Page 3 - 1964-08
P. 3
Nr. 2983 D. tunul toctalisinulitl Pag 3 \
I ii anii puterii colective I ucrînJ
SANDU CONSTANTIN
populare s-au petre cu tractoarele şi ma
Preşedintele Sfatului Popular
cut profunde trans şinile agricole, cu
regiunii Argeş
formări în viaţa sa sprijinul celor 537
telor de pe întinsul regiunii Argeş, Ţă ingineri şi 1.113 tehnicieni, înlrc-
rănimea colectivistă cunoaşte acum o prinzînd acţiuni susţinute de ridicarea
viaţă nois în continuă dezvoltare. fertilităţii solului pe cele 200.000 ha
Ins.emnărilc vremii arata ca in fos teren podzolic, folosind sâmînţă din
IN PLIN tele judeţe situate pe teritoriul regiu soiuri de înalţă productivitate, gospo
nii — Argeş, O lt. Vîlcea şi Muscel —
dăriile colective din regiune au obţi
mai mult de jumătate din pămînt era
deţjpuL de moşieri şi chiaburi. Aşa, de nut în 196) cu 300 kg griu şi 490 kg
porumb mai mult la hectar decit în
pildă, în fostul judeţ Muscel, 600 de anul precedent.
I N D U S moşieri şi chiaburi slăpincau 3/4 din sporit efectivul de animale si produc
au
Gospodăriile agricole colective
păminturi, în vreme ce 24.500 de fa
m ilii abia un sfert.
tivitatea acestora, au construit
1.940
23 August 1944, exproprierea moşieri grajduri, maternii,iţi şi saivane.
lor, procesul de colectivizare încheiat Venituri mari obţin gospodăriile co
însufleţirea cu ca Ing. GH. MARJNESCU rnînlul spre a da pa cu succes în primăvara anului 1962 sînt lective şi diit legumicultura unde, in
re oamenii muncii Secretar al Comitetului regional triei mai mult căr momente istorice în opera de trans troducerea sistemelor de irigaţie şi a
din regiunea Argeş Argeş al P.M.R. bune. Au fost des formare a satului. soiurilor valoroase au dus la mărirea
se pregătesc să săr- — chise mine noi, mo Realizări deosebit de importante s-au producţiei (a hectar. De pildă, numai in
bătorcăscă cea uc-a XX-a aniversare a derne, iar cele vechi au fost dezvoltate înscris în cronica acestor 20 de ani în anul 1963, colectiviştii din Curtişoara
eliberării Romînici — cea mai mare săr şi perfecţionate. S-a aplicat pentru p ri agricultura regiunii. Cele 29 gospodării au realizat de la grădina de legume şi
bătoare a poporului nostru — demons ma dată în ţară cu rezultate bune să agricole de stat. adevărate exemple de
trează dragostea lor faţă de marile in- parea puţurilor de extracţie după me organizare socialistă a agriculturii, au zarzavaturi venituri de 2.800.000 Ici,
lăptuiri ale regimului dcinocrat-popu- toda congelării sau cu trusa tăietoare, a demonstrat, prin realizările obţinute, că iar cei din Teshii de 1.600.000 Ici.
lar, mintiria de a fi, împreuna cu între fost extinsă armarea cu inele de fier, cu pe aceleaşi terenuri, dar lucrate in con Au fost întreprinse acţiuni pentru
gul popor condus de IMVi.K., făuritori bolpri prefabricaţi din beton, stîlpi hi diţii agrotehnice superioare, se poate valorificarea terenurilor în pantă, ero
ai vieţii noi, socialiste in patria noastră. draulici ctc. Anul trecut, producţia de obţine mult mai mult. Numai în 1963, date şi slab productive, la care au par
Masive de roci caicaroase, păduri lignit a crescut de aoroapc 4 ori fată ticipat zeci de mii de ţăran?, cxccutind
întinse tie fag şi stejar, importajit.i sur de 1950. gospodăriile de stat au produs cu peste lucrări de desfundat, terasa! şi plan
să de materii prime pentru industria fo O altă ramură creată în anii de de 650 kg porumb mai mult la hectar tat pe o suprafaţă de 44.0CO ha pomi
restieră, un suosol bogat in petrol, căr mocraţie populară, pe baza resurselor faţă de 1962. Evaluările efectuate de şi vie, transformînd astfel dealurile de
bune, sare şi alte rezerve naturale per naturale tie materie primă, este indus curînd prevăd pentru acest an o creş gradate în adevărate grădini înfloritoa
mit o multilaterală dezvoltare a intius- tria chimică. La Piteşti a fost constru tere de cel puţin 500 kg grîu la hec
trici regiunii Argeş. ită o fabrică modernă unde se extrag din tar peste media realizată în 1963. Re re. Valoarea acestor lucrări se ridică la
Şi totuşi odinioară nu se putea vorbi stejar însemnate cantităţi de taniu. Pe colte bogate au obţinut gospodăriile peste 640.000.000 Ici. Cînc vizitează as
despre o industrie propriu-zisă. Cîtcva malul O ltului, la Govora, s-a ridicat o agricole de stat si în viticultură. O tăzi aceste dealuri, şi trebuie să spu
tăbiicării primitive, două-trci ateliere marc uzină chimică, care produce din singură comparaţie. In 1963. hectarul de nem că ele sînt vizitate tot maî mult,
metalurgice şi fabricuţc de cherestea, cî sarea de la Ocnele Mari şi din calcarul viţă a produs în medie 6.600 kg stru nu numai de oaspeţii din tară, ci si de
tcva mine ri. ! mcntarc de lignit. Acesta Arnotci sodă calcinată, sodă caustică şi peste hotare, nu poate să nu ramînă
era în general tabloul industrial. Agri «ilicat de sodiu. guri faţa de 3.570 !<c în 1959. impresionat de noua lor înfăţişare, să
cultura deţinea ponderea liotăritoarc în Circa 38 la suta din suprafaţa regiu Regiunea dispune de 5.201 trac; oare nu aprecieze favorabil bazinele pomi
volumul economici. Dar şi aceasta era nii este acoperită cu păduri de răşinoa- fizice. 3332 semănători. 1.473 combine, cole ori viticole, cc se întind pe zeci de
înapoiată. *c si foioase. Cu toate acestea în trecut ceea ce garantează că operaţiunile în km. cum sînt cele din : Miiţcteşfi, Ar-
in anii puterii populare s-au petrecut aici n-a existat o fabrică modernă de in campaniile de însămîntări şi recoltare
şi-n această parte a ţării mari prefaceri dustrializare a lemnului, in anii de de se fac nu numai de calitate, dar şi în- gc<cl, Stoicncşti, Gelcarca şi multe al
pe tărîni economic, social şi cultural. mocraţie populară, pentru valorificarea ir-iin timp mai scurt. tele.
Datorită politicii înţelepte a partidului superioară a acestei preţioase bogăţii, au Colectivizarea agriculturii a deschis Creşterea producţiei la hectar, dez
nostru de industrializare socialistă a ţă fost construite 4 iaorici de cherestea şi porţi largi pentru sporirea producţiei voltarea armonioasă a tuturor ramuri
rii şi repartizare teritorială armonioasă parchete, Complexul de industrializare lor de producţie — zootehnic, viti-pn-
a forţelor de producţie, regiunea noastră a lemnului de la Rm. Vîlcea. care pro Prima sondă petrolieră pe teritoriu) agricole şi pe terenurile gospodăriilor miculţură, legumicultura — nu dus b
bro-lemnoasc şi lig/iofol, marele Com D
şi-a schimbat complet înfăţişarea. Au duce furnire şi placaje, panelp, plăci fi- C regiunii Argeş a apărut în anul 1,951. întărirea cconomico-organizatorică a
fost construite numeroase întreprinderi IERELI Apoi ca urmare a investiţiilor masive gospodăriilor colective, b creşterea ni-
industriale, iar uuităţilc existente au binat; de la Piteşti, înzestrat cu utilaje făcute volunmj forajului a crescut de Ştii iclu lu i de trai al. colectiviştilor. Cu f e-
fost lărgite, reprofilate şi modernizate. Şi linii tehnologice de înaltă tehnicitate. la uo an la altul. Numai în primele a l l c a . . .
Au apărut şi S-au dezvoltat într-o pe Progrese importante s-au înregistrat 5 luni ale acestui an petroliştii din re care an creşte numărul- gospodăriilor
rioadă relativ scurta ramuri industriale Şi în celelalte ramuri industriale. Spre ...Izvoarele staţiunilor balneoclima milionare şi multimilionare. In prezent,
de neconceput altădată: construcţia de exemplu, Întreprinderea de poduri me giunea Argeş au forat cu turbina peste terice de pe Valea O ltului au fost cu in regiune există 140 gospodării al că
maşini, industria petrolieră, chimică şi talice şi prefabricate din beton Piteşti a I D E A L 63 (a sută din totalul metrilor foraţi. noscute şi folosite în scopuri tera ror food de bază depresie un milion
altele. fost moocrnizată şi dezvoltată conside Dar rezultatele, geologice întreprinse au peutice încă de romani ? de lei. Numai în ultim ii doi ani. fondn!
Silit cunoscute şi apreciate autocami rabil. De curînd, aici au intrat în func r— 1 ■■■— — n . » »iem « — ^ l ...Napoleon a! IlI-lca tocmise diii- de bază, al C.A.C. a. crescut de b
oanele şi tractoarele romîncşti. O parte ţiune noi lin ii tehnologice la secţia de scos la iveală noi zăcăminte de ţiţei genţe zilnice carc-i aduceau în sticle 125.240.000 lei Ia 331.974.000 lei.
din piesele şi agregatele lor se fabrică prefabricate din beton. La Textila Pi Constructorii veniţi de pe marile şan riei de aluminiu, a celor 5 clădiri desti ceea ce va face ca în această regiune să îmbuteliate vestitele ape de Căciu- In satele regiunii, ca expresie a ri
în întreprinderi din regiunea Argeş, în teşti a fost construită o filatură moder tiere ale ţârii modelează din beton şi nate depozitării materiei prime, prepa se extragă o mare parte din cantitatea lata ?
zestrate cu maşini şi utilaje de înaltă nă. tar ţesătoria a fost dotată cu sute otel (pe aproape 38 hectare din împre rării anozilor şî catozilor, depozitării de ţiţei a ţării. ...Drumul de pe Valea O ltului a dicării nivelului de viaţă al ţărănimii,
productivitate. Colectivul de muncă al de războaie automate. Toate întreprin jurimea Slatinei) păienjenişul viitoarelor acestora în stare cruda, coacerii :î n- E şi normal deoarece reţeaua sondelor fost construit în anu! 124 î.c.n. de au fost construite peste 60.000 casc noi,
acestor unităţi industriale aplică pe sca- derile industriei uşoare din regiune au hale ale Uzinei de aluminiu. Ei înscriu samblării lor ctc. Şi rodul acestei acti împăratul Romei, Hadrian ? nu fost ridicaţc şcoli, cămine culturale,
1 râ largă metode şi procedee avansate. fost lărgite şi modernizate. Ele au rea aicî cu braţe puternice, prin forţa şi în v ii'ţî se conturează tot mai mult. s-a Aăspîndit repede în localităţi care ...Stînca de proporţii uriaşe ce al dispensare, case de naştere ; numeroase
Toate acestea au contribuit, cum era şi lizat în 1963 o producţie mai mare de ţelepciunea dăruită de slova partidului în trecut ?c pierdeau în anonimat ca cătuieşte defileul O ltului străbătut familii au aoaratc de radio şî televizoa
firesc, la creşterea în ritm susţinut a 3.5 ori faţă de 1950. Şi întreprinderile un nou punct pe harta industrială a Simfonia muncii pe acest şantier est: Valea Caselor, Cobia, Leordeni, Mo cu veacuri în urmă de legiunile ro- re. In acelaşi timp. s-au electrificat pes
productivităţii muncii. îmbunătăţirea ca industriei alimentare au sporit pioduc- ţării, majuscula celei mai tinere ramuri întregită de înaltul grad de mecanizare şoaia, Băbeni ctc. Pe de altă parte aici ma^e. poartă denumirea de „Masa lui te 490 de sate.
lităţii produselor şi valorificarea supe (<a de peste 2,4 ori. el lucrărilor grele şi cu volum marc de se extind mereu metode noi de lucru Traiaa“ ? M îndri de realizările obţinute, oa
rioară a metalului. Paralel cu industria republicană au a metalurgiei neferoase. ...fn comuna Frînccştî, raionul Rm. menii muncii de pe ogoarele rcgiuoii
La Uzina mecanica Muscel este mai hiat fiinţă şi s-au dezvoltat simţitor în Am întîlnit pe şantierele acestui gî- muncă. Macaralele puternice, tractoa cum $*nt forajul cu turbina şi clcctro- Vîlcea se află o biserică despre care
evident ca oricind pentru cel cc a cu treprinderile de industrie locală, care pant al aluminiului, brigada condusă de rele, platformele pentru transportul pre burul. legenda spune că a fost construită din noastre întîmpioâ cea dc-a 20-a aniver
noscut ce era aici io trecut contrastul 5Îni specializate, îndeosebi, în producţia Dumitru Antoncscu, o veche cunoştin fabricatelor şi alte utilaje de înaltă pro In fotografic: Peisaj petrolier îo re lemnul unui singur copac — de aicî sare a eliberării patriei cu avînt sporit
Ca
I m .■ a
^ i ^
a I a .
i i A n i i m i r a
dintre acesta şi prezent. Jn locul atelie materialelor de construcţie, întreprinde ţă a marilor combinate şi uzine con- ductivitate, mînuitc de om, vin în spri giunea Argeş. şi denumirea de biserica dintr-gn în muncă, cu încrcdcţe în politica
lemn ?
relor mici şî insalubre au apărut lialc rile de transporturi, construcţiile de cr iui te în ultim ii ani. împreună cu alţi
impunătoare spaţioase; în locul maşini locuinţe, cooperaţia. O singură cifră 17 membri ai brigăzii a lucrat la Co- jinul lui şi fac ca măreţia gindurilor s3 nestrămutată a partidului.
lor rudimentare au fost aduse utilaje de concretizează în ca ca un bilanţ reali măneşti, Oneşti, Govora, Săvineşti, Su ia forme concrete, O largă utilizare
marc productivitate. Aici în loc de la zările noastre in domeniul economic. ş; au găsit pe acest şantier elementele
căte şi broaşte, care constituiau princi Producţia globală industrială a regiunii ceava şi Craiova. Acum îi găseşti căţă
palele produse odinioară, s-au realizat a fost in 1963 de 11,3 ori mai marc raţi pe fermele metalice ale planşeului prefabricate şi prcasambLitc care sînt
după naţionalizare primele ringuri şi lată de 193S. Aceasta înseamnă că anul intermediar şi acoperişului, (a ridicarea folosite în proporţie de 70 U suta, ra
fiaycre romîneşti pentru industria tex trecut regiunea noastră a obţinut în pereţilor din panouri prefabricate portat la volumul total al lucrărilor. In ultim ii ani şi
tilă. Apoi, mctalurgiştii nuisccicni s-au numai 6 săptămîni întreaga producţie halci electroliză sud sau Ia montarea îndeosebi în anii ŞC-
specializat în construcţia altor produse industrială realizată în 1935 celor 187 de stîîpi de rezistenţă ai halei laolaltă cu veteranii marilor şantiere senalului. dealurile
de înaltă tehnicitate. Oamenii muacii din regiunea Argeş electroliză nord. Echipele conduse de din ţară lucrează sure de tineri veniţi argeşepe şi-au schim
Pentru a ilustra ritm ul impetuos de privesc cu încredere şi entuziasm pers maistrul Dinu Dumitru execută, după de prin părţile locului. învaţă din ex bat complet înfăţi
dezvoltare a industriei construcţiilor de pectivele viitoarei dezvoltări a acestui şarea.
maşini în regiune este suficient să ară colţ al patriei. montarea celor 164 de cuve, .zidirea şi perienţa dobîndita de aceştia, la cursu Caracteristica a-
tăm că întreprinderile din ramura res Se construieşte în continuare, intens, subliirnnrca lor. In subsolul halci de re rile de calificare, în şcoala şantierului. ccşţqr locuri este
pectivă au realizat în 1963 o producţie pretutindeni, la oraşe şi sate. Sus. la dresori cu siliciu s-a terminat montajul Unii dintre ci vor merge la construc crearea de puternice
<k aproape 5 ori mai marc dccîi în Cheile Argeşului, mii de constructori tarelor de aluminiu care transportă cu- ţia altor importante obiective din ta ri bazine viti-pomicolc
anul 1950. înalţă o nouă cetate a lumi.* • — iciuul electric Ij cuvclc de electroliză pe mii de ha. In ul
Anul 1951 marchează intrarea în ex Hidrocentrala „16 Fchru.uic". Pute. ea R itim ii intens care pulsează la fiecare A lţii vor rămîne sa mînui.^scH utilajele tim ii aoj s-au rea
ploatare a primei sonde petroliere de acestui gigant hidroenergetic va fi de loc de muncă, entuziasmul şi dîrzema şi instalaţiile moderne de la Slatina. Vor lizat pgs^e 4^.400
pe teritoriul regiunii Argeş. De atunci, 220 MW, ceea cc reprezintă peste o preface anual sub puterea kilowaţilor ha p ie tă ţii noi în
ca urmare a investiţiilor masive făcute, treime din puterea instalată a centrale constructorilor, sînt o reflectare a vo aduşi pe magistralele din Paro.şeui, Cra masiv. Totodată, au
a introducerii progresului tehnic, volu lor electrice existente în Romînia în inţei lor nestrămutate de a da viaţă sar fost înfiinţate noi
mul forajului a crescut an de an. Re 1938. In apropierea oraşului Slatina se cinilor trasate de partid, de a efectua iova şi hidrocentrala de pe Argeş, din podgorii în raioane
ţeaua sondelor s-a răspindit repede de construieşte un important ob:cctiv in lucrările de construcţii-montaj Lm -un alumina calcinată a uzinei din Oradea, le Costeşti, Găieşti,
la Cobia şi Valea Caselor la Leordeni, dustrial — Uzina de aluminiu, care va timp record <: de bună calitate. Ei mun cocsul de petrol el Oneştiulu;, sărurile ftragăneşti-Oit, Ve
Moşoaia, Băbeni, Ciureşt» ctc. Au fost pune bazele unei noi ramuri a metalur cesc cu însufleţire la ridicarea turr.ăto- dea, iar cele dp la
promovate o seric de metode înaintate gici neferoase dîn ţară. fn regiunea A r de fluor ale Combinatului din Turnu Drăgăşani, Topolo-
cum sînt forajul cu turbina şi clcctro- geş se vor înălţa alte uzine hidroener Măgurele şi smoala de la Hune veni şi Găieşti şi-au
burul. In primele 5 luni ale acestui an, getice, pe ba2a însemnatelor resurse doara, 50.000 tone blocuri de aluminiu extins mult supra
petroliştii întreprinderilor Bascov şi Rm. energetice: O ltul, care are un mare po Dolaţă ni tot cc este necesar şi şi aliaje, bare rotunde, sîrină realizată faţa.
Vîlcca au forat cu turbina peste 68 la tenţial hidroenergetic, şi Lotrul. aşezată într-o regiune piiorcască, sta.
Sută din totalul metrilor săpaţi. Oraşele Piteşti, Slatina. Rm. Vîlcea. (iunca Clăneşti asigură condiţii mi prin trefilare şi alte produse necesare
Rezultatele lucrărilor geologice de cer Cîmpulung şi altele se modernizează pe impetuoasei dezvol ăti a industriei noas
cetare sînt semnificative. In regiunea A r zi cc trece. Aicî, se ridică continuu nu nunate de odihnă şi tratament. tre socialiste.
geş se extrage azi o parte însemnată din meroase blocuri, lăcaşuri de cultură şi In foto: vedere parţială a staţiunii L BOCIU
cantitatea de ţiţei a |ăi îi. Rezervele in alte obiective sociale. Este un ritm im UJâucşti, unn din cele mai frumoase
dustriale de ţiţei, datorită muncii rod petuos de dezvoltare — ritm ul indu staţiuni din regiunea Argeş, frecven
nice desfăşurate de peţrolişti, cresc an strializării socialiste a ţării, operă ini
de an. ţiata şi condusă de partid, care uneşte tată anual de sute şi mii de oameni CIIFI3B Sil IMIPTE
I ii bazinul carbonifer Cîmpulung-Mus- tehnica nouă, înaintată, cu spiritul ino ai muncii din toate colţurile ţării. C E T A T E A L E M N U L U I
cel, minerii sfredelesc în adîncuri pă- vator al oamenilor muncii.
L iz c a a s s — In perioada 7952— 7963 au fost construite în
oraşele regiunii 6.932 apartamente, iar din fonduri
La porţi le Piteştiukii, pe malul drept al Ar napea „Carpaţi". Numai sufrageria de tip proprii ale oamenilor muncii s-au ridicat între anii
geşului, constructorii, înfăptuind cuvîntul „Bîlea” este compusă din peste 5.000 de piese 7957— 7963 pe;te 75 700 case noi.
partidului, au ridicat din temelii o adevărata şi subansamble Pînă a ajunge la cumpărător — Numărul unităţilor comerciale a ajuns în 7963
cetate a valorificării complexe a lemnului Ea aceste produse suportă peste 20.000 operaţii la 2 337, cu 677 mar multe decît în 7957 Numai în
vine şi întregeşte tabloul industrial al acestui de lucru anii şesenalului reţeaua comerţului de stal şi coopera
o^aş în plină dezvoltare Impunătorul obiec Dacă fabrica de mobilă este dotată cu uti tist a crescut cu 326 unităţi noi. Prin acestea s-au des
tiv — Combinatul de industrializare a lem laje care permit mecanizarea şi semiautoma- făcut in 7963 cu 77 la sută mai multe mărfuri decît
nului, se compune din 9 fabrici care ocupă tizarea principalelor lucrări, fabrica de plăci în 7950
o suprafaţă de aproape 46 hectare. Aici, lu fibro-lemnoase se remarcă la rîndul său prin — In anul şcolar 7963—-7964 au funcţionat în regiu
crează sule de maşini şi utilaje moderne de procesul de producţie aproape în înlregime ne 7 2/9 şcofi elementare şi medii, frecventate de
înaltă productivitate, o bună parte dinlre ele automatizat Muncitorul a devenit dirijorul 108.472 de elevi, cu 70 473 mai mulţi decît în 7948
fiind produse ale industriei noasire construc tablourilor de comandă. Zilnic din presa gi — La sfirşitu! anului 7963 existau in regiune 530
toare de maşini. gant a fabricii iese un covor de plăci fibro- km drumuri modernizate, fapt care a permis mlro
Copacii seculari de pe crestele munţilor lemnoase lung de 7 km şi care poale acoperi ducerea de fini: de autobuze în 8 oraşe fală de un sin
sînt purtaţi pe liniile funicularelor puternice, o suprafaţă de 12 ha. gur oraş în 1950
pe drumuri şerpuitoare în maşini şi garnituri La fiecare 12 minule se fabrică o tona de — Lumina electncă a pătruns în 490 sate, racordin
feroviare pînă în depozitele fabricilor De la plăci fibro-lemnoase ; din jumătale în jumă- du se la sistemul energetic naţional, in perioada 1950-
locul unde a crescut şi pînă acolo unde intră late de oră este gala parchetul pentru un 7963, 419 sate
în procesul metamorfozei, lemnul parcurge apartament... — in ianuarie 1964 s-a terminat cinedcarea întregii
un drum de cîleva zile, iar pentru a deveni Oamenii aceştia de pe malul Argeşului, regiuni la{ă de 17 unilăti cinematogralicc, existente
produs finit de numai cîleva ore Sau chiar care dau valori noi lemnului, şi-au descope în 1948, număml acestora a ajuns în 1963 la 410
numai cîteva minute. Peste 1.200 m c. de rit noua vocaţie profesională în ultimii ani — Intre anii 1940— 7963 iv.imărul spitalelor a cres
lemn se transformă zilnic în placaj, parchet, Cei mai mulţi dintre ei s-au calificai în tim cut cu 7 7, al caselor de naştere cu 114 şi al dispensa
relor cu 65.
plăci fibro-lemnoase, mobilă şi alle produse pul montajului, al rodajului şl în primele luni
de larga utilizare de funcţionare a combinatului. In vîrsla me
In fabrica de mobilă, lemnul masiv, placa die a acestui tînăr colectiv — 20 de ani — Pagină realizată de redacţia ziarului „SE
jul şi panelul, plăcile fibro-lemnoase îşi dau se oglindeşte însăşi epoca de existentă libera CERA Şl CIOCANUL" în colcborare cu co
mina tntr-o linie tehnologică unde sînt pro a patriei noastre, care a deschis pagina unei respondentul regional ul Agenţie; romîne de
duse la flecare 45 minute o garnitură de su noi Istorii în viaţa întregului popor. presă AGERPRES.
/fes fragerie de lip „Bj|şa“, Iar la 33 minute o ca GH, MACANEAŢA