Page 31 - 1964-08

Nr. 2990 Dramul socialismului Pcg. 3

u o uzma

De la un an la altul în abataje apar maşini şi utilaje noi, de mare
productivitate, care efectuează o seamă de operaţiuni ce se executau îna­
inte manual, cu multă truda, ia mina Teliuc, spre exemplu, în ultimul
timp au fost introduse în subteran maşini care executa alît încărcarea
cît şi transportul minereului în abataje (maşinile de tip AlLA5-COPCG).
Minerii s-au deprins repede cu ele şi le folosesc cu un indice de uti­
lizare de 1 480 tone pe maşină şi lună, faţă de 850 tone cît este pla­
nificat. Alte abataje, la aceeaşi exploatare, au fost dotate cu screpere.
Cu ajutorul lor, minerii transportă atît masa de minereu depilată cit
şi materialul pentru rambleu.
Vasile Ceaşcai, Victor Vinţer, luliu Tomoaie, şi mulţi alţii, lucrind
cu noile mecanisme reuşesc să înregistreze randamente în iurul a 7
tone pe post Contribuţia lor la cele 5.600 tone de minereu date peste
plan de colectivul exploatării de la începutul anului şi pînă în prezent,
fapt ce face ca angaiamentul de a da pînă la 23 August în plus 5.500
tone minereu să fie depăşit, este deplină.
Fotografia de fată ne dă o imagine a lucrului cu screperul în aba­
tajul minerului luliu Tomoaie, unul din evidenţiaţii întrecerii socia­
liste de la E M. Teliuc.

PE O CULME DIN

POIANA RUSCA

înainte, pe aceste locuri nu era ni­ rcsnntă dispută Ia volei sau într-un con­
mic, totul era pustiu. Doar localnicii şi curs de orientare turistică. Nu întîm-
turiştii pasionaţi urcau pe această culme, piător minerii de la Munccl s-au cla­ minereşti din „Ţara de piatră". La Brad
la cota 780 m., pentru a admira fru ­ doara pe primele două locuri la volei ACOLO UNDE OMUL s-a construit un marc cartier de blocuri
sat alături de siderurgiştii din Hune­
museţile încîntatoarc ale m unţilor Po­ elegante şi confortabile, la Zlatna s-au
iana Rusca. La început, numărul celor (seria a Il-a) în cadrul Spartachiadci dat în folosinţă zeci de apartamente. In
care urcau pînă aici era mic, se ajun­ republicane, faza regională. ultim ii patru ani numărul lor a trecut
gea anevoios, calea era lungă, urcuşul La cele de mai sus am putea adăuga NU ÎNSEMNA NIMIC de 1.000, iar al locurilor în cele şase
greu. Cu timpul, numărul lor a cres­ încă multe. Pentru că paralel cu condi­ blocuri pentru ncfamilişti trece de
1.500. Pe zeci de trasee care leagă aşe­
cut... ţiile de trai, minerilor de aici li s-au zările minerilor de gurile de mină cir­
Intr-una din zile, cîţiva geologi şî-au uşurat mult munca. La toate abatajele Apusenii. Această bogata „Ţara de ţinute în betonite sau metal, moderne culă autobuze ce stau (a dispoziţia ace­
instalat corturi şi au început să cerce­ din subteran se foloseşte perforajul piatră" era în trecut una din cele mai complexe sociale, iată o enumerare su­ lora care scot la „ziua" bogăţiile adîn-
mară a înnoirilor care au schimbat înfă­
sărace regiuni ale ţarii. Aici aurul că­
umed, care a dus la eliminarea îmbol­
teze necunoscutul din adîncuri. Aces­ năvirii minerilor de silicoză. Exploata­ păta strălucire din sudoarea a mii şi ţişarea minelor din Apuseni, uşurînd curilor.
Noul în subteran tora li s-au adăugat alţii şi alţii. Apoi, rea minieră de la Muncclul Mic a fost mii de mineri, care coborau în minele munca minerilor. ing. M IH A I G AVRILIU
au început să sosească aici maşini, uti­
S-a schimbat şi înfăţişarea aşezărilor
Trustul aurului Brad
şubrede ca să-l scoată la lumină. Pen­
înzestrată cu utilaje moderne de marc
laje, materiale. Şi astfel, pe culmea de
productivitate dintre care amintim 6 lo­
la cota 780 m, mai sus de cătunul Mun- comotive Diesel, pentru transport, 4 ma­ tru patroni aurul însemna totul. Omul
era considerat doar o Unealtă, ca fis-
celul Mic. >s-a născut un şantier deo­ şini pentru încărcat, sondeze, tro iii pneu­ tăul şi sfredclul. Minerii trăiau în că­
Despic munca istovitoare a minerilor Grinzi în consolă, stîlpi metalici de sebit de animat. Acesta a consfinţit, suţe şubrede ca şi galeriile în care lu­
în vechea mina din Lupeni am citit diferite tipuri, betoane şi betonite, sint după o scurtă perioadă de timp (in anul matice, perforatoare pe suport etc. In crau. Viaţa le era grea ca şî acrul pe Si de. aiei
multe pagini. Ortacii vîrstnici nc-au numai citcva din noile materiale care 1961), apariţia pe harta economică a momentul de faţa transportul în subteran carc-I respirau în adîncuri/ Nesiguranţa
povestit fapte trăite de ci în adîncuri asigură o securitate deplină în subteran. ţării a unui nou obiectiv industrial : pe galeriile principale este complet meca­ zilei de mîinc ii urmărea întocmai ca şî
pe vremea cînd minerul era considerat Prezenţa noului în abatajul în caic nizat. De asemenea, s-au mecanizat toate pericolul surpării în abatajele strîmte.
,>sobol al pamîntuhii". Eu n-am apucat lucrăm ne face munca mai uşoară, mai Exploatarea minieră Muncclul Mic Aceasta a fost moştenirea trecutului.
acele vremuri. Am venit la Lupeni în spornică. Cu perforatorul rotativ un O dată cu lucrările de deschidere a lucrările de la carierele de ramblcierc şi Azi, acolo unde omul nu însemna o a iz iW fîe ă r k u n e
urmă cu cîţiva ani. Am îndrăgit me­ miner poate perfora într-un schimb, exploatării a început şi construcţia de majoritatea operaţiilor de încărcat. S-a nimic, totul se face pentru om. In mi­
seria de miner şi am învăţat-o cu dra­ fără efort, 100 de găuri. S-a redus efor­ locuinţe confortabile pentru mineri. introdus şi extins susţinerea metalică. nele de la Barza şi Zlatna fistăul şi sfre-
goste ţi pasiune. tul fizic Şi la încărcare. Puşcînd direct Pînă în prezent* s-au dat în folosinţă Ca urmare, vitezele medii de avansare delul au rămas doar obiecte de muzeu. Despre cărbune la Dîlja se vor­ Aici, în vechea mină considerată
Azi, munca noastră nu mai c un pe craţcrul blindat, cea mai marc parte mai multe apartamente şi cămine mun­ au crescut în acest an cu 36 la sută. M ii (Jc perforatoare moderne le-au luat beşte deocamdată... la viitor. Se vor­ de foştii patroni nerentabilă, lotul e
chin. Ne vin în ajutor maşini moder­ a cărbunelui nu mai trebuie lopătată. citoreşti. Tot pentru minerii de aici locui. In lungul galeriilor aleargă tre­ beşte însă despre orizonturi, des­ nou. Nouă este concepţia de redes­
ne, metode înaintate de exploatare. Ha- Folosirea tehnicii avansate, organizarea s-au construit o baie modernă, maga­ Pentru condiţiile create de partid şi nuri remorcate de locomotive cu tro­ pre blocuri de cărbune, despre a- chidere a minei, noi sînt metodele
veze şi pluguri de cărbune, maşini de superioară a muncii, au dat rod bogat. zine noî, o cantină la care servesc zil­ guvern muncitorii de aici şi-au arătat leu sau .Diesel . Aerul curat pătrunde dînciri de puţuri. Toate acestea sînt de săpare şi susţinere a puţurilor şi
marc productivitate, înlocuiesc efortu­ Brigada noastră a reuşit să realizeze cîtc recunoştinţa. Ei şi-au înzecit eforturile pînă în cele mai îndepărtate locuri de prezente. Le sapă mineri harnici ca galeriilor. Şi acolo unde pălrunde
rile a zeci de oameni. Din abataje căr­ 27—28 m.l. viteză medie luhâîă de nic masa peste 230 muncitori. în întrecerea socialistă pentru obţinerea muncă, trimis de ventilatoare puterni­ Grigore Kadar, Augustin Demeter, noul, el este insolit inevitabil de leh-
bunele porneşte spic „ziuă" purtat de avansare. Fiecare miner avîud sarcini Pe aceste locuri, unde înainte pu­ ce. Cifrele sînt grăitoare în acest sens. luliu Haidu, Barta Kalman, Dionisie
puternice transportoare cu raclele. Ve­ precise am reuşit să realizăm şi o pro­ teai sa întîlncşţi doar rareori oameni unor realizări dintre cele mai frumoase. Numai în ultim ii patru ani, pentru îm­ Şofalvi cu ortacii lor. Ei deschid dru­ nica avansata. Maşini de încărcat,
chile puţuri şubrede, cu maşini de ex­ ductivitate ridicata. Faţă de 4,320 tone din satele învecinate şi turişti, poţi sa Rezultatul ? In cele 7 luni ale anului ci bunătăţirea aerajului în exploatările greifere, compresoare, perforatoare,
tracţie învechite, au fost refăcute şi do­ pe post planificat în luna iulie, am rea­ şi-au depăşit planul, au îmbunătăţit ca­ Trustului aurului Brad s-au cheltuit muri, după coordonate precise, spre locomotive electrice, ventilatoare,
tate cu echipament nou. Alături de aces­ lizat 5,300 tone pe post. Astfel ne-am discuţi azi cu mineri harnici, care îţi litatea minereului (procentul de metal aproape 25 milioane Ici. Pentru extinde­ bogăţia neagră din adîncuri. toate vin în sprijinul minerilor care,
tea s-au construit puţuri de marc capa­ îndeplinit cu mult înainte de termen vorbesc cu drag despre munca lor, des­ rea pcrforajului umed şi a celorlalte De (a Dîlja deocamdată, minerii înfrunlînd roca, viiturile de apă, ne­
citate, dotate cu maşini moderne de ex­ angajamentul ca pînă la 25 August să pic condiţiile de trai minunate ce li din minereu a crescut) şi au obţinut metode de combatere a prafului, pre­ extrag numai steril. Şi cu cît numă­ prevăzutul lucrărilor vechi, îşi cro­
tracţie. In locul cailor folosiţi pentru extragem 2.500 tone de cărbune peste însemnate economii prin reducerea pre­ cum şi pentru introducerea apei pota­ rul vagonetelor de steril este mai iesc drum către cărbune- Vilezele
transportul cărbunelui în subteran, în plan. In prunele 7 luni din abatajul nos­ s-au creat. Pentru că, nu trebuie omis, ţului de cost. bile în subteran s-au cheltuit în aceeaşi mare, cu atît mai mari sînt vitezele
lungul galeriilor aleargă locomotive cu tru s-au extras peste plan mai mult de că în afara da ceea ce s-a amintit mai perioadă aproape două milioane Iei. Zeci de înaintare, întrecerea mai vie. Ga­ mari de avansare, adevărale recor­
acumulatori, ajutor de nădejde al mi­ 4.000 tone de cărbune. sus, aici s-au mai construit un cine­ GHEORGHE TIOC de maşini de încărcat, maşini puterni­ lerii transversale şi direcţionale ca duri ale înlrecerii în cinstea marii
nerilor. In abataje, acolo unde oamenii Drumul noului spre adîuc nu se opre­ secretarul organizaţiei de baza ce de extracţie, compresoarc de marc cele de la orizonturile 607 m, 670
îşi iroseau forţele bătind găurile cu ba­ şte însă aici. La Lupeni s-a experimen­ matograf, un club, care arc o biblio­ P.M.R. de Ia E.M. Muncclul Mic capacitate, mii de metri de galerii sus­ m, 565 m, galeriile care duc spre sărbători, confirmă hotarîrea mine­
rosul şi cărînd cărbunele cu roaba, me­ tat cu succes susţinerea abatajelor în tecă cu peste 600 volume. Minerii îşi rilor de la Dîlja de a aduce cît mai
canizarea îşi spune din plin cuvîntul. consolă şi dotarea lor cu cratere blin­ petrec timpul liber, fie citind diferite blocurile 4 B, 1 sau 2, îmbrăcate în aproape de prezent ziua cînd şi de
Brigada pe care o conduc dispune de 30 date. 'Aplicînd noua metoda de exploa­ cămăşi trainice de beton, sau spri­ aici va izvorî fluviul negru de căr­
ciocane de abataj, de 10 perforetoarc tare vom obţine rezultate şi mai fru­ ziare sau cărţi, fie jucîml şah, tenis de jinite îp metal, zeci şi sule de metri
moderne, de transportor blindat pe moase, vom da patriei şi mai mult masă, sau vîzionînd un film la cinema­ M E M E U M Â I U Ş O R excavaţi pe verticală în puţuri sau bune.
toată lungimea frontului. Noul este cărbune peste prevederile planului. tograf, ori un program la televizor, li suitori, iată rezultatul acestei în­ I»g. AURELIAN GRO SU
prezent în subteran la fiecare pas. In PETRE CONSTANTIN treceri. locţiitor şef de sector — Dîlja
locul lemnului, susţinerea lucrărilor mi­ miner şef de brigadă la E. M. pasionează mult şi sportul. De aceea, M â i P I t ® » lJ C T I ¥
niere o facem cu materiale trainice. Lupeni deseori îi vezi întrccîndu-sc într-o inte-
In urmă cu cîţiva ani, la toate locu­ Mera Frcderic, Bîscă Nicolae, Mălincs-
rile de muncă de la sectorul nostru mi­ cu Mihai, Cruber Cheza, Dănăifa Enc
nereul se extrăgea prin metoda de ex­
în fosta „ Vale a şerpilor ploatare cu rambleu, în fîşii orizontale. şi alţii le-au arătat concret şefilor de
brigăzi cum să-şi organizeze munca în
Aplicarea acestei metode
nu permitea
mecanizarea tuturor operaţiilor de lu­ condiţiile aplicării noilor metode de ex­
ploatare. Ca urmare, in fiecare brigadă
cru, ducea la o productivitate mică. Un organizarea muncii s-a îmbunătăţit,
....Aşa s-a numit cînd va locul unde „Văii şerpilor**, Mlaştina a dispărut. S-a cărţi gratuite. Iar ca să le vină mai număr marc de muncitori trebuiau să
muncitorii au fost repartizaţi mai ju­
Se află azi oraşul nou. Copiii nu se ju­ schimbat şi munca şi viaţa. La mină uşor, în locul numit Firezani s-a des­ execute o serie de operaţii manual şi dicios pe operaţii de Jucru. Sectorul
cau prin aceste locuri. Le era frică de ne-au venit în ajutor maşinile, iar în chis o şcoală pentru clasele I-IV . Lumi­ în acelaşi timp neproductive. Din fie­ nostru la rîndul lui a fost dotat cu u ti­
mlaştina din gura văii. Era plină de oraşul nou găseşti tot ce doreşti. Cînd- na cărţii o găsim acum şi la clubul mi­ care echipa circa 9 muncitori executau laje moderne, de mare productivitate
şerpi şi mlaştina şî valea". va trebuia să batem ceasuri întregi pa nerilor, tot nou şi el. Aici avem sală ramblcicrea spaţiilor excavate. Apoi, printre care; circa 80 perforatoare CP-29,
Ion Pantelic se întrerupse, căutînd în jos drumul plin de noroi pînă la Lu­ de spectacole, săli de şah. Acolo unde metoda de exploatare cu rambleu nu
amintire vechea înfăţişare a Uricaniu- peni pentru o aspirină sau pentru un domnea orăcăitul broaştclor, oamenii îşi permitea folosirea fronturilor nuri de o foreză, 2 maşini de încărcat, 4 maşini
electrice pentru transport etc.
lui. litru de ulei. Acum în oraş avem două petrec odihna în sala cinematografului lucru. De aceea la indicaţia comitetului Aplicarea metodelor avansate de ex­
E greu să-ţi aduci aminte locuri pe magazine alimentare, centre de legume sau în tovărăşia cărţii...'*. de partid conducerea exploatării noas­ ploatare a condus la creşterea conside­
care le-ai uitat. Ne-am obşnuit cu ora­ şi fructe, magazine textile, magazine pen­ Bătrînul pensionar îşi curmă iar vor­ tre, întregul colectiv s-a preocupat de
şul ncu. Parcă aşa a fost de cînd lu­ tru articole electro-casnicc, frizerii, ate­ ba, alcgîndu-şi gîndurile. „Cîtc nu s-ar introducerea şi extinderea unor metode rabilă a productivităţii muncii. La mina
mea. De bocşele pentru mangalul ce um­ lier de coafură, cofetărie, restaurant. putea spune despre cc-a fost în „Valea de exploatare de mare productivitate Vest, unde se aplică metoda de exploa­
tare în subetaje, spre exemplu, produc­
pleau toată valea cu fum nu-şi mai adu­ şerpilor" şi ce este azi. Mi-c îmi pare cum sînt cea cu înmagazinarca mine­
ce nimeni aminte. Nici de cele patru Avem dispensar, medici, avem farmacie, rău uc anii ce i-am irosit în fumul boc­ reului, cea în subetaje şi combinată. tivitatea muncii a ajuns la 9,1 tone pe
productivităţii
post. Pe seama sporirii
căsuţe de lemn de la marginea mlaştinii, ca-ii oraşele mari. Cît despre şcoală... îi şelor de mangal. In mină am cunoscut La sectorul nostru aceste metode su­
nici de mlaştină nu-şi aminteşte nimeni. ţinea locul o clădire de piatra. Copiii preţuirea muncii, în oraş simt cum se muncii colectivul nostru a obţinut în
Pe locul lor s-au săpat puţuri, s-a des­ trebuiau sa bată calc de ceasuri prin pă­ trăieşte omeneşte—". perioare de exploatare au început a se cele 7 luni o depăşire a planului de
Eficacitatea lor
aplica din anul 196î.
chis mina, s-au înălţat construcţii trai­ dure ca să înveţe tainele scrisului. In Şî toate acestea, aici pe locul unei s-a dovedit din pliu. Ele au permis me­ 13.836 tone minereu. Din această can­
titate aproape 12.000 tone s-au obţinut
nice. Noi, cei din partea locului, am mlaştini, unde şi copiilor le era frică canizarea tuturor operaţiilor, mărirea
urmărit cum a crescut fiecare din cele şcoab nouă de 8 ani, copiii de azi au să se joace... frontului de lucru, eliminarea tim pilor din' abatajele unde se aplică metodele
43 de blocuri. S-a schimbat înfăţişarea tot ce le trebuie; lumina, laboratoare, S. POP neproductivi, economisirea de material superioare de exploatare.
AUREL BARBU
lemnos. La locurile de munca unde ex­ şeful sectorului IV de la E. M.
ploatarea minereului se face prin înma- Ghelar Noul local al clubului sindicatelor din Gurabarza.
gazinare nu se mai execută armarea şi
montarea şinei de cale ferată, minereul
puşcat este evacuat prin folosirea forţei
gravitaţionale; vagoncţii de mină, aşe­
zaţi sub gurile de rostogol, se încarcă Timpul liber, atît de puţin cu ani
Pentru introducerea şi extinderea cu T ră im z ile senine drumul pînă la cele mai îndepărtate
folosindu-se căderea liberă a minereului. in urmă cînd minerii trebuiau să bată
succes a metodelor avansate de cxpîoa- guri de mină pe jos, oamenii şi-| petrec
tre au fost luate măsuri eficace. Toţi şe­ Am venit la Barza la puţin timp viaţa oamenilor. Vechile căsuţe au fă­ cu plăcere în tovărăşia căiţii sau a
fii de brigăzi şi un număr mare de după ce mina a devenit un bun al în­ cut loc noilor construcţii. Cămine pen­ muzicii, a eroilor filmelor şi la spec­
muncitori au urmat cursurile de califi­ tregului popor. Gurabarza, veche aşeza­ tru ncfamilişti, unde confortul le în- tacolele de teatru. La clubul sindicate­
care şi de ridicare a calificării profe­ re a minerilor, nu apucase să-şi schimbe tîmpitiă la lot pasul, blocuri moderne lor, zeci de tineri şi vîrsrnici se întîl-
sionale. Ingineri şi tehnicieni cum sînt înfăţişarea. Case mici se înghesuiau iu s-a ii construit pe locurile virane, iar pe iH'ţc scara de scară în repetiţii pentru a
nclc în altele, terenuri virane cu sc.vcţî alte terenuri s-a amenajat un parc, loc etnia de la înălţimea scenei bucuria zi­
şi grădini care nu şi-au îndreptăţit ni­ plăcut de odihna. Magazinele uln mo­ lelor senine pe care le trăim. In curînd,
ciodată numele, te întîmplnau la to: demul complex comercial construit in pentru minerii de la Barza îşi va des­
Ieri, oraş uitat al pensiona­ pasul. Cînd pe şoseaua strîmbă trecea
rilor, azi în plină înflorire. cîtc un camion te îneca praful. Unicul ultimii ani satisfac cele mai , exigente chide porţile un nit lăcaş de cultură:
cerinţe, iar lucrătorii cooperatori
din
noul club al sindicatelor, o construcţie
Vulcanul îşi etalează cochet nugazin alimentar nu reuşea nici pe de­ unităţile complexului de deservire, tot demnă de zilele noastre pline de bu­
noile frumuseţi. parte să satisfacă nevoile crescîndc ale nou şi el, şi-au cişligat de acum un curii.
Foto: N. MOLDOVEANU fam iliilor de mineri. meritat prestigiu pentru felul exemplar NICOLAE STURZ A
Anii care au trecut au schimbat în­ in care se preocupă ue deservirea promp­ miner şef de brigadă la E. M,
făţişarea localităţii şi o dată cu ea şi tă a cetăţenilor. Barza
m s ţ / r
jMkf r .v

W i& L
& W