Page 33 - 1964-08
P. 33
D JD iioreca u « n t> c 'a
Regională
SĂRBĂTORIREA ZILEI MINERULUI
Huncdoam-Dcva PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA f
Lupeni, 9 August. Tineri şi vîrstnici, meu, preşedintele Consiliului local al zilei de 6 August 1929. Delegaţi ai oa
veterani ai luptelor greviste, jnincri. sindicatelor Petroşani, Wiliam Szudcr, menilor muncii din Valea Jiului, nu
pionieri şi numeroşi oameni ai muncii director general al C.C.V.J., Traian meroşi pionieri, au depus la placa co
din oraş, delegaţi ai exploatărilor mi Blaj. preşedintele Comitetului executiv memorativă frumoase coroane şi bu
niere din Valea Jiului şi-au dat întîl- al Sfatului popular al oraşului Petro chete .de flori.
nire în centrul oraşului, pentru a adu şani, loan Ghinca, prim-secretar al Co De placa comemorativă se apropie
ce omagiul lor eroilor mineri căzuţi mitetului orăşenesc U.T.M. Petroşani, văduva Ana Golcca, al cărei soţ a fost
în August 1929. M ulţi dintre mineri activişti dc partid şi ai organizaţiilor asasinat in timpul reprimării grevei şi
aveau pe piepturi ordine şi medalii ale dc masă, conducători dc întreprinderi alte soţii ale minerilor, care depun flori
Republicii Populare Rotninc — semn şi instituţii din Valea Jiului. în memoria celor căzuţi.
al preţuirii muncii lor. In faţa plăcii comemorative străjuite ★
Impresionanta coloană formată în dc o gardă dc onoare formată Min mi
faţa Comitetului orăşenesc dc partid neri fruntaşi în producţie şi pionieri, După solemnitatea depunerii de co
Lupeni sc îndreaptă apoi în sunet dc roane, numeroşi oameni ai muncii au
fanfară, spre placa comemorativă din fanfara intonează un marş funebru. In luat parte în sala Palatului culturii din
incinta minei Lupeni, ridicată în me acordurile solemne, sc fac depuneri dc Lupeni la un frumos program artistic
moria celor căzuţi în luptă pentru o coroane şi flori din partea Comitetu închinat Zilei Minerului.
viaţă mai bună. In mijlocul minerilor, lui regional de partid, a Comitetului După-amiază, minerii şi familiile lor
au fost tovarăşii Bujor Almăşan, mem orăşenesc de partid Petroşani, a Comi s-au rcîntilnit la petrecerile cîmpeneşti
bru al C.C. al P.M.R., — ministrul mi tetului orăşenesc dc partid Lupeni, a organizate în toate localităţile Văii Jiu
In sunetele solemne ale nelor şi energiei electrice, Dumitru Sfatului popular al oraşului Petroşani, lui. Ziua Minerului a fost prilej de
Q i i s u i U e ţ i t ă î n t r e c e r e Consiliului local al sindicatelor, Comi
f t K / i ş b , marşului funebru se depun Popa, prim-secrctar al Comitetului re bucurie şi pentru ceilalţi mineri din
coroane şi buchete de flori gional Hunedoara al P.M.R., Andrei tetului orăşenesc U.T.M. Petroşani, a regiunea noastră. La Ghclar, Teliuc,
■S«,ă
la plăcile comemorative din Ccrvcncovici, secretar al Comitetului Combinatului carbonifer Valea Jiului, Gurabarza, Săcărîmb-Ccrtej, în secţiile
incinta minei Lupeni, ridicate
la agregatele hunedorene în memoria eroilor căzuţi în regional Hunedoara al P.M.R., David Comitetului de partid dc la mina Lu Exploatării miniere Zlatna, la Ccrtcj,
Băiţa, Zlaşti, ci şi-au petrecut de ziua
peni. Coloana sc opreşte apoi în faţa
Lazăr, prim-secrctar al Comitetului oră
August
luptele greviste din
şenesc Petroşani al P.M.R., Victor plăcii comemorative de la uzina elec lor, urmărind frumoase programe pre
1029
Foto : N. MOI.DOVFANU Ghioancă, secretar al Comitetului oră trica din incinta exploatării, locul unde zentate de formaţiile artistice, însoţite
şenesc Petroşani al P.M.R., Samoilă Mo- au fost masacraţi minerii în dimineaţa dc cîntec, joc şi voie bună.
rîe. îndeplinirea integrală a angajamen
In aceste zile, premergătoare suflat în furnale, asigurarea unui mers
tului luat in cinstea zilei dc 23 Au
celei de a XX-d aniversări a elibe constant, reducerea timpului de mers gust. de a da peste plan 2.800 tone oţel
rării patriei de sub jugul fascist, si încetinit şi eliminarea avariilor meca special. Un amănunt caic nu e deloc
nice şi electrice.
derurgicii hunedoreni înscriu pe In sprijinul lor vin lăcătuşii de la lipsit de importanţă : în cele 7 luni care
graficele Întrecerii socialiste, noi şj întreţinere din echipa lui Constantin s-au scurs dc la începutul anului colec
importante succese Pretutindeni în Mirca şi formaţia dc sudori condusă de tivul oţclărici electrice a realizat cel
combinat, muncitorii, inginerii şi teh Ghcorghc Dumitriu. La sfîrşitul primei mai mic indice de rebut dc la darea în
nicienii sînt mai aproape ca oricînd decade a lunii august, pc graficul în exploatare a oţclărici.
de cerinţele producţiei şi luptă cu trecerii socialiste se putea citi : anga
gust, depăşit cu 1.000 tone. Toată fon Laminorul
ardoare pentru înfăptuirea sarcini jamentul luat în cinstea zilei dc 23 Au
lor şi angajamentelor luate. A cmslf ta produsă a fost de bună calitate.
cu rezultate bune în producţie Frumos buchet de realizări. Dar, au de 800 mm.
ziua de 23 August, este o chestiune torii lor nu se vor opri aici. Ţin cu
de onoare şi muncitorilor le este tot dinadinsul să rotunjească această
Aici, unde metalul capătă forma fi
scump, acest atribut. cîfră. Adică, să dea pînă la 23 August nită, am întîlnit aceeaşi întrecere pa
Nu po{i cuprinde în rîndurile 30.000 tone fontă peste plan. sionantă. Şerpuind pe spinarea ncstîr-
unei .cronici acest uriaş elort colec şitclor tăvăluguri dc metal, blumurile
tiv, pasionanta întrecere dintre side- Otelăria electrică scoase din cuptorul supravegheat cu
rurgişti. Cîteva exemple, ne dau to i multă atenţie de Andronic Suciu, ca
tuşi imaginea strădaniilor lor de fie întrecerea socialistă e în toi şi la ote pătă forme şi dimensiuni precise.‘ La
care zi. lăria electrică. In preajma cuptoarelor minarea propriu-zisă nu se face chiar
încinse la mii dc grade temperatură, aşa de simplu. O singură manevrare
greşită şi blumul dc oţel poate fi rc-
Secţia Il-a furnale oţelarii conduc cu pricepere şi înde hutat. Lucrul acesta însă nu sc întîm-
mânare complicatul proces
tehnologic
de elaborare a oţelului. Obiectivul cen plă.
Cirul furnaliştii secţiei n Il-a furnale tral, pentru care îşi dispută întrecerea, In cadrul întrecerii entuziaste, irunc-
şi-au reînnoit angajamentul să Jca este îndeplinirea angajamentelor luate. vranţii Ion Topîrccanu şi Drăgălin Pop
anul acesta 31.000 tone fontă peste In acest scop s-a intensificat controlul se ajută reciproc, respectă cu stricteţe
plan, din care 27.000 pînă la 23 Au pentru respectarea întocmai a disci programul dc laminare. Dc mult folos
gust, au chibzuit temeinic asupra tu plinei tehnologice şi a instrucţiunilor le sînt muncitorilor indicaţiile şi sfa
turor posibilităţilor şi rezervelor de dc lucru. turile maistrului Constantin Petru. La- e « fy r fc o le
minatoru! Gltcza Cosma se menţine de Pentru şantierele
care dispun. Au avut în vedere, mai In cursul zilei dc ieri colectivul oţc-
ales, creşterea temperaturii acrului in lăriei electrice a trăit o marc bucu- mai multe luni evidenţiat în întrece L u c r ă r i l
rea socialistă. La lupta pentru îndepli de construcţii
nirea angajamentelor luate participă cu
multă însufleţire întregul colectiv. Nu Colectivul secţiei tîmplăric-binale, din
există loc dc muncă în care să nu gă cadrul I.O.I.L. Petroşani depune susţinu întreaga recoltă
seşti obiective concrete. în baza cărora dc plan şi a asigura astfel şantierelor dc Să urgentăm
te eforturi pentru a-şi realiza sarcinile
muncitorii se întrec şi îşi confruntă
rezultatele. construcţii binalele necesare. Ca urma în hambare
In felul acesta a fost posibil ca la- re, în primul semestru al anului, dc aici
minatorii să dea de la începutul anului au pornit spre şantierele dc locuinţe din treierişul păioaselor!
şi pînă în prezent 1.570 tone laminate Valea Jiului 12.318 m.p. binale. Ele au Cu două zile în urniă la G.A.C. dîn
finite peste plan. mai mult cu 70 dc firănişca, raionul llia, s-a terminat tre
tone dccit prevedea angajamentul luat lost destinate noilor blocuri din Vulcan, In majoritatea gospodăriilor agricole ha de pc care s-a făcut recoltatul. Ră- ieratul întregii recolte dc cereale păioa-
în cinstea zilei de 23 August. Dacă la Pctrila şi Livezcni, la cinematograful din colective lucrările dc recoltare a cerea mînerca în urmă înregistrată aici cu tre- sc. Rezultatele obţinute sc datoresc în
acest succes se adaugă depăşirile de plan Lupeni şi complexul comercial din Pe lelor s-au terminat sau sc apropie dc ierişu) îşi găseşte explicaţia în slaba or cca mai marc parte faptului că munca
înregistrate la celelalte sortimente, plu troşani. sfîrşit. Pînă la 9 august, spre exemplu, ganizare a muncii. Aproape in toate uni la batoză a fost bine organizată. Lu
sul dc producţie realizat de la începutul colectiviştii din raionul A;ba au strins tăţile agricole dc pc raza oraşului regio crările dc treierat s-au desfăşurat din
anului, creşte la 7.600 tone laminate. IO AN CHIRAŞ recolta dc pc 8373 ba, cei din '^"ăştie nal Hunedoara sc află şi acum in cîmp, plin întrucît aici a existat o buni mo
T. SEBASTIAN corespondent dc pc 749,, ha, ccî din Sebeş 7 pc strînsc în clăi, mari cantităţi de griti, bilizare a membrilor G.A.C. la această
13.247 ha. Vtc- In cea mai mar:-parte deşi gospodăriile colective dispun dc su acţiune. Dintre colectivişti s-au eviden
recoltarea- s-a făcut cu ajutorul combi ficiente atelaje sau alte mijloace cu caic ţiat Tănaşc Doua. loan Ncamţu, Au-
nelor. (»c unfclc suprafeţe această ^lucrare sc poati asigura transportarea; lui la gtistin Ţie şi alţii.
Delegaţia R.P. Romîne la funeraliile s-a executa. însă manual. Pciurţi ca şi arii. Datorită acestui fapt nici la arii TRAIAN $TEF
recolta str.însă manual să ajungă la nu sc poate lucra din plin, nu sc pot corespondent
tovarăşului Aleksander Zawadzki timp şi fără pierderi în hambare, con folosi la întreaga capacitate batozele.
ducerile celor mai multe gospodării a- Lipsa dc organizare a transportului ce
gricole colective au luat măsuri efi realelor şi deci ncelibcrarca terenului In două schimburi
SABIN C H IO A N C A ECAT. C R A IN IC DROB CHEORGHE Luni după-amiază a părăsit Capitala, La sosirea la Varşovia, delegaţia R.l*. ciente. S-au amenajat din timp ariile, conduce şi la un alt neajuns; nu se pot
şef de brigadă sudoriţa subteran şef de brigadă plccînd la Varşovia, delegaţia R. P. Ro- Romîne a fost întîmpinată pc aeroport transportul snopilor din cîmp s-a făcut executa arături, lucrare dc asemenea Pentru înmagazinarea la timp a re
de Franciszck Waniolka, membru al Bi
E. M. Lupeni E. M. Deva E. M. Vulcan mînc care va participa la funeraliile to cu multă operativitate, lucrul la arii a mult rămasă în urmă. coltei de cereale păioasc, colectiviştii din
varăşului Aleksander Zawadzki, pre roului Politic al C.C. al P.M.U.P., vi lost organizat aproape peste tot în două Rămîncrea în urmă înregistrată în Clinic au organizat judicios munca la
şedintele Consiliului de Stat al R P. cepreşedinte al Consiliului dc Miniştri, arie. Cele două schimburi formate din
Polone, preşedintele Comitetului Fron Alicja Musialowa, membru în Consiliul schimburi, iar batozele au fost folosite multe unităţi agricole face ca pînă la 9 colectivişti care deservesc batoza reu
tului unităţii poporului, membru în Bi dc Stat, preşedinta Ligii femeilor din cu maximum dc randament. Acolo unde august, aşa cum rczuliă din situaţia şesc ca în 24 dc orc, lucrînd ziua si
roul Politic al C.C. al P.M.U.P. Polonia, general T. Naumicnko şi dc munca a fost astfel organizată rezulta existentă la Consiliul agricol regional, noaptea, sa treiere recolta de pc 12— 15
Din delegaţie fac parte tovarăşii alte persoane oficiale. tele n-au îm irziai să sc arate. Colecti să fie executat treierişul in proporţie de hectare. In vederea asigurării funcţio
Ghcorghc Apostol, membru al Biroului Au fost prezenţi membrii Ambasa viştii din raionul llia, spre exchiplu, au numai 58,7 la sută. nării neîntrerupte a batozei la trans
Politic a( C.C. al P.M.R., prim-vîccprc- dei R.P. Roinînc la Varşovia. reuşit să treiere pînă la aceeaşi dată 78 Practica a dovedit că fiecare zi pier portul snopilor la arie sc folosesc zilnic
şedinte al Consiliului dc Miniştri, C ri- In seara aceleiaşi zile, delegaţia a la sută din recoltă, iar cci din raionul dută la trcicriş aduce după sine mari citc 15—20 atelaje.
gorc Gcamănti, secretarul Consiliului dc prezentat la Palatul Consiliului de Stat Or.îştic peste 70 la sută. Bune rezultate pierderi. Se impune deci ca în aceste O dată cu treierişul s-au predat la
Stat, general de armată lacob Tcclu, al R.P. Polone, condoleanţe persoane au obţinut Ia ircicriş şi colectiviştii din zile consiliile dc conducere ale G.A.C., baza dc recepţie cantităţile dc cereale
membru al Consiliului dc Stat, şi Ghcor lor oficiale şi a semnat în cartea dc raionul Alba care au înmagazinat pînă organizaţiile de partid şi consiliile agri cuvenite pentru muncile executate de
ghc Diaconescu, ambasadorul R. P. Ro- condoleanţe. la data amintită 63 la sută din recol cole să mobilizeze la urgentarea trcic- S.M.T., pentru contract şi uium.
ta dc cereale.
mîne în R. P. Polonă. Apoi în sala coloanelor a Seimului, rişului toate forţele, astfel ineît întrea
La plecare, pc aeroportul Bănoasa, de la catafalcul lui Alcxandcr Zawadzki, Cu totul altfel stau lucrurile în unele ga recoltă dc cereale să ajungă la vre N. TU DOR
legaţia a fost condusă dc tovarăşii Ale gospodării agricole colective din raioa me în hambare. corespondent
delegaţia a depus o coroană dc flori. Concomitent, să sc elibereze terenuri
xandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, nele Sebeş, Haţeg, Brad, şi din oraşele
După depunerea coroanei, tovarăşii
Gogu Rădulcscu, vicepreşedinte al Con Ghcorghc Apostol, Grigorc Gcaniănu, regionale Deva şi Hunedoara. Colecti le dc paie şi să sc execute arături pc Arături pe 136 hectare
siliului de Miniştri, membri ai C.C. al lacob Tcclu şi Gheorghc Diaconescu au suprafeţe cît mai mari. In felul acesta
P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai gu făcut dc gardă lingă sicriul defunctu viştii dc aici au treierat recolta dc ce sc va pune o bază trainică viitoarei re . Concomitent cu recoltatul cerealelor
colte.
NICOLAE VASIU ŞTEFAN NICOLAE IO AN ANA vernului. lui. Delegaţia a prezentat condoleanţe reale dc pc numai 24,6—55,5 la sută. păioasc, colectiviştii din Alba lulia au
trecut cu forţe sporite la eliberarea te
şef dc brigadă şef de brigadă şef de brigadă Au fost de faţă Wicslaw Sobicrajski, membrilor familiei şi persoanelor ofi In unităţile agricole din oraşul regional Situaţia Ireierişului la 9 august a c renului dc paie şi apoi la efectuarea
E. M. Barza E. M. Ccrtcj E. M. Ţcbca ambasadorul R. P. Polone în R. P. Ro- ciale. Hunedoara, spre exemplu, s-au treierat 7n gospodăriile colective : arăturilor.
mînă, şi membri ai ambasadei. (Agerprcs) cerealele de pe abia 577 ba din cele 2724
Pînă zilele trecute au fost arate 136
llia 78,0" ba. La executarea acestor lucrări o con
Orăşlio tribuţie dc scamă şi-au adus-o mecani
W 'o l
zatorii din brigada I dc la S.M.T.
firtgoda nocrsfrâ Sebeş 58,3" „| Alba, condusă dc Ştefan Şcrbănuţ. Ara
Alba
63%0,,/„|
turile efectuate sînt de bună calitate.
In urma plugurilor au fost ataşate gra
pe stelate cu ajutorul cărora s-a mâ-
55.5" „|
runţit bine solul. Din rîndurile cclov
Haţeg
a v m w r m a » m m m m m w R rad «.■>%! patru mecanizatori care lucrează la a-
ccastă gospodărie, s-au evidenţiat Gli-
Deva
gor Constantin şi Gligor Todicl.
Hunerl. î-1,6%1 P. FLOARE
corespondentă
— Acum douăzeci de anî, Uzina fost „prima promoţie a inginerilor
metalurgici din Cugir avea o activi proveniţi din muncitori ai uzinei** şi
tate redusă, fabricând produse mărun acum „prima promoţie dc tehnicieni Fertilizează solul
C V G I te şi cxccutînd reparaţii dc maşini pregătiţi la Cugir". Mai mult dc 40
pentru echiparea atelierelor C.F.R. In dc ingineri şi peste 100 dc maiştri au Convinşi dc însemnătatea pc care o Dacă în această direcţie a existat o
anii democraţiei populare, uzina s-a parte din aceste prime promo prezintă fertilizarea solului pentru rea preocupare susţinută din partea consi
dezvoltat mult. S-a marş pc două căi: ţii şi următoarele, pregătite lîngă lizarea dc recolte sporite la hectar, co liului dc conducere al G.A.C., mai pu
® MESAJ IN PATRU CONTINENTE 8 CUM ÎNCAP 34 DE ZILE profilarea pentru fabricaţia de ma- strung sau în faţa planşetei, fiecare lectiviştii din Vinerea au luat măsuri ţina atenţie se acordă executării ară
şini-unelte dc aşchiat metale şi pro fiind pc rînd profesor şi student, pro ca odată cu efectuarea arăturilor de turilor. Aşa se explica faptul dc ce pînă
INTR-UNA 8 DE TREI ORI PRIMA PROMOJIE O UN PLIC PLNTRU
filarea pentru fabricaţia de maşini de iectant şi executant. E drumul greu, vară să introducă sub brazdă însemna acum cu cele 5 tractoare aflate la
BRIGADA 8 COMPARAJII STATISTICE. cusut casnice şi industriale. Mcrgînd dar plin dc satisfacţii, urmat de cele nou, construit în ultim ii ani în apro te cantităţi dc îngrăşăminte. In acest G.A.C. s-au arat mai puţin dc 40 hec
pe aceste căi, an dc an am lărgit ca mai capabile cadre ale uzinei. piere de U.M.C., apoi cci vechi. Deo- scop, imediat după eliberarea terenului, tare.
pacităţile existente şi am construit Din primele promoţii au făcut parte iebirea între cclc două cartiere constă pc 60 hectare s-au împrăştiat 12 tone R. BARBU
A jungem la Cugir dimineaţa. Ora- dc la Lcipzig. Şi mai ştim că în aceas corespondent
4 4 şui freamătă ; pe străzile sale cu tă uzină sc fabrică cu succes lanţuri noi capacităţi de producţie. Aşa am şi Nicodim Roşea, directorul general doar în faptul că într-un loc sîut* dc superfosfat.
ajuns să realizăm astăzi o producţie
rate e un du-tc-vino grăbit. Oamenii calibrate, folosite la utilajul petrolier, globală de 34 dc ori mai mare decît al Uzinei metalurgice Cugir, şi N i- blocuri, iar în celălalt case individua
se îndreaptă spre cele două mari uzi combine, motorete şi altele... în 1948, adică ceea ce produceam în colac Mareea, directorul tehnic, şî Vio- le. Altfel, sînt aproape identice. Ma
ne. Nc alăturăm grupului care merge 1948 în 34 de zile, să producem azi rcl M iluiţ, şeful serviciului scule, şi gazine şi într-o parte, şi în alta ; cură
Ion Budiu, şeful secţiei mecanică I, toţi
către U.M.C. Sintem martorii unui A ni rămas singuri. Intrăm şi noi în într-o zi. Acum, la Cugir se fabrică : dc la U.M.C., şi Ghcorghe Prodan, di ţenie exemplară şi într-o parte şî în
minunat tablou : sute de oameni pă uzină. Conform scopului pro maşini dc frezat universală şi verti alta ; autobuzele străbat întregul Cu
şesc cu optimism pragul u/.inci, cu pus, facem o vizită prin secţii, discu cală, dc rectificat plan, dc rectificat rectorul dc la Uzina „30 Decembrie*4, gir dc la un capăt la celălalt. Frumosul
şi mulţi alţii.
încrederea cu care intri în propria-ţi tăm cu oamenii rotund, de frezat roţi dinţate, uni şi confortabilul sînt atribute comune.
casă. După cc treci poarta, uiţi că eşti în versală de ascuţit scule şi bineînţeles, ry upă ce încheiem vizita în uzină. La sfatul popular al oraşului găsim
Cc ştim despre aceşti oameni ? In uzină ; tc crezi într-o grădină. Totul cîteva tipuri de maşini de cusut. Vreau » » P°vrn’.ni sPrAc ieşire. Portarul nc o monografic. Extragem din ea cîteva
primul rînd că sînt făuritorii minu sclipeşte de curăţenie ; în dreapta şi în să mai adaug că vom continua să in întâmpină, înmînîndu-nc un plic : „L cifre : în anii democraţiei populare în
natelor maşini de cusut, apreciate stînga flori, arbuşti decorativi. Ha troducem noi maşini, de un ridicat pentru dumneavoastră" — ne spune oraşul Cugir s-au construit peste 1.5i)0
mtib. şi pe piaţa mondială. Şi mai ştim lele — bine amplasate şi modern uti grad tehnic, pentru a produce la ni cl. II deschidem. lată-i conţinutul : dc apartamente, 5 blocuri pentru nefa-
că oamenii aceştia au creat asemenea late — dau impresia unor laboratoare. velul celor mai bune utilaje similare „A flind despre vizita pc care ne-o inilişti şi mai mult dc 400 case indivi
maşini-uncltc care au adus elogii la Intrăm, la întîmplarc, într-o hală ; ni dc pe piaţa mondială — aşa cum parti face brigada ziarului, responsabilul cu duale. Acum există în oraş 26 dc me
adresa patriei noastre dragi în patru sc spune că aici se face montajul ma- dul nc ccrc. urmărirea rezultatelor din întrecerea dici care lucrează într-un spital mo
continente. Specialiştii din Cugir au şinilor-unelie. In interior multe ma /°o n tin u în d vizita prin uzină, fa- socialistă pc uzină nti-a prezentat ur dern, în vreme ce în trecut funcţiona
trimis mesajul lor dc muncă înflăcă şini, lumină, curăţenie ; oamenii, îm ^ cern cunoştinţă cu mai mulţi mătoarea situaţie a îndeplinirii angaja doar un medic ; în primul semestru al
rată la Crsablanca şi Lcipzig, New brăcaţi în halate şi salopete dc un ce oameni. Ne este prezentat şi tovarăşul mentelor în cinstea zilei dc 23 August: acestui an la Clubul din Cugir s-au
Dclhi şi Tripoli, în îndepărtata Cub* nuşiu curat, îşi văd liniştiţi de lucru. Faur Nicolae, tehnician la uzină. maşini de cusut „Ileana*4 — angaja înregistrat 8.000 dc cititori care au
si în multe alte colţuri ale lumii. Aco E aici o atmosferă, aş spune, de crea Intrcbîndu-I despre gândurile de v ii ment ; 400. realizat 407 ; maşini (*c citit 72.000 de cărţi. Mai aflăm din
lo, maşinile fabricate la U.M.C. au fă ţie ; sc vede în mişcările fiecărui mun tor ne-a spus : cusut „Rodica" — angajament : 100, monografie că în ultimele doua dece
cut ca la adresa Romirici să sc spună citor, în fizionomia exprimată, că stă- — Vreau să dovedesc profesorilor realizat 268 ; maşini universale de fre nii s-au construit în Cugir o policli
cuvinte de admiraţie, dc uimire cluar. pîneşte meseria, că-i c nespus dc drag şi tovarăşilor nici că merit încrederea zat — angajament :13, realizat : toate, nică bine înzestrata, un club modern,
Dar, despre grupul celălalt. caic ceea ce face. Mi sc parc că tocmai în pc care mi-au acordat-o. încă în trimestrul II. două scoli, dintre care una medie, o
Rog brigada si însereze în repoita-
merge către Uzina „30 Decembrie*4 ce aceasta trebuie căutat unul din secre Tînărul nostru interlocutor face par iul I său şi aceste realizări. cantină şi alte obiective social-cultu-
ştim ? Că oamenii aceştia sînt cci care tele succesului colectiv. Vizităm şi alte rale. Cifrele, la prima vedere par nc-
secţii şi impresia se întăreşte. te din prima promoţie de tehnicieni
au creat maşinile dc spălat rufe „Alba- pregătiţi la grupul şcolar din Cugir. NICO DIM ROŞCA" interesanle, dar puneţi-le alături şi
lux" pe care scrisorile de mulţumire Aflăm că uzina se află încă pe dru Mai aflăm că de fapt acum se vorbeş căutaţi-Ic semnificaţia. Veţi vedea a-
sosite Ia uzină le califică drept exce mul modernizării. Tovarăşul inginer te a treia oara despre „prima promo £7xistă aici în Cugir două demi- tunci cît de mult spun. Ele oglindesc
1"* m iri date oraşului : cel nou şi
lente şi pe care le-au admirat specia Nicolae Mareea, director tehnic, nc ţie*4 : întîi a fost „prima promoţie a cel vechi. Facem şi noi în continuare drumul dc la anonimat la glorie. Alecanlzatoril Achim Târtărean Sabin Molodeţ care deservesc gos
liştii prezenţi la Tîrgul internaţional dă cîteva explicaţii în acest sens: maiştrilor pregătiţi la Cugir", apoi a vizita în această ordine : întîi oraşul N. A N D R O N A CH E podăria agricolă colectivă din Cioaya, raionul Orăţtie, an executat plită
acum, arături de vară pe o suprajaţă de peste C0 hectare.
In îotograjie, cei doi mecanizatori in timpul lucrului.