Page 29 - 1964-08

^"î?'o n a 'i
J‘ ‘-‘r>r'Qo a n ^D cva
PROLETARI DIX TOATE ŢĂRILE. VXIŢ1-VJU
M A R I FESTIVE ÎNCHINATE ZILEI MINERULUI

Gurabarza
Ieri în exploatările miniere dîn Va lea Jiului, Brad, Teliuc, Glielar, Zlatna
ctc. au avut loc adunări consacrate Zi lei Minerului.
La aceste adunări au participat me mbri ai Biroului şi Comitetului regio- In sala clubului din Gurabarza erau
nai de partid Hunedoara, activişti de partid şi de stat, conducători al ex- adunaţi numeroşi mineri, maiştri, teh­
ploatărilor miniere, care în cuvîntul lor au evocat evenimentul din August nicieni şî Ingineri, veniţi să cinstească
1929, înscris într-o pagină glorioasă a istorici mişcării muncitoreşti din ţa- ziua lor, Ziua minerilor.
ra noastră. Despre semnificaţia Zilei Minerului a
vorbit tov. Nicolae Constantin, secre­
Vorbitorii au reliefat, de asemenea , rezultatele deosebite obţinute de har-
nicii mineri din regiunea Hunedoara în îudeplinirea angajamentelor luate in tar al Comitetului regional Hunedoara
întrecerea socialistă. al P.M.R. caic a evocat momente din
Pretutindeni, minerii şi-au reafirm at hotărîrea dc a munci cu şi mai mult munca şi lupta din trecut a minerilor
avînt pentru a obţine noi realizări în muncă. pentru o viaţă liberă, lipsită dc
exploatare. Tov. N. Constantin a feli­
citat călduros în numele Comitetului re­
tului popular al oraşului Lupcni a dat gional dc partid, pc harnicii mineri de
Lupeni citire Decretului Consiliului dc Stat al la E. M. Barza, pentru rezultatele ob­
ţinute, urîndu-lc noi succese în muncă,
Republicii Populare Romîne, prin cart
ANUL XVI. NR. 2990 DUMINICA 9 AUGUST 1964 4 pagini, 20 bani se conferă ordine şi medalii unor mi­
Sala palatului cultura] din Lupcni a neri. tehnicieni şi ingineri pentru rezul­
găzduit o entuziasta adunare festivă a tatele deosebite obţinute în producţie, Teliuc
minerilor şi a celorlalţi oameni ai mun­ tov. Dumitru Dejeu, a înniînnt frunta­
Peste 1200 dc mineri, tehnicieni, in­
cii din localitate. La adunarea festivi şilor adîncurilor înaltele distincţii. gineri şi alţi oameni ai muncii din Teliuc
Z I U A au participat tovarăşii Bujor Almăşan, Pian.a Chiţit, miner, a mulţumit parti­ s-au întâlnit ieri dupâ-amiază în parcul
In nuntclc celor decoraţi, tovarăşul
membru al C. C. al P.M.R., ministrul
din localitate la adunarea
consacrată
minelor şi energici electrice, Dumitru
Popa, prim secretar al Comitetului re­ dului şi guvernului pentru grija deose­ sărbătoririi Zilei Minerului. Cu acest
bită pc caic o poartă minerilor, tutu­
gional Hunedoara al P.M.R., Dumitru ror oamenilor muncii din patria noas­ prilej, tov. IoAchim Moga, membru al
Biroului Comitetului regional Hunedoa­
M INERULUI Hunedoara, David Lazăr prim secre­ tră. După luminarea distincţiilor, tov. ra al P.M.R. a vorbit despro eroicele
Dcjeu, preşedintele Comitetului exe­
cutiv al Sfatului popular a| regiunii
Bujor Almăşan, membru al C. C. al
lupte ale minerilor din Lupcni de acum
tar al Comitetului orăşenesc Petroşani P.M.R., ministrul minelor şi energici 35 de ani, despre realizările Istorice ale
electrice, a felicitat călduros pe harnicii
al P. M. R., Victor Gliioancă, secretar mineri cu prilejul acestei sărbători pen­ poporului nostru pe drumul construi­
In atmosfera entuziastă a zilelor pre­ coastă şi puţuri de extracţie, s-au in­ al Comitetului orăşenesc Petroşani al tru rezultatele remarcabile obţinute în rii socialismului, despre munca şi viaţa
mergătoare ccIci tic n XX-a aniversări trodus numeroase locomotive electrice, P.M R., Wiliam Szudcr, director gene­ producţie, urindu-Ic noî succese in în­ nouă a minerilor, precum ji despre suc­
a eliberării Romînici ds sub jugul fas­ maşini dc încărcat, maşini de rambleiat ral al C. C. V. J., Traian Blaj, preşedin­ trecerea entuziastă pc care o desfăşoară cesele acestora.
cist, oamenii muncii din patria noastră pneumatice şi alic utilaje de mare pro­ tele Comitetului executiv al Sfatului pentru îndeplinirea exemplară a sar­
sărbătoresc astăzi Ziua Minerului, pri­ ductivitate. popular al oraşului Petroşani, activişti cinilor trasate de partid. GheSar
lej dc cinstire şi înaltă preţuire a efor­ Răspunzînd cu entuziasm chemării de partid şi ai organizaţiilor dc ninsă. In încheierea adunării festive, cei
turilor eroice depuse de acei care ex­ partidului de a folosi din plin tehnica Adunarea festivă a fost deschisă de prezent! în sală au vizionat filmul „Lu- Ieri după-amiază, un mare număr de
trag din adîncuri cărbunele, minercu- cu care a fost dotată industria extrac­ către tov. Vaier Dan, secretar al Comi­ pen! 29", evocare a glorioaselor lupte mineri, tehnicieni şi ingineri de la E.M.
rilc de fier, metalele preţioase şi alte tivă, colectivele dc muncitori, tehni­ tetului orăşenesc de partid Lupcni. Des­ ale minerilor din Lupeni pentru liberta­ Glielar au fost prezenţi în sala clubu­
materii necesare dezvoltării economici cieni şi ingineri din exploatările miniere pre însemnătatea evenimentului sărbă­ te şi o viaţă mai bună. lui pentru a sărbători Ziua Minerului.
Naţionale, înfloririi patriei socialiste. ale regiunii, depun eforturi sporite pen­ torit a vorbit tovarăşul Dumitru Popa. La adunarea festivă au participat tova­
Sărbătorirea Zilei Minerului, care arc tru creşterea producţiei şi productivită­ prini secretar al Comitetului regional răşii Vichcntc Bălan, membru al Bi­
loc în fiecare an în prima duminică ţii muncii, pentru reducerea preţului Hunedoara a) P. M. R. In expunerea Petrila roului Comitetului regional Hunedoa­
după memorabila dată de 6 August caic de cost şi îmbunătăţirea continuă a ca­ ?a, iov. Dum itru Popa a evocat trecu­ ra al P.M.R., preşedintele Consiliului re­
aminteşte dc luptele glorioase desfăşura­ lităţii materiilor extrase. In cele două tul glorios dc luptă al minerilor din tn cadrul adunării festive consacrate gional al sindicatelor, şi Viorcl Răcea»
te sub conducerea partidului comunist decenii care au trecut ţjc la eliberarea Lupcni caic cu preţul vieţii lor s-au Zilei Minerului care a avut loc la Pe­ nu, preşedintele Comitetului executiv
de minerii dîn Lupcni în vara anului patriei, minerii Văii Jiului jiu reuşit să ridicat în august 1929 împotriva regi­ trila a luat Cuvîntul tovarăşul Andrei al Statului popular al oraşului regional
1929 împotriva exploatării şi asupririi ridice producţia anuală de cărbune la mului dc sîngcronîă asuprire şi Ccrvcncovici, secretar al Comitetului Hunedoara.
burghezo-moşiereşti pentru dreptul la 5.450.000 tone, dind economiei naţio­ exploatare, înscriind o pagină dc regional Hunedoara al P.M.R,. Sublini­ In cuvîntul său, tov. Viclicnte Bălan
muncă şi un trai mai bun, a devenit în nale, numai în ultim ii patru anî, mai glorîc, nepieritoare în istoria miş­ ind importanţa şi semnificaţia eveni­ a vorbit despre luptele minerilor pen­
anii puterii populare o tradiţie scumpă mult de 505.000 tone cărbune peste cării muncitoreşti din ţara noas­ mentelor din August 1929 de la Lupeni, tru libertate şi viaţă mai bună, eviden­
clasei muncitoare şi întregului nostru plan. Ei au ridicat productivitatea mun­ tră. Tov. Popa a relevat apoi num­ tovarăşul Andrei Ccrvcncovici a relevat ţiind rezultatele frumoase înregistrate de
popor. Luptele minerilor din august cii la 1,262 tone pe post, iar în anii ea noua a minerilor dc azi, entuzias­ condiţiile bune de viaţă asigurate astăzi minerii regiunii noastre în întrecerea
1929 care au dovedit creşterea gradului şescnalului au realizat 54.300.000 lei c- mul lor în lupta pentru înfăptuirea minerilor de partidul si guvernul nostru socialistă desfăşurată în cinstea Zilei de
de maturitate politică şi a spiritului re­ conomii la preţul de cost şi 44.730.000 măreţelor sarcini trasate de partid, precum şî succesele obţinute dc 23 August.
voluţionar al clasei muncitoare din Ro- lei beneficii peste plan. Peste 90 la sută succesele repurtate de minerii Văii Jiu­ minerii din Petrila în îndeplinirea an­
★
mînia, s-au înscris în cartea de aur a din sporul producţiei de cărbune s-a lui antrenaţi într-o însufleţită întrece­ gajamentelor luate în cinstea zilei de 23 Şi în celelalte exploatări miniere din
istorici, alături dc cele mai glorioase realizai pe seama creşterii productivită­ re socialistă în întînipinarca Zilei M i­ August — marea sărbătoare a eliberării regiunea noastră au avuc loc adunări
lapte din viaţa poporului nostru. ţii muncii. 1 e s ş ; nerului şi a zilei de 23 August, niarea patriei. festive consacrate Zilei Minerului.
Minerii, clasa muncitoare, toţi oa­ La Tcliuc, datorită extinderii fron­ sărbătoare a poporului nostru. In numele Comitetului regional de Pentru nscritc deosebite obţinute in
menii muncii din patria noastră se mîn- turilor de lucru şi mecanizării majori­ Expunerea a fost subliniată în repe­ partid, tovarăşul Andrei Ccrvcncovici a muncă, celor mai harnici mineri le-au
dresc cu aceste fapte măreţe de luptă tăţii operaţiunilor miniere, producţia în­ tate rînduri dc aplauzele puternice ale felicitat pe harnicii mineri de la Petri­ fost înmînatc ordine şi medalii ale
pentru fericirea şi bunăstarea poporului. tregului an 1938 a fost realizată anul celor prezenţi. la pentru succesele obţinute în lupta R.P.R. şi titlu ri personale.
In spiritul glorioaselor tradiţii de trecut în numai 18 zile, iar la Gliclar, Kk n o i După cc iov. Victor Craşovcanu. pre­ ce o desfăşoară pentru sporirea neînce­ Peste tot după festivităţi au fost pre­
luptă ale clasei muncitoare, oamenii producţia de minereu de fier a crescut şedintele Comitetului executiv al Sfa­ tată a producţiei de cărbune. zentate bogate programe artistice.
muncii din. patria noastră, conduşi cu in 1963 dc 10,7 ori faţă de 1938. Pro­ '944
X ' %
înţelepciune şi fermitate dc partid pe ducţia dc minereu de cupru şi complex / \ ă? IN CINSTEA MARII
calea luminată dc învăţătura marxist- la exploatarea din Deva a crescut dc
leniniîtă — făuresc măreaţa operă a dc- asemenea în 1964 de peste 5,6 ori faţă 23 «964 AO
lâvîrşirii construcţiei socialiste. dc anul 1962. Dezvoltarea culturii în anii noştri
Visurile îndrăzneţe, pentru care şi-au Paralel cu înzestrarea tehnică a mine­ SĂRBĂTORI
jertfit viaţa cei mai buni fii ai poporu­ lor, statul democrat-popular a investit
lui şl pentru care au luptat şi minerit sume însemnate pentru protecţia mun­ Lcnin, subliniind însemnătatea muncii cativâ capătă un conţinut tot mal bo­
de-a lungul deceniilor, au devenit rea­ cii. Numai la mina Lupeni, în anul 1963 dc formate şi dezvoltare a conştiinţei CORNEL STOICA gat, militant şi eficace, contribuind la
litate. Eliberaţi din robia capitalistă, de­ s-au cheltuit în acest scop 5 395.000 lei, Angajam entul-fapt împlinit socialiste a maselor arăta : Vicepreşedinte al Comitetului executiv formarea şî dezvoltarea conştiinţei so­
veniţi siăpîni pc munca şi soarta lor, iar pentru anul 1964 au *fost alocaţi „Cu cît este mai profundă translor- al Slutului popular regional Hunedoara cialiste a ţărănimii. Prin intermediul co­
oamenii muncii din patria noastră îşi 5.763.000 lei. marca pe care dorim s-o înfăptuim, cu mitetelor pentru cultură şi artă se rea­
iăuresc o viaţă noua, din cc în ce niai Toate localităţile miniere, ca şi cele­ Corespondentul nostru, iov. Nagy ducă preţul dc cost al cărbunelui. O r­ avît mai mult trebuie să trezim intere­ trundere a culturii pînă în cele mai în­ lizează în prezent o legătură io t niai
ganizaţiile sindicale, sprijinite şi îndru­
frumoasă. lalte centre muncitoreşti din regiune Ştefan, nc relatează că minerii din Lo- mate dc organizaţiile dc partid, au sus­ sul pentru această transformare şi a.itu- depărtate sate. strînsă între oraş şi sat, între unităţile
nea au reuşit si-şi îndeplinească angaja­
In cci douăzeci dc ani dc la eliberarea cunosc o înflorire continuă. Oraşele mentul luat în întrecerea socialistă de dinca conştientă faţă dc ca, convingmd Casele de cultură, cluburile şi biblio­ de cultură dc la sate şi cele din centre­
patriei, poporul nostru muncitor, con­ Lupeni, Petroşani, Petrila ca şi oraşul a da în cinstea zilei de 23 August, peste ţinut şi au depus strădanii pentru a dez­ dc necesitatea acestei transformări, alte tecile muncitoreşti, cele 3 reatic de stat, le muncitoreşti.
dus dc partid a obţinut victorii stră­ Vulcan pe care odinioară burghezia il prevederile planului dc producţie, 16.000 volta pc toate căile energia şi spiritul milioane şi zeci dc milioane de oameni". staţia de televiziune de la Boiu şi alte La sate sînt trimişi sute de intelec­
lucite în industrializarea socialista a ţă­ declarase mort au deveni: de nerccu- tone cărbune. de iniţiativă al minerilor, s-au preocu­ Avînd la bază indicaţiile leniniste, mijloace culturale vin să întregească pu­ tuali, încadraţi în brigăzi ştiinţifice, ca
rii, în transformarea socialistă a agri­ noscut. Pretutindeni s-au ridicat blocuri Pentru înfăptuirea angajamentului un pat să îmbunătăţească continuu conţi­ partidul nostru a înfăptuit intr-un timp ternica bază materială dc care dispune lectori sau conferenţiari; numeroase for­
culturii, în dezvoltarea tuturor ramuri­ cu apartament? spaţioase, s-au construit rol deosebit l-au avut organizaţiile sin­ nutul întrecerii pentru a o ridica [>c relativ scurt mari realizări în domeniul cultura şi arta. maţii artistice de la oraşe prezintă pro­
lor economici naţionale, a ştiinţei, cul­ străzi asfaltate, s-au înălţat cluburi, dicale. Ele au ajutat prin toate mijloa­ o treaptă şi mai înaltă. Şi, în întrecerea economici şi culturii, al formării con­ An dc an se alocă la bugetul Sfatului
turii şi ridicarea nivelului dc trai. şcoli, cinematografe şi alte edificii so- ştiinţei socialiste a oamenilor muncii. grame artistice pc scenele căminelor cul­
In pas cu celelalte ramuri ale industri­ cial-cuhurale. In bazinul carbonifer al cele minerii, colectivele fiecărui sector cc sc desfăşoară, pc locul dc frunte sc In anii puterii populare, datorită po­ popular regional sume din cc in ce mai turale; caravane cinematografice şt au-
ei grele, industria minieră a cunoscut Văii Jiului s-au construit în anii puterii dc muncă să realizeze o continuă spo­ situează acum sectorul I. Peste 650 dc liticii înţelepte a partidului nostru s-a mari pentru dezvoltarea bazei materia­ tolibrârii răspîndcsc lumina ştiinţei şi
le a culturii dc masă. Numai în anul
în anii puterii populare un puternic populare pentru mineri peste 8.000 apar­ rire a productivităţii muncii, sa îmbu­ mineri din acest sector sc menţin de creat şi se dezvoltă o puternică bază acesta s-au prevăzut dc la buget peste culturii în toate satele regiunii. Peste
avînt. In Valea Jiului, în munţii Po­ tamente. nătăţească calitatea producţiei, să re­ cîtcv.i luni în rîndul evidenţiaţilor. materială a culturii, alocîndu-se an dc 2500 dc intelectuali, antrenaţi în co­
iana Rusca şi în munţii Apuseni s-a Cartiere noî, cu locuinţe pentru mi­ an fonduri tot mai nuri pentru nevoile 15 milioane Ici, cxceptînd fondurile im­ lectivele dc lectori şi brigăzile ştiinţi­
efectuat un marc volum de lucrări geo­ neri s-au construit şi la Brad, Tcliuc, artei şi culturii. portante ce sc cheltuiesc pentru satis- fice, au făcut dc la începutul anului şî
logice pentru descoperirea unor noî re­ Zlatna şi în alte localităţi din regiune. Economii şi beneficii peste plan Viaţa clocotitoare, veselia şi bucuria laccrca cerinţelor culturale ale oameni­ pînă în prezent peste 4000 expuneri pe
zerve de cărbune, minereuri dc fier şi O expresie puternică a grijii pe care muncii împlinite, exprimate prin cînlec, lor muncii pc linia celorlalte organiza­ tenie diferite şî peste 350 întâlniri in
complexe; s-an deschis minele noi dc o manifestă partidul pentru ridicarea joc,, sete dc carte, de cultură, au luat dc ţii de masă şi obţtcşti. cadrul brigăzilor ştiinţifice. Merită a fi
la Uricnni, Dilja şi Muntelui Mic; s-au nivelului de trai al celor Ce muncesc şi In primul semestru al anului, la E.C. 14,4 tone pîroluzîtă tratată şi 3 tone des- mult locul mizeriei sociale. Ca urmare Intre măsurile importante luate dc evidenţiată pc această linie activitatea
readus la viaţă minele dc la Vulcan, Lo- în primul rînd al minerilor, o consti­ Orăştîc s-au realizat 2.249.0C0 Ici eco­ sulfat dc mangan soluţie. partid şi guvern pentru dezvoltarea ac­ comitetelor pentru cultură şi artă din
jica şi Deva, închise dc capitalişti; s-au tuie majorările succesive dc salarii, scă­ nomii suplimentare la preţul dc cost şi întrecerea socialistă se desfăşoară a- a grijii ce se acordă activităţii cultura­ tivităţii culturale la nivelul cerinţelor raioanele Alba şi Haţeg care trim it cu
dezvoltat şi modernizat toate minele derile de impozite şi reducerile de pre­ 2.050.000 Ici beneficii peste plan. Pla­ ci’.ni cu şi mai mult avînt în toate sec­ le dc către partid, avem astăzi în re­ actuale, pentru lărgirea sferei de cu-
nul la producţia globală, pe 7 luni, a
şi antrenarea unui
din regiune. ţuri efectuate în ultim ii ani. Recenta fost depăşit cu 4,4 la sută, la producţia ţiile şi sectoarele fabricii. Muncitorii, giune 503 cămine culturale din care 153 . prindere a maselor regularitate brigăzi ştiinţifice şi confe­
Datorită grijii permanente a partidu­ hotârîrc a C.C. al P.M.R. şi a Consiliu­ marfă cu 12,8 la sută, iar productivi­ inginerii şi tehnicienii noştri, vor ca luncţioneazâ în localuri noi, 33 biblio­ număr cît maî mare de intelectuali în renţiari în satele îndepărtate.
lui pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lui de Miniştri, cu privire la majorarea tatea muncii a crescut cu 5 la sută faţă în cinstea marii sărbători de la 23 Au­ teci comunale şi 420 biblioteci săteşti, opera de culturalizare a oamenilor mun­ O contribuţie importantă la educa­
muncă, pentru uşurarea eforturilor mi­ salariilor tueuror categoriilor dc sala­ de plan. De asemenea, în perioada 1 ia­ gust *ă obţină realizări şi mai frumoase 99 case de citit. In acest an s-a inau­ cii, a fost şi crearea comitetelor pen­ rea oamenilor muncii dc la oraşe şi sate,
nerilor şi a succeselor obţinute în dez­ riaţi, reducerea unor cote ale impozitu­ nuarie — 51 iulie, s-au dac peste plan în producţie. gurat ccl tle-al 2 34-lea cinematograf să­ tru cultură şi ană.
voltarea întregii industrii, munca mine­ lui pe salariu şi creşterea plafonului dc 18,7 tone lan in praf, 73,8 tone oxid dc STELIAN BRAICA tesc, cu care s-a încheiat cîncficarca re­ Prin îndrumarea acestora de căirc (Condnuaia (n pag. 2~a\
rilor a căpătat o înfăţişare noua. Toate Salarii în funcţie dc care se acordă alo­ fier galben, 58 tone oxid de fier roşu, şeful serviciului plan giunii, ceea cc evidenţiază o largă pă- organele dc partid, munca cultural-cdu-
exploatările miniere din regiune cunosc caţia de stat pentru copii, aduce sala­ F.C. Orăştic
lin înalt grad dc mecanizare a muncilor riaţilor, un spor de venituri de 6,8 mi­
grele. Uneltele primitive au fost înlo­
liarde lei anual.
cuite treptat cu maşini şi utilaje mo­ Decorări cu prilejul
derne, care fac munca minerilor mai Atenţia şi înalta preţuire de care se B rJgoda n oosfro
uşoară, mai frumoasă şi mai spornică. bucură minerii dîn partea partidului,
In Valea Jiului transportul subteran şi guvernului şi întregului popor sc reflec­ „Z ilei Minerului“ m rrn m u n nuvt»»tnn
dc la suprafaţa minelor s-a mecanizat tă şi în numărul mare de mineri dis­
în întregime. In anii şcscnalului s-a in­ tinşi cu ordine şi medalii sau cu titluri In adunările festive care au avut loc
trodus pe scară largă susţinerea moder­ dc fruntaşi şi evidenţiaţi în întrecerea în exploatările miniere ale regiunii noas­
nă în abataje şi galerii, s-a trecut la socialistă. tre cu prilejul „Zilei Minerului" nume­ ca dc acid sulfuric este nouă şi pro­
mecanizarea complexă, în unele abataje Proiund recunoscători pentru grija şi roşi muncitori, tehnicieni şi ingineri au duce dc 5 ori mai mult dccît cea ve­
irontale de la minele Lupcni şi Vulcan dragostea caldă cu care sînt înconjuraţi, fost distinşi cu ordine şi medalii ale Z L A T N A dic; uzina metalurgică, intrată în
cu pluguri sau combine, transportoare pătrunşi dc dragostea nemărginită faţă Republicii Populare Romîne pentru me­ funcţie în 1961, sc compune din sec­
blindate şi susţinerea cu st/lpi hidrau­ de patrie, minerii luptă cu însufleţire ţii moderne; transportul a fost în în­
lici şi grinzi în consolă, s-a extins în­ pentru a scoate din adiiicurî cît ni.ai rite deosebite în muncă. Au fost deco­ tregime mecanizat.
raţi cu Ordinul Muncii clasa a 111-a 14
călcarea mecanică în galerii şi puţuri. multe bogăţii. Dcsfăşurind larg între­
Creşterea gradului de mecanizare în cerea socialistă în cinstea celei de a muncitori, tehnicieni şi ingineri din ca­ Strccurîndu-se pc Valea Ampoiului, ginerul Teodor Zâne. A dat binele în Tinereţea uzinei sc vede şi în vi­
industria carbonilcră dîn Valea Jiului XX-a aniversări a eliberării patriei, m i­ drul exploatărilor miniere aparţinătoare locomotiva ne duce gifiind tot mai pripă şi a intrat în vorbă cu secreta­ goarea cu care produce. La sortimen­
C.
C.V.J., 11 din exploatările T. M. Deva
este demonstrată în modul cc] nui nerii din regiune au întînipinat sărbă­ adine spic inima Apusenilor. După 35 rul. Am fost martori la convorbire. tul dc bază producţia este astăzi cu
grăitor dc faptul că în anul 1963, con­ toarea lor cu realizări remarcabile în şi 5 din cadrul exploatărilor Trustului de km., la capătul şinei înguste sc — Nui unde locuim, tovarăşe se­ 4.774 la sută nui marc dccît în 1948.
sumul de energic electrică pc tona dc muncă. In şapte luni, minerii dîn Va­ aurului Brad. Printre cei distinşi cu O r­ opreşte brusc, tcmîndu-sc parcă de cretar ? Oamenii nu se opresc aici. Au început
cărbune extras a fost dc 30,2 Ksvh, faţă lea Jiului au extras peste plan 73.232 dinul Muncii clasa a Ill-a sc numără înălţimile cc-o înconjoară. Am ajuns Nu înţelegeam ce vrea să spu­ lucrări dc mică mecanizare şi în cu­
de numai 9,6 Kw îi. în anul 1958. tone cărbune cocsificabil şi energetic, tovarăşii; Boicanu A. Nicolae, Cosma în Zlatna, comuna care-şi întinde sa­ nă şi asta nc-a lăcut să fini atenţi. rînd vor reclădi şi moderniza o'nouâ
Succese înseninate în mecanizarea şi au realizat în primul semestru eco­ D. Ioau, Pop A. Andrei, Raracsony I. tele şi cătunele pc Valea M orii şi a — In Zlatna — vine în şagă răspun­ fabrică dc sulfat de cupru. Pe drumuri de munte
muncilor grele s-au înregistrat şi la nomii la preţul de cost, în valoare dc Rudolf, Diana P. Chiţii, Dcak I. luliu, V iitorilor, înconjurate de munţi caic sul secretarului.
exploatările miniere din Tcliuc, Cthclar, 7 milioane lei. Minerii din cadrul Trus­ Mardarc S. Eftimîe din exploatările ating altitudinea dc 1.4C0 ni. Transfor­ — Asta-i bună ! Eu nu ştiu cc să Ic Unul ca mulţi alţii Mergem să vedem şi noi cuni mî-
Deva, Barza. Bâîîa-Crăciuncşti, Ccrtcj, tului minier Deva, au realizat în şapte C C.V.J.; Alexandru A. Oatu, Roman mările petrecute aici în Apuseni sînt şi spun oamenilor şi dumnealui îi arde nuiesc oamenii noile agregate, sa le cu­
Zlatna ctc. La Tcliuc, operaţia dc încăr­ luni în plus 12.698 tone minereu dc P . Dan, Florean T. Drăgulcscu, Mat caş dc glume... „In Zlatna", imită ingine­ La exploatarea minieră din locali- noaştem minele şi aşezările dc astăzi.
mai evidente.
Nu poţi cuprinde in ­
care. în carieră, a fost complet mecani­ fier. I. Mczei, 'Nicolae S. Ardclcanu, Bun- tr-un reportaj dc ziar tot cc atestă gri­ rul vorba secretarului. Parcă eu nu taie l-am cunoscut pc ritu iu l inginer Cu 20 de ani în urmă nu ne-am fi în­
zată, perlorajul pneumatic a fost ex­ drilâ P. A. Oprinesc din exploatările ştiu. Dar unde frate, în cc loc ? loan Stoia. înconjurat dc alţi Ingineri cumetat să pornim aşa tîrziu spic
tins în întreaga mină, iar găinile dc son­ Aducînd patriei acest dar minunat, T. M. Deva, Petru V. Circu, Avram ja partidului şi statului nostru pentru — Degeaba te înfurii, tovarăşe Zâne. şi tehnicieni, unii şi niai tineri ca el, Haneş sau Alniaş. Nc-ar fi apucat
al
patriei.
dezvoltarea fiecărui colţ
dă te forează de mai mulţi ani cu fore­ minerii din regiune sînt holărîţi să Lcalia, Aurel Rad, Petre S. Roşea din Voni reda doar cîteva din îmîniplărilc Ţi-am răspuns aşa cum m-ni întrebat. urmărea harta topografică a minelor. noaptea jic drum. Acuni la oricare din
ze verticale percutante. lupte şi pc niaî departe pentru tradu­ exploatările Trustului aurului Brad şi la care ani fost martori şi uncie amă­ Zău dacă pricep cc vrei. — In minele redeschise Acra şi Ro­ minele Zlatnci ajungi cu maşinile care
In exploatările auro-nrgintifere din cerea în viaţă a sarcinilor puse de partid alţii. nunte, caracteristice însă pentru viaţa — Să ştiu cuni îi zice străzii undc-i şia trebuie să vedem cum merg per­ transportă muncitorii. Pc drumuri de
depresiunea Zarandului, valoarea lucră­ în faţa lor. Au mai fost decoraţi cu Medalia foratoarele. La Almaş transportul mun­ munte aleargă ziua sau noaptea 9 au­
rilor de construcţii miniere a fost în Sărbătorind „Ziua Minerului", oame­ Muncii 167 de mineri, tehnicieni şi in­ înfloritoare ce s-a statornicit pc aces­ blocul „B". Acela care s-a dat în folo­ citorilor pc galeria principală să-l or­ tocamioane. Aduc şi duc minerii la
te meleaguri.
1963 dc 11,8 ori mai marc decît în nii muncii din regiune felicita cu căldură gineri din regiunea noastră. Cu prilejul sinţă zilele trecute. M-au ales oame­ ganizăm mai bine... La Haneş perfora- Haneş, Alniaş, Glod, Balşa, Porcurea
1955, iar a utilajelor cu care au fost pe cei care în adîncurile minelor luptă adunărilor festive au fost acordate nu­ nii preşedinte în comitetul dc bloc jul umed dă rezultate...
dotate minele, de aproape 10 ori nui cu abnegaţie pentru a da patriei tot meroase titularizări lucrătorilor din ex­ „Noi unde locuim?..." şi-ntreabâ. Ce să le spun ? Stănija, Colonie şî alte localităţi in care
pe vremuri abia răzbateai pe jos. Noi
Vorbeşte clar, cu siguranţa omului
marc. La exploatarea cupriferă Deva, mai mult cărbune şi minereuri şi le ploatările miniere ale C.C.V.J., T, M. Secretarul n-a putut răspunde ime­ care cunoaşte locurile şi ştie ce are urcăm doar pînă la Haneş. Mergem
redeschisă in 1952, s-au săpat galerii dc urează noi succese în activitatea viitoare. Deva, şi Trustului aurului Brad. Am zăbovit mai mult la sfatul diat. De fapt nici nu sc stabilise nu- de făcut, loan Stoîa, ca mulţi alţi in­ prin locuri sălbatice, dar de o frum u­
popular. Notasem în carnetele noastre • nicle străzii. Au făcut-o atunci. Au gineri şî tehnicieni din exploatare, face seţe rară. In apropierea niinci peisajul
lucruri care au schimbat monografia cu dat nume noii străzi data eliberării pane din tînără generaţie de cadre naturii a fost îmbogăţit dc mina oa­
efervescenţa specifică muncii libere, patriei : 23 August. Deocamdată stra­ pregătită în şcolile şi institutele pa­ menilor anilor noştri, Intîlnîm blocuri
creatoare, pc care ne-am obişnuit s-o da arc numai 4 blocuri. Trei locuite triei socialiste. Bogatele cunoştinţe teo­ de locuinţe aidoma celor dc la oraşe,
înlîlnim la tot pasul în ultimele două şi unul în construcţie. Curînd insă vor
fi mai niultc. Constructorii lucrează retice şi practice pc care le-a acumu­ caniine pentru necăsătoriţi, cinemato­
decenii. Mărturiile iureşului cu caic cu mult spor. Au experienţa celor ÎS lat în anii dc studenţie şi le-a întregit graf, unităţi alimentare şi textile.
noul a început să măture negura aş­ blocuri. în munca cotidiană. In 1958 cînd a ve­ Aici nc-am întîlnit cu fostul miner
ternută secole la rînd, în această par­ nit la Zlatna a lucrat niai întâi ca Vasile M a ic ii, acuni maistru miner.
te a ţarii mai mult ca oriunde, le-ani maistru, apoi ca maistru principal. Un Ne-a condus şi ne-a explicat cuni
înşiruit uncie după altele. Tînără la 217 ani timp a fost şef dc secţie. Cînd a fost funcţionează instalaţia de perfora)
Cultura a pătruns nestăvilită în numit inginer şef cunoştea toate mi­ umed, maşinile dc încărcat, troliile,
Apuseni afirmîndu-şî prezenţa prin na Sînt oameni care an cunoscut Uzi­ nele. Dc doi ani este şef de exploatare. ventilatoarele puternice. Dc la cl ani
Zlatna
chiniico-nictalurgicâ
asa
silueta măreaţă a şcolii medii care nu­ cum a arătat ea timp dc două secole Iţî vorbeşte cu niîndric dc uzina aflat că şi Ia Almaş-Stănija condiţiile
mără 16 săli dc clasă, prin sutele dc şi mai bine. Rudimentar utilată, mică dc preparare modernă caic a luat lo­ dc viaţă şi dc muncă sînt dintre cele
elevi caic în şcoala profesională se şî întunecata, cuni întunecata a fost şi cul şteampurilor-improvizate dc la gu­ nui bune...
pregătesc cu teniei pentru ziua cînd rile dc niină, de faptul că minereul de
viaţa generaţiilor care s-au perindat Cînd s-a terminat schimbul, pjrte
vor prelua dc la părinţi comanda per- prin ca. S-a născut bătrînă şi aşa a la secţiile îndepărtate este adus pe
loratoarelor, a mecanismelor din uzi­ rănus 2C1 ani la rînd. pînă cînd po­ drumul aerian al puternicelor funicu- din maşini au luat din nou pieptiş dru­
nele şi minele de azi şi de niîinc ale porul a semnat actul de naţionalizare. larc. dc minele unde este folosită pe murile dc niuntc. Altele coborau spre
scară largă tehnica înaintată. Dar cu
Zlatnci. Opreliştile au fost ridicate din De atunci au trecut numai 16 ani. şi mai multă niîndric vorbeşte de oa­ Valea Ampoiului, Ani pornit şi noi
faţa solilor sănătăţii care s-au aşezat Cei care o ştiu dinainte n-o mai re­ mai departe pc itîncrariul nostru, du-
aici pentru totdeauna: spital, dispen­ cunosc. Noî am văzut-o aşa cum ara­ menii cu care lucrează. De Vasile cînd amintirea plăcuta a oamenilor
Bangău, Rovin Costa, Nicolae Gorun,
sar T.B.C,, casă de naştere... tă acum, niai tînără ca niciodată. Pes­ primitori şi harnici, tabloul vieţii noi
Nu terminasem de notat relatările te lot agregate noi, fluxuri tehnolo­ Ion CosmAşi de alţi mulţi mineri c^re
făcute dc preşedintele şi secretarul sfa­ gice mecanizate. Nici urniă din insta­ dau viaţaAligajameiitelor luate de ex­ statornicite în ţara aceasta a pietrei.
tului popular cînd în birou a intrat in­ laţiile vechi. In cadrul uzinei, fabri­ ploatare în cinstea zilei de 23 August. R. BUDIN
Jsîoul cartier dc blocuri elegante ji confortabile dîn oraşul Brad.