele Specialiştii lucrează în centru la mozaic, caic
latul regiunii, scena s-a rr^pindit în taurin, Nîcolae Cantcmir şi Mihai Răstoacă, îngrijitor de la muzeul regional şi în schiţele arhitecţilor îşi vor primi în curînd locnt-.rii. v.i constitui atracţia oraşului : el va înfăţişa
sute dc exemplare, căminul cultural a rcc nou, optimist, bogat în frumuseţi. scroafe. Grigorc D. Boick, îngrijitor la păsări. Dar sînt prea şi proiectanţilor, îşi întîmpînă acum oaspeţii In Suceava au fost construite şi 4 şcoli noi, stilizat, fauna pădurilor sucevene şi dezvol­
devenit un centru de cultură cu rea­ PLATON PARDÂU mulţi ca să-i putem înşira pe toţi. Nu-s de omis însă can­
lizări importante în promovarea artei preşedintele Comitetului regional didatul de partid Toader Gh. Biciuşca, devenit, inccpîm! dc cu r.trăzi şi bulevarde asfaltate şi luminate cu iar alta se află în construcţie, două noi cine­ tarea economică a regiunii.
ponorului. Aproape 6C0 de ademenea pentru cultură şi arta neon, cu parcuri şi spatii verzi. Noua magis­ matografe, un teatru de vară, hotel modern, In noile cartiere, dc-a lungul străzilor şt
unităţi. în bună parte nou construite, anul trecut, vicepreşedinte cu problemele zootehnice, Gheor- trală, care leagă zona industrială a oraşului cu sală dc sport ctc. Pentru alimentarea cu ajVi aleclor. în parcuri eu fost plantaţi arbori sî
si-au deschis sălile soectarolelor şi artei ghe Juncaneru, şeful brigăzii mixte zootehnice şi secretar î-a construit o nouă sursă, care a făcut ea arbuşti ornamentali, flori.
în ultimele două decenii, bzza mate­ al organizaţiei dc partid din gospodărie, candidatul dc centrul, este străjuită dc clădiri zvelte cu trei
rială a î'rtivitiăţM culturale lărgir.du-se Paoină realizată do ziarul partid Petru Găină, şeful brigăzii de taurine. Cîte nu s-ar şi patru etaje. In noile cartiere Mihai Vitcazu, debitul să crească dc opt ori. Peste cîţiva ani, Suceava va fi cu totul nouă.
mereu De la înălţimea scenei căminu­ „ZORI NOT-Suceavo în colobo- putea spune despre toţi aceşti oameni minunaţi ! II creio­ Ana Ipătescu şi altele, s-au înălţat blocuri, cu- In ceî 20 de anî care au trecut de la elibe­ Din vechile casc vor fi păstrate doar cîteva
lui cultural, alăAui tir* satisfacţiile arte­ rcre cu corespondentul din re­ năm însă numri pe unul dintre dînşiî : comunistul Dumitru rare, în Suceava s-au construit mai multe lo­ clădii! mai importante şi monumentele isto­
rite. spcctatond a prim it şi alte sat’s- giunea Suceava ol Agenţiei ro- Muram. Muntele de om. precum îi zic tovarăşii săi dc prînzînd circa 3.000 apartamente. Dar, Su­ rice. încolo, totul va fi nou, iotul va purta
facţîi. cr-e ale îmbogăţirii necontenite muncă, este mulgătorul fruntaş dc anul trecut pe toate ceava continuă să fie un vast şantier. Con­ cuinţe dccît s-a construit pe timpul burghe­ pecetea epocii noastre — epoca socialismului
a cunoştinţelor despre viaţă, despre mine de presa AOERPRES. structorii ridică în continuare noi blocuri; as­ ziei înu un secol. Paralel cu construcţia dc lo- victorios.
lume şi soci*'.ap-*, de .pic fenomenele na­ G.A.C. din regiunea Suceava. n . T.