Page 28 - 1964-08
P. 28
*>g- 4 Dramul socialismului Nr.' 2989
IN PROBLEMA CIPRIOTA
BE M S TE secretarului general al O.N.U. 0 Noi ciocniri
$ Mesajul preşedintelui M akarios adresat
între cip rio ţii greci şi turci
NEW YORK 7 (Agerprcs). — comandantul forţei O.N.U, în Cipru,
Preşedintele Republicii Cipru, Maka generalul Thinuya.
rios, a adresat joi secretarului general
ol O.N.U., U Titani, un mesaj în caic
NICOSIA 7 (Agerprcs). —
Evenimentele Rezoluţia generală A încetat din viaţă Alehsander Zawadzki îi aduce la cunoştinţă că membrii torţei sura şi Lcfka, au avut loc noi ciocniri
In localităţile Paphos, Tilliria, Man-
O.N.U. din Cipru, vor continua şi în
adoptată VARŞOVIA 7 (Agerpres). — fost supus unei operaţii dc extirpare a viitor să se bucure de deplină libertate între ciprioţii greci şi turci. Potrivit re
latărilor agenţiilor dc presă, în cursul
dc mişcare pe întreg teritoriul ţării. In
DIN GOLFUL TONKIN la Conferinţa citoresc Unit Polonez, Consiliul de Stat, unei tumori maligne formată pc pan mesaj se arată, totodată, că fac excep automate şi al inorticrclor a continuat
Comitetul Central al Partidului Mun
nopţii de joi spre vineri, tirul armelor
creas. După o îmbunătăţire de scurtă
guvernul Republicii
Populare Polone
anunţă cu zdîncă durere că la 7 au durată, starea sănătăţii sale s-a înrăută ţie anumite localităţi, unde guvernul ci în cele trei localităţi situate la vest de
ţit simţitor. Tulburarea aparatului cir
priot arc anumite interese militare. Me
H AN O I 7 (Agerpres). — H A V A N A 7 (Agerprcs).— UNESCO de la Lagos gust a. c. a încetat din viaţă, după o culator şi a activităţii organelor respi sajul menţionează că accesul in aceste Nicosia. Toate încercările comandamen
Agenţia vietnameză de presă anunţă După cum transmite agenţia Prcnsa grea şi îndelungată suferinţă, Aleksandrr ratorii, care a evoluat rapid in u lti localităţi al membrilor lorţci O.N.U. tului forţei O.N.U. de a obţine o înce
că U 6 îngust Consiliul de Miniştri ni Latina, Fidel Castro, primul ministru Zawadzki, preşedintele Consiliului dc poate fi admis numai primi*-o înţelegere tare a focului între cele doua comuni
R. D. Vietnam s-a întrunit sub preşe al guvernului revoluţionar al Cubei, şi LAGOS 7 (Agerprcs). — Stat, preşedintele Comitetului Frontu mele zile, a provocat moartea, survenită tăţi au rămas fără rezultat.
dinţia premierului Fam Vsn Dong. Du Osvaldo Dorlicos, preşedintele Republi In rezoluţia generală adoptată i/i una lui unităţii poporului, membru în Bi la 7 august a.c. ora 15,05". prealabilă între guvernul Ciprului şi La Nicosia un purtător dc cuvînt al
pă şedinţă a fost dat publicităţii un co cii Cuba, au dat publicităţii o declaraţie nimitate de participanţii la Conferin roul Politic al C. C. al P. M. U. P. forţei O.N.U. a declarat joi seara, ca
municat în caic sc mată că „guvernul in care, în numele poporului cuban. ţa U.N.E.S.C.O. pentru organizarea cer ★ m in cartierele mărginaşe ale capitalei C i
R. D. Vietnam denunţă în mod ener condamnă atacul eu nimic justificat al cetărilor ştiinţifice şi a pregătirii dc VARŞOVIA 7 (Agerprcs). — prului situaţia continuă să rămină în
gic, în faţa opiniei publice mondiale ac forţelor armate americane împotriva cadre :n vederea folosirii resurselor na Comisia pentru organizarea funeralii cordată.
ţiunile războinice extrem de periculoa R. D. Vietnam. turale din ţările A fricii încheiată recent lor tovarăşului Alcksander Zawadzki a In legătură cu ultimele ciocniri care
se ale guvernului S. U. A. şi cerc ca In declaraţie se spune că poporul la Lagos, sc arată că pînă in anul 1980 dat un comunicat în care se anunţă că au avut loc în Cipru intre cele două
acesta să pună capăt de îndată tuturor cuban îşi exprimă solidaritatea cu po ţările acestui continent vor elabora o sicriul cu corpul neînsufleţit al tovară comunităţi, preşedintele Makarios a
actelor dc provocare şi sabotaj împo porul R. D, Vietnam. politică comună in acest domeniu. şului A. Zawadzki va fi expus în sala convocat joi scara o şedinţă extraordi
triva R. D. Vietnam". Pînă la această dată, se arată în rezo nară a guvernului, pentru examinarea
MOSCOVA 7 (Agerprcs).— luţie, vor fi înfiinţate noi instituţii de coloanelor a Consiliului de Stat înce-
H AN O I 7 (Agerpres). — Agenţia TASS relatează că opinia pu invăţămînt paralel cu lărgirea celor e- pind din ziua dc 8 august pînă în ziua situaţiei. La sfîrşitul şedinţei a fost dat
Ministrul afacerilor externe al R. D. blică sovietică, manifestrnd îngrijorare xistente. Conferinţa a recomandat ţă dc 10 august inclusiv. publicităţii un comunicat în caic se
Vietnam, Xuan Tliui, anunţă agenţia faţă de evoluţia evenimentelor din gol rilor africane ca pînă în anul 1980 să Funeraliile vor avea loc în ziua dc spune că „vina pentru incidentele care
ful Toni vin, cere să se pună capăt neîn- 12 august, au avut loc o poartă ciprioţii turci
vietnameză de presă, a adresat un me dispună dc un număr dc 700 de lucră
tîr/.iat acţiunilor S. U. A. împotriva care, deghizaţi in uniforme ale forţei
saj preşedinţilor şi ţărilor participante tori ştiinţifici la fiecare un milion de ★
R. D. Vietnam. Intr-o declaraţie a Co locuitori. Potrivit calculelor specialişti O.N.U., au pătruns în sectorul deţinut
la Conferinţa de la Geneva din anul mitetului sovietic pentru apărarea păcii VARŞOVIA 7 (Agerprcs). — dc ciprioţii greci la Nicosia şi au des
1954, precum şi statelor facînd parte se arată că aceste acţiuni „creează u» lor, pînă în anul 1970 aceste măsuri vor Agenţia PAP a transmis buletinul me chis un puternic foc de arme auto
necesita suma de 150 000.G00 dolari, iar
din Comisia internaţională pentru Viet pericol serios pentru securitatea popoa pînă în anul 1980 suma dc 260.000.000 dical semnat dc Bogdan Hcdnarski, m i mate asupra gărzilor naţionale guver
relor din Asia de sud-est". nistrul sănătăţii al R P. lolonc cu pri namentale-.
nam, în care cere „adoptarea neîntîr- dolari. vire la cauza morţii lui Alcksander Za
7.iată dc măsuri ferme pentru a deter PEKIN 7 (Agerprcs). — Recomandările conferinţei vor fi wadzki.
După cum anunţa agenţia China
mina guvernul S. U. A. să respecte şi transmise spre aprobare Organizaţiei „In aprilie a.c. — sc spune în buleti AN K A R A 7 (Agerprcs). —
Nouă. în dimineaţa dc 7 august nume
sa îndeplinească întocmai acordul de roşi locuitori ai Pekinului s-au adunat Unităţii Africane. nul medical — Alcksander Zawadzki a Ziarul „MiMiyct" publică o declara
la Geneva pentru Vietnam din anul in faţa ambasadei R. D. Vietnam expri- ţie a ministrului afacerilor externe, F.
1954 şi să pună capăt imediat provocă mîndu-şi sprijinul faţă dc poporul viet C. Erkin, în care sc arată că situaţia
din
actuală
Cipru este urmărită la
rilor primejdioase împotriva R. D. Viet namez şi condamnind acţiunile S.U.A. Congo Luptele dintre răsculaţi Ankara cu multă nelinişte. El a subli
nam". împotriva R. D. Vietnam. niat că dacă ciocnirile dintre ciprioţii
greci şi turci vor continua, „consecinţa
şi trupele guvernamentale iau amploare fatală sc va realiza, Dreptul nostru
a interveni în Cipru nu a suferit nici o
Creşte numă rul şomerilor LFOPOLDVILLE 7 (Agerpres). — lansat un atac masiv împotriva oraşu modificare. Noi simţim necesitatea de a
„îndemnul spre o împăcare cu Cliom- lui Baudouinvillc, în vecinătatea căruia debarca în Cipru pentru a restabili
dreptul şi justiţia, în urma acţiunilor
în Brazilia bc este mult mai puţin vizibil decît cu sc duc lupte crînccne. La i'îiulyl lor, inumane ce sc desfăşoară în insulă- . De
aproximativ o lună în urmă cmd aces
forţele răsculate au declanşat o ofensi
ta a venit la putere cu promisiunile sa vă la sud de localitatea Manono în re asemenea, ziarul menţionează că vice
RIO DE JANEIRO 7 (Agerprcs). — Gcrais, precum şi în industria dc auto le dc reconciliere naţională- , relatează preşedintele guvernului turc, Kcntal
Ziarul „U ltim a Hora" avertizează că mobile şi dc piese auto. agenţia Associated Press comcntînd sta giunea Kampini. Agenţia de presă con Sntyr a relevat la r• ncitai său că Turcia
goleză transmite că detaşamente dc răs
la siîrşitul lunii august numărul şome „Ultim a Hora** citează drept cauze rea dc spirit din Congo după evenimen culaţi se îndreaptă spre puternica bază rste „pregătită pentru orice eventuali
rilor în Brazilia va atinge* probabil ci ale acestei situaţii politica dc rcstrîngc- tele din ultimele *zilc. militară Kamina, unde se aşteaptă dez tate".
fra dc 1.500.000. rc a creditelor adoptată dc Ministerul lănţuirea unei ofensive. La Stanley viile,
Ziarul îşi bazează pronosticurile pe dc Finanţe, diminuarea pieţei interne Amploarea luptelor dintre trupele gu care a fost ocupat zilele trecute de for
date furnizate dc economişti de pc lin vernamental^ şi forţele răsculate a cres ţele răsculate, viaţa a reintrat in nor
gă Ministerul Muncii. Dc pe acum, scrie ca urmare a politicii de îngheţare a sa cut considerabil în cursul după-amicz.ii mal. Ciocniri intre militari
ziarul, valul dc şomaj se face simţit în lariilor şi lipsa de securitate provocată de 6 august şi iii dimineaţa zilei dc 7
industria siderurgică din statul Min.as de acţiunile guvernului militar. august. Trupele guvernamentale au Intre timp activitatea diplomatică în
problema congoleză devine tot mai in sirieni şi izraelieni
tensă. Agenţia Associated Press anunţă R. D. VIETNAM : Constructorii Complexului metalurgic Tliai Nguycn
sosirea Ja Bruxelles a subsecretarului efectuează în prezent lucrările dc asamblare a furnalului nr. 2 pentru a intra DAMASC 7 (A -crpm ). —
nal, Clubul central al ziariştilor şi Agenţiile de presă menţionează că dc stat al S. U. A., Avcrcll Harrimait, Postul dc radio Damasc a anunţat că
Pe SCU Casa presei din Seul au refuzat să ici pitim arestaţi sînt vechi rasişti, trimis dc preşedintele Johnson să discu in funcţiune la timpul planificat. in regiunea Fin Maimoun au avut loc
In foto: Aspect de muncă din tim pul asamblării utilajului dc binare a
publice ştire.» eu privire la intrarea în
cunoscuţi pentru participarea lor la
vigoare a noii legi. Ziariştii sud-co- activitatea organizaţiei Ku-Klux-KIan te cu oficialităţi guvernamentale bel cocsului. ciocniri ca urmare a pătrunderii pc te
giene şi cu cercurile
de afaceri
din
reeni au declarat o grevă dc protest din statul Georgia. Bruxelles probleme legate de situaţia din ritoriul Siriei a unor m ilitari izraelieni.
de 24 orc. BUENOS AIRES. — Preşedintele Un soldat izraclian a fost ucis, inregis-
BELGRAD. -— Agenţia Taniug a- Congo. Cu o zi înainte, relatează aceeaşi trînilu-sc, totodată, răniţi dc ambele
nunţă că la Ticntiştc au luat sfîişit LA PAZ. — Cu eîteva ore înainte Argentinei, Ariuro Umbcrio lllia, l-a agenţie, Departamentul de Stat a anun
numit pc ministrul muncii, Ecrnando
lucrările seminarului tineretului şi dc a preda limcţia de vicepreşedinte Solo, şi ministru al economici în lo ţat că Statele Unite discută cu guver întrevedere Johnson - V Thant părţi.
studenţilor la care au luat parte re al Bolivici succesorului său, generalul nul de la Leopoldvillc problema ajuto In legătură cu acest incident, guver
prezentanţi ai 52 de organizaţii de ti Rene Barricmos Ortuno, Juan Lcchin cul lui Eugenio Blanco, decedat cu rului militar pentru armata centrală W ASHINGTON 7 (Agerpres).— U Thant a declarat că după părerea nul sirian a adresat o plîngcre Comisiei
neret şi dc studenţi din 40 dc ţări, a fost victima unui atentat. Rănit, cl eîteva zile în urmă. congoleză. Cercuri oficiale din S.U.A., In urma întrevederilor dc la Was «a ai fi utilă convocarea unei noi con mixte dc armistiţiu siriano-izracliana
printre care şi R.P. Romînă. a fost transportat la o clinică unde In legătură cu această numire, se relatează U.P.I., studiază problema a- hington cu preşedintele Johnson şi con ferinţe la Geneva a celor 14 ţări in
a prim it primele în g rijiri;*' ............ cretarul de prek.V al preşedintelui re cordării unui ajutor m ilitar Constînd în şî a dat instrucţiuni delegaţiei sale la
Participanţii la seminar au dezbă ducători ai Departamentului dc Stat al problema situaţiei din sud-cstul Asiei,
Juan Lcchin eşte conducătorul Parti publicii a declarat că în politica eco mijl.oacc dc transport .aerian şi rutier O.N.U, sâ informeze Consiliul dc Se
tut probleme privind rolul mişcării pentiu a asigura „o mai mare mobi S.U.A., secretarul general al O. N. U. subliniind că spune aceasta nu tn cali
dc tineret în dezvoltarea socială şi c- dului naţional revoluţionar dc stingă. nomică a ţării nu vor avea loc litate trupelor guvernului congolez". U Thant, a declarat reprezentanţilor tate dc reprezentant oficial al O.N.U. curitate.
conomică a ţărilor lor, precum şi pro BUCUTA. — După 203 zile, greva schimbări. presei că an fost abordate, printre alte
bleme privind colaborarea paşnică în celor 1.500 de muncitori dc la Între Un purtător dc cuvînt al companiei le, probleme ale O. N. U., situaţia din
CARACAS. — La Caracas a fost în
tre popoare. prinderile „Gaceosas Colombianas" fiinţată Comisia organizatorică a Fron „Union Miniere du Flaute Katanga" a Asia de sud-est şi problema cipriotă.
declarat că operaţiunile acestei socie
s-a încheiat eu victoria greviştilor, U Thant a adăugat că a expus preşe
PARIS. — După salvarea celor nouă tului dc Eliberare Naţională. Din a- tăţi „sc desfăşoară normal" şi că „nu sc
mineri dc la cariera de piatră din care au obţinut majorarea salariilor. ccastâ comisie fac parte reprezentanţi prevăd nici un fel de măsuri pentru a dintelui Johnson uncie idei privind men DE PRETUTINDENI
Champagnole, continuă zi şi noapte Aceasta a fost una dintre eelc mai ai Partidului Avangarda populară naţio o proteja dc consecinţele pe care le-ar ţinerea păcii în Asia de sud-est.
munca dc depistare a celorlalţi cinci îndirjite şi îndelungate greve din is nalistă, Partidului Mişcarea revoluţio putea avea asupra activităţii ci opera Secretarul general al O N U. a decla
mineri. Primarul oraşului Champag toria mişcării muncitoreşti din Co nară dc stingă, precum şi oameni po ţiunile militare din Congo- . El a spus rat că este dc competenţa Consiliului LOPARITUL nea acestor animale nu este comes
lumbia.
nole a declarat că sînt puţine şanse litiei şi activişti sindicali de seamă. că compania îşi rezerva „dreptul dc a dc Securitate să ia toate hotârîrilc pe MOSCOVA 7 — Corespondentul tibilă. ,
dc salvare şi a celorlalţi cinci mineri ALGER. — Ziarul „Alger Republi Frontul cheamă la unirea tuturor for decide orice acţiune pc care o va con care le consideră necesare pentru a fa Agerpres transmite .* După părerea oamenilor de ştiin
aflaţi încă în galeriile subterane ale cam" anunţi că în regiunea Constan sidera necesară". ce faţa situaţiei din sud-cstul Asiei. /.opăritul este un mineral desco ţă de la Institutul ucrainean (le
carierei. tine a fost arestat un grup dc ele ţelor patriotice, a tuturor oamenilor cercetări ştiinţifice Iu domeniul in
mente contrarevoluţionare formai din muncii, perit dincolo dc Cercul Polar dc dustriei conservelor, carnea dc ba-
SEUL. — Guvernul sud-corccan a a- cinci persoane. Ziarul relatează că asu către acad A. F.. Fersinan. Noul mi lenă un este mai proastă efl cea de
probat, ignorind protestele ziarelor, pra acestui grup, care are la activul JOHANNESBURG. - Refcrimln-sc 0 nouă cerere de rejudecare a procesului neral conţine uiobiu. tantal, cer in, vacă Tot secretul este să ştii s-o
agenţiilor dc presă şi posturilor de său mai multe atacuri inclusiv un la surse guvernamentale din Republi samariu, titan. prepari.
radio din ţară, legea care instituie atac împotriva sediului jandarmeriei, ca Sud-Africană, agenţia U.P.I. rela lui Ruby a fost respinsă l.a Institutul de chimie generală Adăugind o anumită cantita
controlul asupra presei. Această lege, s-a găsit o importantă cantitate de tează că în cursul acestui an guvernul şi anorganică „Kurnakovu al Aca te dc orto(os(at şi făină de
demici de ştiinţe a V li SS. a fost
propusă dc partidul dc guvernămînt arme. sud-african a cheltuit suma de 48 DALLAS 7 (Agerprcs). — juraţii care vizionaseră la aparatele lor pusă la punct o nouă metodă de soia, mir ost:' specific al cărnii
şî aprobată duminică de Adunarea WASHINGTON. - Directorul Bi milioane dolari pentru a face propa Judecătorul Joc Brown a respins o dc televiziune scena asasinării lui tratare a minereurilor polimctaUcc de balenă dispare, gustul aces
gandă politicii de apartheid
Naţională, a intrat în vigoare la 5 roului Federal de Investigaţii, Edgar cerere de rejudecare prezentată de a- Oswald. cu ajutorul clorului. Concentratul teia se îmbunătăţeşte şi cu ajutorul
august. Comisia, creată potrivit preve Hoovcr, a anunţat că !a Athcns, statul vocaţii lui Jack Ruby, asasinul lui Lee După această hotărîrc a judecătoru de minereu polimetalic este intro unei mici cantităţi de glutamină de
derilor acestei legi, va avea dreptul să Georgia , au fost arestate patru per Harvey Oswald. Această cerere sc ba lui Brown, avocaţii lui Ruby mai au dus In instalaţia numită „clorator" sodiu.
Pc de altă parte, carnea de ba
cenzureze orice informaţi» critice la soane implicate in asasinarea colone za pe aşa-numite „iregularităţi de pro posibilitatea dc a aduce cazul in faţa tn care se insuflă clor la o tempe lenă conţine o cantitate însemnată
adresa guvernului şi autorităţilor. cedură" semnalate de avocaţii lui Ruby C urţii criminale din Texas, cea mai ratură de 700-S00 grade. Gazul se
lului în rezervă Lcmucl Pcn. Acesia la procesid acestuia în martie trecut, in înaltă instanţă judecătorească din acest de miaglobină (suhstsn',3 muscula
In ciuda hotăm ii guvernului, rela a fost împuşcat la. 11 iulîc în apio- Pe scurt primul rînd refuzul dc a-1 judeca pe uneşte cu metalele rare dind dori ră). caic îi dă o culoare roşie în
tează agenţia United Press Internatio piere de Athcns. stat. Se aşteaptă ca această curte să te lichide şi gazoase din care se se chisă, neobişnuită. De aceea, se
Ruby în alt oraş decît Dallas, cît şi re examineze apelul apărătorilor lui Ruby pară apoi metalele în stare pură
fuzul judecătorului dc a descalifica pc în ianuarie sau februarie viitor. procedează la „curăţarea chimică"
IN U N D A Ţ II IN n cărnii de balenă, in scopul al
PAKISTANUL DE EST birii ei.
I.a Institutul amintit au (ost pre
KARACI 7 (Agerpres) .—
key va fi creat anul acesta în partea dc ceastâ întrebare şi-o pun nu numai ve Sute de mii de persoane din Pa parate zece feluri dc conserve de
APARTHEIDUL TREBUIE STIGMATIZAT vest a provinciei Cape. Populaţia sa cinii, dar şi toate ţările africane inde dăpost ca urmare a in u n da ţiilo r ce carne dc balenă, foarte gustoase.
kistanul de est au rămas fără a-
va li alcătuită din africani din tribul
pendente care şi-au propus drept sar
CONCASOR AUTOM ATIZAT
Cooba (1,5 milioane), din grupuri
tri
dc reziduurile
frican
rasistc-colonia-
bale amestecate (I3.7CC) şi albi care vor cină curăţarea totală a conţinem ului a- s-au produs in trei regiuni din a- AL CIM ENTULUI
Apartheidul este un cuvînt des uzitat tronii albi. Dar şi în acest caz. este In prezent, în Pretoria, capitala Re lucra în administraţie şi poliţie (17.300). listc. eeastă (ară Fabrica poloneză (îe ciment
atunci cîml este vorba de Africa dc sud, nevoie de un permis special pe care publicii Sud-Africane, sc lucrează la Iii condiţiile create de rasiştii sud - In legătură cu aceasta, conferinţa dc l*a Daeca, capitala Pakistanului ODItA a adaptat la tiucnsoorcle
Republica Sud-Africauă, dc guvernul a- omul trebuie să-l poarte .întotdeauna a- planurile creării aşa-nuniitelor- „bantu alricani, populaţia de culoare este lip la Addîs Abeba a luat, după cum se de est. apele au distrus mii de lo pc care le folosea piuă acum nişte
nccstci republici condus dc rasistul Yer- supra lui. Controlul asupra deplasări stane1* (teritorii unde vor locui numai sită de toate drepturile, este lipsi ştie, holărîri ferme in lupta pentru li cuinţe 450.000 de persoane din o- dispozitive ultramoderne de sfări-
woerd. lor este foarte sever: în 1962 pentru africani). Cele 260 de rezervaţii ale afri tă de posibilitatea juridică dc a se or chidarea dc pc continentul african a rasnl Faridpur $i din aproximativ mat cimentul, nntomatizhid astfel
3.000 de sate din împrejurimi au producţia
Ce înseamnă apartheidul în acţiune? ncrcspectarca regulilor de deplasare au canilor trebuie să fie reduse la opt ase ganiza în vederea luptei pentru condi rămăşiţelor regimului colonial al căror rămas fără adăpost. 00 la sută din Acest dispozitiv electronic origi
Apartheid este un termen care rezu fost condamnaţi aproape 400.000 de menea bantustane. Ca Şi pînă acum, ţii elementare dc existenţă. Dar aceasta reazem este Republica Sud-Africană ra nal, care Sc compune diu(r-n ba
mă faptul că 11 milioane dc africani oameni. africanii nu vor putea părăsi bantusta nu înseamnă că este lipsită de dreptul sistă şi coloniile portugheze Angola şi locuinţele din aceste sate au fost lanţă electronică şi nu ochi magie,
nu sc bucură de nici un fel de drepturi Africanii mi pot să creeze organizaţii nele, sau o vor putea face numai dacă de a lupta, drept care nu poate fi ră Mozambic. $i înainte popoarele africa distruse. După cum s-a anunţat o- măreşte producţia concasomlui. îm
ficial. pagubele pricinuite recolte
civile elementare, se poate chiar spune politice, nu se pot uni în sindicate. La o vor cere patronii sau plantatorii albi. pit de nimeni! )n ţară ia amploare miş ne au sprijinit prin toate mijloacele lor şi şcplelnlui sint imense bunătăţeşte calitatea cimentului,
dc nici un drept uman, în timp te 3 Cea mai mică suspiciune africanii pot fi In aceste bantustane va fi adusă toată carea de eliberare naţională. In Republi lupta confiaţilor lor aflaţi încă sub ju Apele mai multor rîuri din Pa reduce consumul dc energie elec
milioane de albi sînt stăpîni pe situa arestaţi ca sâ ne exprimăm astfel, pre populaţia africană din actualele rezer ca Sml-Africană acţionează intens parti gul colonialismului. In prezent, acest kistanul de est continuă să creas trică şi prelungeşte durata de fo
ţie, siăpini în adevăratul sens al cuvin- ventiv, tară a fi anchetaţi şî judecaţi. vaţii, precum şi peste 5 milioane de afri dul comunist aflat în ilegalitate — cel sprijin cunoaşte o etapă nouă. Acum că, depăşitul cotele maxime losire a instalaţiilor Anaratele sini
lului, stăpîni pc viaţa şi pc moartea Dar această detenţiune preventivă se cani din diferite oraşe ale ţării. mai vechi de pc continentul african. popoarelor din R.S.A., Angola şi Mo- mai sensibile şi reacţionează mai
alritanilor. Sc înţelege ci şi în m ulu poate prelungi pînă la 90 de zile! Ra Bantustanele sînr concepute ca re zambic li se acordă un ajutor organi FOLOSIREA VIRUŞILOR repede decît simţurile omului Fie
rile populaţiei albe există deosebiri de siştii sud-a)ricani au'născocit o nouă pe zervoare dc forţe dc muncă pentru pa Există numeroase organizaţii care şi-au zat nu numai dc către popoare, dar şi PENTRU COMBATEREA dozează singure materialele, mă
clasă. Nu toţi albii sînt duşmanii africa deapsă înjositoare pentru m ilitanţii afri tronii albi. Dacă un african nu va mai propus diept sarcină lichidarea ruşino de către statele africane. La Aildis A- DĂUNĂTORILO R resc sau micşorează dozele, supra
se
sului regim rasist. Printre acestea
independentă a declarat
beba, Africa
nilor. Dar din istoria ultim ilor anî ştim cani; domiciliul forţat care poate dura avea de lucru, el va trebui să se îna allă Congresul Naţional African condus război rasiştilor din R.S.A. şi Portuga Două firme americane x'or tnce- veghează funcţionarea concasomlui.
cum atrage rasismul în tenebrele sale ciţiva anii poieze imediat în bantustan. Dacă sc de Alberc Lutula, laureat al premiului lia. Deocamdată, el nu se duce cu m ij pc producţia in masă a unui virus corectează instantaneu orice defcc-
otrăvite pe oamenii simpli, la Ici dc Din 1950 există legea cu privire la ţine seama că şi potrivit statisticilor vă loace militare A fost creat un comitet care să combată dăunătorii recol ţiuni in procesul tehnologie.
tei Virusul respectiv distruge nu
exploataţi ca şi cei dc culoare. Nu tre „atitudinea amorală- care, sub amenin dit micşorate ale R.S.A. există 500.000 Nobel din 1961. Această organizaţie în interstatal dc ajutorare a popoarelor mai dăunătorii fără să aibă efecte FIBRA SINTETICA
clină spre metode nonviolentc, militînd
buie să uităm că in Atabama, de pildă, ţarea detenţiunii pînă la 7 ani, interzice de atricani şomeri, ne putem imagina luptătoare cu bani strînşi din cotiza asupra celorlalte vieţuitoare In ACOPERITA CU AUR
Sub denumirea de „ar maiou0. hi
la campaniile rasiste împotriva negrilor legăturile înire bărbaţii şi femeile de că bantustanele se vor transforma ime în activitatea sa pe greve, pentru boico ţiile dc I la sută din bugetele dc stat plus, insectele care urmează a fi Statele Unite ale Amcricii a fost
îndeplinirea
pentru
tarea mărfurilor,
participă nu numai reprezentanţii cercu rase diferite. Iu cei zece ani de exis diat înlr-un fel de lagăre dc concentra măsurilor C.N.U. Congresul pan-afri- ale ţârilor independente dîn Africa. distruse propagă ele insele boala produsă o fibră sintetică, acoperită
rilor conducătoare. Rasismul este cu atît tenţă legea a fost aplicată in aproape re populate cu oameni săraci, flăinînzi cau, o altă organizaţie din Republica Ţările A fricii s-au angajat să înzestre Insectele care supravieţuiesc tran eu un strat subţire de aur Stratul
mai periculos cu cît îi abate pc oameni 4.000 de cazuri. şi bolnavi. Sud-Africană, mizează mai mult pe ac ze popoarele luptătoare cu armament smit boala generaţiilor viitoare şi acesta reflectă razele infraroşii,
dc la lupta de clasă, croind impresia Pedeapsa cu moartea nu este o rari Dacă urmărim firul planurilor rasiste, ţiuni de sabotaj, urmărind sâ submineze şi echipament, să pregătească pc terito acelea care mor lasă in urma lor producătoare de căldură. îmbră
că omenirea se împarte după criterii de tate în Republica Sud-Africană. Statis ne dăm scama că ele duc de fapt la încrederea rasiştilor în posibilităţile lor. riile lor armate populare, sâ pre milioane de viruşi. cămintea de protecţie confecţionată
iasă. ticile rasiste calculează cu un cinism exterminarea fizică a triburilor africa Există şi o altă organizaţie, mai com gătească un corţi de voluntari. A Tehnica producerii noului mijloc din aceste fibre apăru pe om pen
Situaţia materială din Africa de sud fără margini că anual se pronunţă în ne, aşa cum au procedat pc vremuri co bativă, „Lăncile ascuţite ale naţhmîi- lost decretară boicotarea diploma de combatere a dăunătorilor nu csie tru un timp foarte scurt, chiar da
poate li exprimată în următoarea sta medie 68 condamnări la moarte care lonialiştii germani în Africa dc sud- carc sprijină organizaţia lui Lutula, ceea tică şi economică a R.S.A. şi Portu deloc complicată In laborator miei că temperatura mediului ambiant
tistică: populaţiei băştinaşe ii revine 13 silit executate De curind, pedeapsa cu vest cu tribul Gerrcro. ce dovedeşte că lupta populaţiei sml- galiei. Au fost întrerupte comunicaţiile cantităţi de viruşi slut plasate în se ridică pînă In f.ă50*C I.a o tem
borcane dc sliclă în care trăiesc peratură de 550"C omul poate re
la sută din suprafaţa agricolă. Albii po moartea se aplică penurii încă două „C li Paralel cu crearea bantustanelor sc alricanc pentru drepturile sale a in aeriene cu aceste ţări ctc. larvele insectelor. Imediat re o pă zista cit era. minute, iar la o tempe
sedă 87 la sută din pămîitt şi ei consti me": pentru plecarea în străinătate în elaborează planurile înfiinţării aşa-nu- trat într-o nouă etapă. In 1962 a apă Republica Sml-Africană şi coloniile truns în larvă, turnsul creşte şi se ratură scăzută de — 2C>0nC eîteva
tuie 90 la sută dintre proprietarii din scopul însuşirii metodelor dc activitate mitclor întreprinderi „dc graniţă". La rut şi grupul ilegal „I'oko" care re portugheze din centrul şi din sudul A- reproduce cu o iuţeală fantastică. ore.
fricii reprezintă acum reazemul
colo
industrie, comerţ şi agricultură. Bunu subversivă şi pentru îndemnuri pc teri graniţele cu bantustanele, patronii albi curge uneori chiar la lu|ita armată. Prin terciuirea a aproximativ 100
nialismului în Africa Dc aici colonia
rile sînt însă create dc africani. Ei re torii străine la răsturnarea actualului vor crea întreprinderi ale industriei pre D iriguitorii rasişti din R.S.A. ţin sea liştii îşi pot extinde influenţa asupra de larve si diluarea cu apă se ob
prezintă 99 la sută dinlic lucrătorii din regim din Africa dc sud. lucrătoare unde va lucra populaţia aces ma dc roate acestea şi de aceea folosesc ţărilor africane independente, de aici ci ţine o soluţie suficientă pentru a LOTO-CENTRAL
agricultură, 88 la sută dintre lucrătorii Toate faptele citate pînă acum iui tor rezervaţii. Dai dacă strămutarea a- împotriva populaţiei africane un solid pot trece la contraofensivă. Frontierele slîrpi dăunătorii de pe 1/2 ha
din industria extractivă. epuizează încă noţiunea dc apartheid. Iriranilor in aceste noi rezervaţii se pumn poliţienesc — 30.000 dc poliţişti,, nordice ale teritoriilor rasiste reprezintă CARNEA DF. BALENA La tragerea Lolo-Cenlial din 7 au-
Populaţia africană are dreptul să tră Apartheidul reprezintă o întreagă teo desfăşoară din plin, construcţia între precum şi o armată al cărei efectiv se linia de demarcaţie între Africa inde ESTE COMESTIBILA susl 1964 au fost extrase din urnă
iască numai in 260 rezervaţii amenajate rie rasistă care se reduce la propovădui- prinderilor „dc graniţă" înaintează foar apropie rapid dc proiectata cifră de pendentă şî cea înrobită. Dacă această Vinătoarca de balene este cunos următoarele numere :
special pc pamîiiturilc cele mai sterpe. icj existenţei separate a raselor în ace te lent. Acest decalaj constituie o tra 260.000 dc oameni. demarcaţie va fi ştearsă dc valul mişcă cută dc peste un secol Vinălorii c- G2 34 11 G G4 54 2 G0 7G 59
Africanii nu sc pot deplasa liber prin eaşi ţară. Actualii diriguitori ai statului gedie pentru familiile africane care ră- Dar oare forţele armate ale rasiştilor rii de eliberare naţională din nord, ra ran atraşi de i'estita untură de ba Premii suplimentare : 53 70 69
ţară în căutarea dc lucru. Ei pot face rasist sml-african vor să-şi perfecţione mîn fără nici un fel dc muncă. Pri îiid-africani se pregătesc pentru a lupta sismului ii va sima ceasul şi colonialis lenă. In schimb, se credea că car- Fond de premii : 730.365 lei.
acest lucru numai atunci cîml îl cer pa ze teoria prin practică. mul bantustan care se va ni: ii Trans- numai împotriva populaţiei africane? A- mul. va fi măturat complet din Africa.
Redacta şi administraţia ziarului; str. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263328 din G noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică Iiunedoara-Deva 40.056