Page 30 - 1964-08

Pag, 2 Drumul socialismului Nr. 29^1)
A

DEZVOLTAREA CULTURII 4 G E N Â \

IN ANSI NOŞTRI

OUM/NICA 9 AUGUST 19
(Uimaie din pag. ba) Este suficient de arătat că în prezent lc“ , „Plaiuri hunedorenc" ctc,, sînt nu­
nu există comună pe teritoriul căreia mai cîteva din lucrările tinerilor crea­
o aduc universităţile muncitoreşti şi să nu fie cel puţin un cinematograf. In tori din regiune. CINEMA Muzică uşoară interpretată de Dalida
populare, lectoratele din întreprinderi anul 1963 numărul spectatorilor la fil­ In fiecare lucrare, fie ca muzicală, de şi Charles Aznavour ; 22,45 Muzică
şi instituţii, cursurile agrozootehnice şi me a atins cifra de 8.800.000. literatură sau de artă plastică este pre­ DEVA: Liturghia de la miezul nop­ de dans.
alte turme de râspîndire a culturii in Despre saltul realizat în producţia fil­ zentată viaţa nouă a oraşelor şi satelor ţii — cinematograful „Patria"; Comi­ PROGRAMUL II : 7,00 C în ti fan­
mase, care au luat fiinţă în anii regimu­ melor romîncşti ne vorbesc cifre şi lap­ noastre, recunoştinţa fierbinte a oameni­ sarul — cinematograful „A rta" ; PE­ fara reprezentativă a Armatei ; 7,35
lui uemocrat-popular. te, aprecierile de care se bucură filme­ lor muncii faţă de partidul clasei mun­ TROŞANI: Cuba 58 — cinemato­ Jocuri populare ; 8,00 Clubul voioşiei;
Numai in acest an au funcţionat 10 le „Setea", „Lupeni 29u, „Tudor" şi citoare. Iată doar cîteva din versurile graful „Republica"; Cerul şi mocirla— 10.00 „Am o ţară ca o floare" — mu­
universităţi muncitoreşti şi populare, multe altele. Numai la două din filme­ crcaie de tinerii poeţi ai regiunii, în- cinematograful „7 Noiembrie"; AL­ zică populară : 10,33 Me'odin şi inter­
215 lectorate in întreprinderi şi institu­ le realizate în regiune: „Puterea pli­ n'ăm.nchiace în culegerea „Am crescut BA 1UL1A : Viaţa sportivă — cine­ pretul preferat — muz’că uşoară ;
ţii, iar la sate 565 cursuri agrozooteh­ nii" şi „Lupeni 29“ , s-au înregistrat mai cu rine Hunedoara". matograful „V ictoria"; Qivitoq — ci­ 11.30 Muzică; 12,00 Din folclorul
nice. Irecvemate de peste 12.000 co­ mult de jumătate din spectatorii între­ „Ciad zilnic muşina sau strungul nematograful „23 August" ; SEBEŞ: muzical al popoarelor ; 13,03 Conccr;
lectivişti, 465 cicluri de conferinţe pen­ gului an 194S, priveşti, Călătorie în aprilie — cinemato­ pentru oamenii muncii .Tlaţi Ia odih­
tru cei necuprinşi în învăţămînlul agri­ Radioul şi televiziunea au devenit Cînd şcoli sau oraşe sau fabrici graful „Progresul" ; Fără teamă nă în staţiunea Olăneşti ; 13,45 Mu­
col de 3 am, frecventate de un mare obişnuite în viaţa satelor noastre. De la clădeşti, şi reproş —- cinematograful „Sebeşul"; zică uşoară interpretată de Gigi Mar-
număr de ţărani muncitori. 9.100 abonamente de radio in 1938, s-a Cînd ari sau cînd seceri pe-un lan ORÂŞTIE : Omul cu ricşa — cine­ ga ; 14,15 Cine ştie cîştiga ; 15,30 Mu­
Pe lîngă acestea, formele interesante ajuns în 1964 la peste 1.1C0.000 abona­ fremătind. Statia Aviasan din Deva. Avioanele sanitare sînt pregătite pentru zica uşoară ; 16,C0 „Noroc bun" —
generalizate în munca instituţiilor de mente la radio, difuzoare şi televi­ Păstrează oriunde partidul in gindu. a pleca ln noi misiuni. matograful „Patria" ; Fata din casa cîntccc despre viaţa nouă a minerilor;
cultură, ca: simpozioanele, consfătuiri­ zoare. In instituţiile de cultură se desfăşoa­ roşie — cinematograful „Flacăra ' ; 16.30 Noi înregistrări de muzică popu­
le, întîlnirilc oamenilor de ştiinţă cu Un aspect caracteristic al revoluţiei ră o intensă activitate cultural-cducaiivâ, LUPENI : Trei plus două — cinemato­ lară realizate în stud;ouiile noastre :
17.00 Muzică de estradă ; 17,15 Oma­
muncitorii din întreprinderi ctc., au de­ înfăptuite în domeniul culturii îi cons­ de popularizare a succeselor grandioase graful „C ultural" ; HAŢEG : Zile giu patriei socialiste; 17,33 Ansam­
venit adevărate tribune de răspîndire a tituie activitatea cu cartea, caic a de­ obţinute în cei 20 de ani în toate do- de fior şi rîs — cinematograful bluri de cîntcce create în anii puterii
cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, a ex­ venit un prieten nedespărţit al fiecărui m tniilc de activitate. Resursele locale - „Popular" ; BRAD : Îndrăgostitul — populare ; 13,00 Solişti de muzică
perienţei înaintate din producţie. om al muncii. Numai în bibliotecile să­ Formaţiile artistice de amatori şi pro­ cinematograful „St. roşie"; SIMERIA; populară : Aurelia Fătu Răduţu ŞÎ
C it de mult s-a dezvoltat gusiul pen­ teşti se numără astăzi peste 1.100.000 vo­ fesioniste şi-au îmbogăţit repertoriul cu Căpitanul Fracassc — cinematograful Mareei Budală ; 13,30 Cîntă orchestra
tru Inimos, participarea activă a oame­ lume, cu peste 118.000 cititori, la care lucrări noi închinate luptei oamenilor larg valorificate „Mureşul". Ray Conniff ; 19,05 Program pentru
nilor la activităţile de cultură, ne-o se mai adaugă activitatea bogată a bi­ muncii, sub conducerea partidului pen­ iubitorii de romanţe ; 21,05 Muzică de
spun şi cîteva cifre din domeniu] artei bliotecilor din cluburi, şcoli, casc de tru dcsâvirşirea construcţiei socialiste, RADIO dans ; 21,30 Canţonete interpretate de
amatorilor. cultură ctc. ln cluburi, cămine culturale, casc de Industria locala, creaţie a regîmuluî o constituie faptul că în anul 1963, solişti romîni ; 22,00 Muzică de dans.
Există astăzi pe lîngă fiecare cămin Cartea îi ajută pe oameni să-şi îmbo­ cultură se organizează bogate activităţi de democraţic-popnbră, a luat naştere ponderea producţiei pe bază de mate­ PROGRAMUL 1 : 6,00 Concert de
cultural, casă de cultură, club muncito­ găţească nivelul de cunoştinţe, să cu­ cullural-educativc, ca expuneri, confe­ în urma naţionalizării principalelor riale din resurse locale, a reprezentat 43 dimineaţă ; 7.10 Continuarea concer­ T E L E V IZ IU N E
resc, lormaţii artistice de amatori iu noască maj mult, să muncească mai rinţe, întilnirî cu activişti de partid şi mijloace de producţie, ca urmare a ne­ la sută dîn volumul total al producţiei. tului de dimineaţă ; 8,00 Sumarul pre­
componenţa cărora intră colectivişti, bmc, să pătrundă în tainele ştiinţei şi de stat, cu oameni de ştiinţă, scriitori cesităţii dezvoltării economici raioane­ O dezvoltare continuă cunoaşte şi pro­ sei centrale ; 8,30 Teatru la microfon 8,50 Gimnastica de înviorare la do­
muncitori, intelectuali, femei şi tineri culturii. In multe comune, ca Miercu­ ctc., prin care fac cunoscute maselor, lor, oraşelor şi comunelor şi valorifi­ ducţia bunurilor de consum, a obiec­ pentru copii : „Jurnal de bold" ; 11.03 miciliu ; 9,00 Emisiunea pentru copii
pasionaţi în munca productivă şi în cea rea, Bcrthclot, Tciuş, Vinerea, aproape tineretului, lupta poporului nostru con­ cării cît mai depline a tuturor resurse­ telor de uz casnic şi gospodăresc caic Arii şi duete din operete; 11,30 In­ şi tineretul şcolar; 11,00 Reţeta gos­
obştească, de culturalizare. întreaga populaţie citeşte cărţi de la bi­ dus de partid pentru eliberarea patriei lor locale. In cele 8 întreprinderi ra­ în anul 1963 a înregistrat o creştere de terpreţi ai muzicii populare : Angcla podinei; 11,30 Emisiunea pentru sate;
La cel de al VJI-lca concurs, organi­ bliotecă. de sub jugul fascist, pentru instaurarea ionale şi orăşeneşti de industrie locală 190 la suta faţă de anul 1959. Această Moldovan şi lliuţă Rudărcanu ; 12,00 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 De
zai în cinstea celei de a XX-a aniver­ Îmbunătăţirea continuă a conţinutului puterii dcmocrat-popularc şi construirea din regiune au fost create 204 unităţi ramură a industriei locale a produs a- „A m îndrăgit o melodie" — emisiune ziua minerului ; 19,25 Temelii de oţel:
sări a eliberării patriei au participat, muncii cu cartea este o problemă de societăţii socialiste, realizările obţinute cu specific de producţie diferita, fiecare nul trecut 83 de sortimente, din care de muzică uşoară romîuoască ; 12,35 19,40 Cîntccc şi dansuri pooulr.ro ro-
numai din sistemul aşezămintelor cultu­ care se ocupă cu grijă comitetele de cul­ în cei 20 de ani în dezvoltarea econo­ întreprindere de industrie locală avînd 56 sortimente noi, iar în 1964 produce Succese ale form aţiilor artistice de a- mîneşti ; 20,20 Pianistul ; 20,45 hica-
rale, un număr de 1031 formaţii cu pes­ tură şi artă, sfaturile populare, îndru­ mici şi culturii. un caracter complex. Cea mai marc 90 de sortimente din care 40 sortimente matori în anii puterii populare ; 13,10 ţa : In încheiere : Buletin de ştiri.
te 19.000 artişti amatori. Acestea au mate de organele şi organizaţiile de De asemenea, prin activităţile cultu­ pondere a producţiei industriei locale o noi, faţă de anul 1965, De toate pentru toţi ; 14,00 Melodii Sport. Buletin meteorologie.
prezentat în etapa a doua a concursului partid. rale este subliniată politica externă a au ramurile : materiale de construcţii, A crescut totodată volumul prestaţii­ populare cerute de ascultători ; 15.00
Din viaţa satelor patriei ; 15,30 Pro­
peste 4.800 spectacole, la caic au parti­ In raioanele Sebeş, Alba, Orăştie, în statului nostru, de prietenie, colaborare prelucrarea lemnului, produse alimen­ lor către populaţi;; care în 1963 a fost Buletin meteorologic
cipat peste un milion de spectatori. hibliotccilc de pe raza oraşului regio­ şi alianţă frăţească cu toate ţările so­ tare. cu 158 la sută mai marc dccît în 1959. gram muzical dedicat fruntaşilor de PENTRU 24 ORE
nal Deva se organizează cu regularita­ pe ogoare ; 16,00 Interpreţi de muzi­
Conţinutul şi valoarea interpretativă te activităţi variate, interesante, cu bo­ cialiste, politică de promovare a prin­ De la înfiinţarea industriei locale s-au S-au dezvoltat îndeosebi atelierele de că uşoara : Doina Badea, Jiri Slitr,
a multor formaţii artistice, cum sînt gat conţinut educativ, cum sînt seri li­ cipiilor leniniste ale coexistenţei paşni­ construit în cadru! acestui sector eco­ tapiţerie, de mobilă, de reparaţii a ar­ Gloria Lasso. Vamoşi Ianoş, Marga­ Vremea se menţine instabilă cu ce­
corul din Poiana, echipa de fluieraşi din terare, simpozioane, consfătuiri cu citi­ ce între state cu orînduiri sociale di­ nomic, fabrica de cărămizi de la Pri- ticolelor electrotehnice de uz casnic şi reta Pîslaru, Gilbcrt Uecaud, Maia rul mai novos ziua. Local va ploua
Jina, formaţiile de dansuri din Apoldul torii ctc. ferite. caz, secţia de mezeluri de la Petroşani, altele. Sînt cunoscute şi apreciate în în­ Kristalinskaia, Constantin Drăghid, slab. Temperatura variabilă, ziua va fi
de Sus şi Stremţ, taraful casei de cul­ atelierele de tîmplărîc de la Alba lulia, treaga regiune garniturile d^ mobilă ce Nada Kncjcvici, Flvis Presloy ; 17,00 cuprinsă intre 26 şi 3t grade, iar noap­
tură din Urăştic, brigada artistică de In anii noştri, a devenit o tradiţie ca Ne mai despart puţine zile de marca Orăştie si Haţeg, turnătoriile de la se fabrică la I. O. I. L. Deva, la în­ Muzică populară lomînească ; 17,30 tea. între 13 şi 18 grade. Vînt potrivit
agitaţie din Ceoagiu şi altele, au fost oamenii de ştiinţă, compozitorii şi scri­ sărbătoare a poporului romîn — a XX-a Alba lulia şi Orăştie, s-a amenajat şi treprinderile raionale de industrie lo­ Ziua minerului ; 17,50 Muzica de es­ din nord-vest.
apreciate de publicul spectator la f.r/.a itorii să se îiuîlnească cu oamenii num­ aniversare a eliberării patriei noastre. reutilat fabrica de cărămizi din Sîntim- cală Brad. Haţeg şi Alba lulia, precum trada ; 18,00 Muzică populară mexi­ PENTRU URMĂTOARELE
regională sau interregională a concursu­ en, sâ le împărtăşească din munca şi Comitetele pentru cultură şi artă, bru şi s-au efectuat modernizări şi rcu- şi tapiţeriile executate de atelierele a- 3 ZILE
lui; formaţiile menţionate fiind clasate creaţiile lor şi să se inspire din viaţa şi sfaturile populare trebuie să facă totul tilări la toate secţiile de producţie. De cestor întreprinderi. cană ; 18,15 Transmisiune sportiva ; Vremea se menţine schimbătoare cu
asemenea, s-au construit fabricile de
şi pentru faza finală pe ţară. activitatea acestora. In cadrul „Săptă- pentru a întîmpina acest măreţ eveni­ gheaţă de la Hunedoara, Petroşani şi lnccpînd cu anul 1962, industria lo­ 20,05 Teatru la microfon : „Mirele fu­ cerul variabil. Temperatura in uşoară
Contribuţia mişcării artistice de ama­ ntinii poeziei", ce a avut loc între 1-7 ment prin acţiuni cultural-cducatîvc cu Brad, au fott amenajate fabricile de cală din legiune a realizat şi unele pro­ rat" ; 21,12 Muzică de dans ; 22,20 scădere.
tori la educarea socialistă a maselor este august, scriitori ca Dan Dcşliu, Glt. To- un bogat conţinut de idei, cît mai inte­ gheaţă de la Orăştie şi Cugir şi s-a tre­ duse pentru export, a căror producţie
întregită şi sprijinită de cele trei tea­ mozei, Florin Mugur şi alţii, s-au în- resante şi mai atrăgătoare, cu o largă cut Ia construirea fabricii de gheaţă din creşte continuu.
tre profesioniste din regiune, create în lUnit cu muncitori şi colectivişti din re­ participare a oamenilor muncii de la Deva, prevăzută să intre în funcţiune Succesele importante obţinute în
anii regimului nostru: Teatrul de dra­ giunea noastră, prilejuind adevărate nu- oraşe şi sate. în anul 1964. dezvoltarea industriei locale, confirmă
mă din Petroşani, Teatrul de estradă nilcstări închinate măreţului eveniment Mîndrî de succesele obţinute pînă creşterea competenţei sfaturilor popu­
din Deva şi Teatrul de păpvişi din Alba al eliberării, al transformărilor ce au acum, întîmpinăm ziua de 23 August In cadrul industriei locale funcţionea­ lare în conducerea activităţii economi­
lulia. Activitatea acestora se desfăşoa­ avut loc in patria noastră. cu inima plină de bucurie, cu avînt şi ză 59 mori prestatoare care satisfac ne­ ce, preocuparea lor sporită pentru dez­
ră pe o linie ascendentă; ele bnctirîn- Datorită preţuirii de care se bucură optimism în viitorul fericit al patriei voile populaţiei din regiune. , voltarea armonioasă a acestei economii
du-sc de toată grija şi atenţia organe­ ştiinţa, literatura şi arta, se fac mai dragi, al poporului nostru condus cu în­ O expresie grăitoare a contribuţiei pe baza valorificării resurselor existente
lor de partid şi a sfaturilor populare. mult cunoscute şi apreciate în rîndul ţelepciune de Partidul Muncitoresc Ro- pe care industria locală din regiune o şi a necesităţilor populaţiei.
Spectacolele de calitate şi ţinuta artis­ maselor valorile ştiinţei, ale creaţiei noi aduce la valorificarea resurselor locale, I. FLORIN
tică tot mai înaltă, fac ca numărul în domeniul literaturii, muzicii sau ar­
spectatorilor sâ fie în continuă creşte­ telor plastice. In cadrul celor 13 cercuri
re, ajungînd în 1963 la peste 3OO.0CO. literare, cc funcţionează pe lîngă clu­
Din rîndul artiştilor s-avt ridicat cadre buri şi casele de cultură, în cercurile
valoroase, apreciate în întreaga ţară, plastice care cuprind peste 350 artişti UN OM OBIŞNUIT
aşa cum este Artista Emerită Ana Col- amatori, în Şcoala populară de artă din
da de la Teatrul de stat din Petroşani, Petroşani, cît şi prin alte forme de cul­
Radulian Lucian de la Teatrul de estra­ tură şi învăţămînt, se formează şi se Pe inginerul Vasilc Cucii de la în­
dă din Deva $i alţii. lîdică talente valoroase. treprinderea de morarii din Alba lu -> zăbovi, inginerul Vasilc Cucii şi-a că marc. Multe din îm bunătăţirile
Vorbind de dezvoltarea culturii în Lucrările literare „Tinereţe fără bă- concentrat,, foiţele, capacitatea . şi pu­ aduse procesului de producţie au fost
anii regimului nostru, nu se pot trece trîneţc". „Am crescut cu tine Hunedoa­ lia l-am întîlnit la locul său de muncă, terea sa de munca spre activitatea di­ trecute de tînărul inginer în seama
eu vederea succesele importante obţi­ ra", „Flăcări nestinse", culegerile core­ concentrat asupra unui carneţel unde rect productivă. sarcinilor de producţie.
nute în domeniul cinematografici, al grafice de jocuri pădurencşii, „Dan­ îşi notase cîteva constatări făcute în Moara a început să producă din Să amintim cîteva din inovaţiile a-
pătrunderii radioului, televizorului, pre­ suri populare din regiunea Hunedoara", primele ore ale dimineţii cu prilejul plin. Undeva, însă, într-un sector, plicate. Prima inovaţie constă în con­
sei pînă în cele mai îndepărtate sate. cele muzicale — „Poartă-ţi Mureş ape- controlului executat în întreprindere. schimbul condus de maistrul Augustin ceperea unei maşini cu un ax pe care
De ani de zile acest lucru se repeta Albii se situa în coada celorlalte schim­ sînt fixate nui multe palete şi care
cu precizie în fiecare dimineaţă. buri. Şeful serviciului producţie n-a prin învîrtirc separă făina de tărîţâ.
CU SPRIJINUL CETĂŢENILOR Unsprezece din cei 37 de ani, ingi­ rămas indiferent. Stînd mai multă Inovaţia a fost preluată şi generalizată
nerul Vasilc Cucu i-a petrecut în în- vreme în mijlocul muncitorilor, cc- şi de alte întreprinderi similare din
n n a M M M M n i H i a e s ^ a H u a B i
traprinderile de morărit, printre oa­ rînd sprijinul organizaţiei de partid, ţară. Ultima sa inovaţie este şî mai
meni şi maşini de caic s-a legat atît a descoperit care era cauza rămîne- valoroasă. Pe scurt, ca constă în con­
Un nou peisaj ciîadirs de mult. Cînd a terminat facultatea a centrarea a patru operaţiuni într-una
fost repartizat la Brăila, la o între­
prindere de morărit. Iute din fire, fără ZlC M C U fv'M iC « a M Ş f e i singură. Pentru aceasta a fost nevoie
ln ultim ii ani, oraşul Călan şi-a în pragul marii sărbători a eliberării experienţă, la prima vedere, nu inspi­ CORESPONDENŢILOR de munca asiduă, stăruitoare. Au tre­
schimbat înfăţişarea. Aici (în oraşul patriei de sub jugul fascist, Sfatul popu­ ra. prea multă încredere. Unii se în- buit montate două motoare electrice
nou), s-an dat în folosinţă 900 aparta­ lar al oraşului Calau, a organizat noi doiau chiar de posibilităţile lui. Dar, M'1HH,WI:H
mente, o şcoală medie, spaţii comerciale acţiuni gospodăreşti şi de înfrumuse­ noi, să fie îmbunătăţiţi parametrii de
ele. Despre tinereţea oraşului vorbesc ţare. S-a întocmit în acest scop un aceasta n-a durat mult. In cîteva luni funcţionare a valţurilor, a Instalaţii-'
oamenii care muncesc şi trăiesc în acest grafic al lucrărilor, menite să facă acest şi-a dovedit prin fapte hărnicia, pri­ rilor în urmă. Oamenii dîn schimbul lor de transport verticale şî orizon­
puternic centru muncitoresc. oraş ca o grădină. Astfel, s-au organizat ceperea şi îndcmînarca. lui Albu nu stăpîneau în suficientă
Noul peisaj citadin este întregit şi de şedinţe cu cetăţenii proprietari de imo­ Anii s-au scurs. In 1961, prin apri­ tale, a sistemelor plane ctc.
n\îna cetăţenilor. Mobilizaţi de sfatul bile cărora li s-a indicat să-şi zugră­ măsură maşinile şi utilajele. Pentru re­ Eficienţa economică a acestei ino­
popular, la îndemnul deputaţilor, ce­ vească faţadele caselor, să icparc gardu­ lie, cu oc.v/ia extinderii şi sistema­ medierea acestui neajuns, s-a luat o vaţii este deosebit ilc marc. Capacita­
tăţenii oraşului participă cu entuziasm rile, să menţină curăţenia străzilor şi tizări» întreprinderii de morărit din măsură eficientă. A fost deschis un
la acţiunile de muncă patriotică. Cu să întreţină zonele verzi. Pentru prote­ Alba lulia, inginerul Vasilc Cucu este tea de producţie a întreprinderii, în
forţe locale s-au amenajat zone verzi, jarea zonelor verzî a început montarea transferat aici ca specialist, încredin- curs de ridicare a calificării muncito­ urma aplicării inovaţiei, sporeşte cu
parcuri, se întreţin străzi şi trotuare. bordurilor, trccîndu-sc la asfaltul tro­ rilor. Rezultatele s-au văzut, cum era
Un mare număr de cetăţeni au fost an­ tuarului din oraşul vechi. In oraşul nou ţîndu-i-se funcţia de şef a! serviciului şi firesc, în producţie. Schimbul con­ 15 la sută, preţul de cost scade consi­
trenaţi la acţiunile gospodăreşti, care se amenajează aleile dîn strada Florilor, pioducţic, Răspunderea devenise şi mai derabil, iar productivitatea muncii
s-au organizat pe baza unui plan de se lărgesc spaţiile verzi, se amenajează dus de Augustin Albii a devenit creşte mult. Pe această bază se obţin
acţiune şi la care au participat 15.702 nn parc pentru copii. Sînt prevăzute lu­ mare. Tînărul inginer era conştient de schimb evidenţiat dînd numai pro­
cetăţeni, prestînd un volum de 320.896 crări pentru săparea şanţurilor pe stră­ acest lucru. De aceea, primul lui gînd duse de bună calitate. economii anuale nntccalculatc de
orc de muncă patriotică. Valoarea mun­ zile 30 Decembrie, Vasilc Roaită, Ni- a fost sa-şi cîştîge încrederea oame­ Pasiunea pentru introducerea nou­ 760.000 Ici.
cilor prestate se ridică la 802.230 lei. colac Bălcescu, Avram lancu ctc., con­ ic
Astfel, pentru înfrumuseţarea oraşului struirea drumurilor din satele Grîd, Ba­ nilor, iar pentru aceasta sa munceas­ lui în proiliicţic şi a metodelor avan­ Aşa l-am cunoscut pe tînărul Ingi­
nou s-au amenajat zone verzi pe o su­ riz, şi amenajarea unui parc în faţa că, să dovedească că este alături de sate de muncă l-au îndemnat pe ingi­ BUCUREŞTI
prafaţă de 2,1 ha, zonele verzi fiind spitalului. In parcul din oraşul vechi ei. In scurt timp, oamenii l-au apre­ nerul Vasilc Cucu să îndrăgească mun­ ner Vasilc Cucu. Modest, preocupat în
încredinţate pentru întreţinere comi­ se lucrează de zor la amenajarea ron- permanenţă de bunul mers al produc­
tetelor de bloc. dourilor de flori şi a aleclor. ciat aşa cum se cuvine, cerîndu-i sfa­ ca de inovaţii şi raţionalizări. Aşa se ţiei. Un om obişnuit al zilelor noastre,
In oraşul Calau s-au executat şî alte Gospodărirea şi înfrumuseţarea ora­ tul, acordîndu-i ajutor. Lucrările de face că numele lui a apărut de nnî
lucrări : întreţineri \ /^paraţii dru­ şului Călan se desfăşoară continuu. Co­ modernizare au înaintat în ritm sus­ care se dăruie cu pasiune şi răspun­ PRIN UNITATEA SA DIN B-DUL GĂRII DE NORD nr. 6-8, EXPEDIAZĂ
muri pe o distanţă de 2.500 m l., plan­ mitetul executiv al sfatului popular, multe orî în registrul de inovaţii al dere muncii sale. IN TOATĂ TARA, CONTRA RAMBURS
taţii de arbori şi arbuşti pe o supra­ deputaţii, cetăţeni», sînt hotănţi să facă ţinut. Cu multe zile înainte de ter­ cabinetului tehnic. Inovaţiile realiza­ VIRGIL S. CISTFIANU PIESE Şl ACCESORII A U TO
faţă de 5,9 ha, amenajarea pieţii din oraşul în care trăiesc mai frumos, mai menul fixat, întreprinderea şi-a re­ te de el au ca subiect probleme de (Din colectivul subredacţici
oraşul vechi, amenajarea staţiei de au­ Cei interesaţi vor adresa o scrisoare cerere în care vor menţiona
tobuze, ele. Realizările gospodăreşti prim ilor, care să poarte amprenta în­ luat activitatea normală. Fără a mai interes general şi eficienţă economi­ voluntare Alba lulia) articolele dorite indicînd adresa exactă. In valoarea ranibursului care
sînt importante. Acum, cînd ne aflăm noirii vremurilor noastre. se va face (a primirea articolului vor fi cuprinse şi taxele ocazionate
cu operaţiunile de ambalare, transport şi mandatul poştal.

SN ZILELE DE TABAUA

PHEPAIAŢIA CABBUBELUI CORCEŞTI

Intre 17—30 iulie a.C., şi-au petrecut vacan­ drumeţii a fost cunoaşterea îm prejurimilor ta­ şi recitator". La desemnarea celui mai hun
ţa în tabăra de la Şugag, un număr de 120 berei şi a pitoreştilor locuri de pe Valea Sebe­ dintre ci, nu a fost nevoie de juriu deoarece
de pionieri şî şcolari din raioanele Brad şi şului. La popasuri, cu ajutorul tov. prof. de micii spectatori au apreciat în mod just con­ Cu sediul Tn Vulcan
Sebeş. Pentru ca cele două săptămîni de va­ muzică, copiii au învăţat cîntccc pioniereşti curenţii. S-au clasat pe primele locuri la reci­
canţă să fie cît mai plăcute şî interesante, co­ cum sînt : „Cîntec pentru excursie", „Cîntcc tări Adam Voichiţa şi Mărghiţan Ioana din ra­
lectivul de conducere al taberei s-a străduit pentru distincţia pionierească", „Steluţa roşie" ionul Brad, iar la solişti vocali Ncluţu Stoian Angajează tehnicieni I. dispeceri transport
să alcătuiască im program bogat de activităţi, ctc. Altădată, la popasuri, cu copiii s-au or­ şi Eîlimon Marîa din raionul Sebeş.
sâ asigure condiţii de cazare şi masă cît mai ganizat jocuri distractive ca : „Albina, vînă- Nelipsite din activitatea copiilor au fost în­
hune. lorul şi porumbiţa", „Crabii şi crcvcţii" „La­ trecerile sportive. Talentele sportive au fost cu salarizarea de 1100—1.500 Iei,
încă înainte de sosirea copiilor în tabără, birintul", „Cursa pe numere". remarcate în cadrul spartachîadei taberei. Au
dormitoarele străluceau de curăţenie, iar ma­ Nici poeziile nu au fost date uitării. Cu avut loc întreceri la handbal, fotbal, sărituri
gazia de alimente era bine aprovizionată. La ajutorul instructorilor de detaşamente, copiii în lungime, alergări, şah şi gimnastică. S-a Cererile de angajare cu ţoale adele se vor depune
sosirea în tabără, copiii au fost prim iţi cu au învăţat poeziile : „Cîntec de pionier", „Pa­ dat o marc importanţă exerciţiilor pentru ob­
multă căldură de întregul colectiv educativ triei", „Noapte de tabără", „Cîntcc pentru ţinerea insignei de polisportiv, La şah s-au evi­ la sediul Preparapet.
şi administrativ. Chiar din prima zî, în atenţia 23 August" şi altele. denţiat pionierii Dingă Boris, Moga Gheorghe,
instructorilo»- de pionieri a stat activitatea Pentru ca pionierii să cunoască mal bine Lodca Alexandru, iar la alergări Ncgrescu Sil­
organizatorică, repartizarea copiilor pe deta­ specificul comunei Şugag, am organizat o în- viu, Oniga Mi re ca, împărat Voichiţa, losif
şamente, alegerea preşedintelui de unitate şi a lîlnire cu tovarăşul preşedinte al comitetului Rodica şî la săritura în lungime Apostu Emilia
celor de detaşamente. executiv al sfatului popular. Expunerea făcută şi Trască Maria.
In întocmirea programului de activităţi, s-a a fost foarte interesantă, trezind un viu in­ Toate activităţile artistice şi sportive au N U N Ţ
dat un cîniD larg iniţiativei pioniereşti, am teres. Plăcută şi instructivă a fost şi întîlnîrca fost închegate într-uu frumos program artistic
ţinut cont de dorinţele copiilor. Toate acti­ cu tovarăşul Faur Viorcl. prim-sccrciar al co­ prezentat în faţa cetăţenilor din comună. în­ Intre 13 august—10 septembrie a.c.,
vităţile cultural-cducative le-am închinat mă­ mitetului raional al U.T.M. Sebeş, caic le-a chinat celei de a XX-a aniversări a elibe­
reţului eveniment de la 23 August — a XX-a vorbit copiilor despic realizările obţinute de rării pati'ici. Programul, la care şi-a adus con­
aniversare a eliberării patriei de sub jugul poporul nostru sub conducerea înţeleaptă a tribuţia formaţia corală, recitatorii, soliştii vo­ O. C. L. Produse Industriale pune în
fascist. Din primele zile instructorii de deta­ partidului în cei 20 de ani de h eliberare. !n- cali şi instrumentişti, ansamblul de gimnastică
şamente s-au orientat asupra celor mai huni lîlnîrca a fost urmată de un carnaval pionie­ ritmică şi artistică, s-a bucurat de marc succes. vînzare prin toate magazinele din Deva,
recitatori, solişti vocali şi instrumentişti din resc în cadrul căruia costumaţia, foarte ori­
detaşamentele lor, lucru ce a fost de mare ginala, măştile, pe care şi !c-au confecţionat Zilele de tabără au creat amintiri plăcute Simeria şi Cugir un bogat sortiment de
folos în alcătuirea rapidă a unui frumos pro- copiii singuri, parada şi dansul măştilor au fost pentru icţî şcolarii. Conducerea taberei, ca­
giam artistic pentru deschiderea festivă a ta­ deosebit de atractive. drele didactice, personalul administrativ s-a»» mătăsuri sezoniere,ţesuturi de bumbac
străduit sa asigure tuturor copiilor o odihnă
berei. In programul de activîiate al taberei, In cadrul activităţilor din tabără intîlnirilc
plăcută, Instructivă şî recreativă. şi lină, tricotaje şi încălţăminte cu o
drumeţiile au ocupat un loc de frunte. S-au tovărăşeşti cu temă au creat seri minunate pen­
Prof. MORARU ŞTEFAN
La C.A.C. din Miceşli s-a pregătit pentru livrare o organiţ^ drumeţii la Mărtmie. Ohaba, Valea tru copii. Aici s-a născut iniţiativa de a se directorul taberei de pionieri şi şcolari reducere de 20—30 la
TioWtt cantitate de roşii. Sebeşului, Valea Grosăştilor. Scopul acestor organiza concursul „Cel mai bun solist vocal