Page 34 - 1964-08
P. 34
Pog: 8 Drumul Socialismului
Concursul corespondenţilor voluntari
l » â 1,I,S. „MUNTENIA"
__ Comanda a fost 11 AUGUST 1964 Fabrica dc mase plastice Bucureşti
executată la timp __ CINEMA B-rful G-ral Mărăşescu nr. 38, feîefon 25.24.64
M uncitorii dc la Raionul 23 August
DEVA: Aventurile unui tinăr — ci
L a secţia mecanica a uzinei „V ic cu şublerul grosimea cilindrului. „Mai sectorul de indus nematograful „Patria"; Kozara — ci
trebuie să iau o zecime". Zis şi făcut.
trializare a lemnu
toria" dm Cala» au sosit cîtcva
comenzi urgente de la cuptoarele de Schimbă cîteva manete, şi deodată în lui din cadrul l.F. nematograful „A rta "; PETROŞANI:
semicocs care intraseră in reparaţie ca gura cuţitului dc strung apăru un Sebeş şi-au organi Cuba 58 — cinematograful „Republi Livrează pe bază de comenzi:
pitală. Maistrul strungar Dionisie Dan- şpan subţire ce se incla ritm ic pe mă zat în acest au mai ca"; Cerul şi mocirla — cinemato
cîu, împreună cu «efvil secţiei Gheor- sură ce cuţitul înainta spre capătul ci bine munca, nu' fo graful „7 Noiembrie"; ALDA IU L IA :
ghe Bota, au studiat cu atenţie lucră lindrului. losit mai raţional Foto Habcr — cinematograful „V ic — tuburi flexibile din policlorură do viail,
rile solicitate în comanda. Trebuiau Din cînd, în cînd, se abatea pc la utilajele. Ca urma toria"; Nu sc poate fără dragoste —
executate într-un timp record lucrări strung şeful dc secţie şi maistrul re, după 7 luni ei cinematograful „23 August"; SEBEŞ: pentru izolaţii;
de mare precizie. Cui sa-i fie încre Ghcorghe Bota. Verificau şi ei cu şu- şi-au depăşit planul Limuzina neagră — cinematograful
dinţată comanda ? blerul prelucrarea pieselor, dădeau cîte la principalele sor — fir pentru plase şi orice profile din poli
— Părerea nica — spuse maistrul o sugestie. Timpul afectat strunjirii timente ; la cheres „Progresul"; Fortăreaţă pc Rin — ci
Danciu, este să dăm comanda strun cilindrului a fost redus cu mai binej tea dc fag cu a- nematograful „Sebeş"; ORĂŞTIE: Tî- clorură de vinii;
garului loan Ghcorghe. Ne putem bi dc o oră. Lupta cu minutele nu sc« proape 200 m.c., la nărul dc pe vasul Cnlumb — cinema
zui pc el. Nu ne face de ruşine. terminase încă. In strung au fost fi binale cu 2.208 in.p., tograful „Patria"; Camelia — cine — pergamoid pe doc pentru tapiţerii auto.
— N-am nimic împotrivă, veni xate şi prelucrate la rînd mai multe la lăzi dc fag cu 45 matograful „Flacăra"; LUPENI: Trei
răspunsul şefului de atelier. Vezi, însă, piese dc schimb ca; diuze, injectoare, m.c. FOTOGRA In vederea întocmirii planului pe anul 1965,
IN
ia toate măsurile să ne încadrăm în pistoane etc. FIE : aspect dc la plus doua — cinematograful „C ultu rugăm beneficiarii a comunica necesarul.
timp. Spune-i şî lui Gheorghc că de
îndeplinirea acestei sarcini depinde în D upă ce toate piesele din comandă stivuirca chereste ral"; HAŢEG: Zile dc fior şi rîs —
BRAD:
„Popular";
cinematograful
au fost executate, au fost supuse
mare parte păstrarea locului de frunte unui riguros control dc calitate. Con lei. Locotenent Cristîna — cinematograful
în întrecere. fruntate cu desenul, cotele dimensio „Steaua Roşie".
A vizat dc sosirea comenzii dc la nale au corespuns întocmai. In timpul
a
scniicocscric, loan Ghcorghe
acesta la scinieocseric se muncea din
stat puţin pe gînduri, apoi a spus: greu la reparaţia capitala a cuptoare RADIO f XPQZITIA-
— Dacă nc-ant angajat să execu lor. Incnnoştinţaţi dc execuţia co
tăm la timp comanda, trebuie să nc menzii, autorii ei au mulţum it căl PROGRAMUL I: 5,06 Emisiunea “r a io n a la CU ;
ţinem dc cuvînt. O execut cu. duros strungarului loan Ghcorghe. pentru sate; 5,16 Muzică interpretată VÎNZARE
Fără să mai aştepte alte îndemnuri, de fanfară; 5,40 Cîntcce dîn folclorul
Prin colaborarea strînsă dintre lă «ou şi jocuri populare; 6,10 Muzică
loan Ghcorghe se duse la sculăric cătuşi şi strungari, prin aportul fie uşoară interpretată de mici formaţii DE ARTICOLE
să-şi procure sculele necesare. N-a vocale şi instrumentale; 6,30 Sfatul
trecut mult şi în ghearele strungului căruia, reparaţia capitală a cuptoare medicului; 7,06 Muzică uşoară; 7,45
„losif Rangheţ" o bucală rotundă dc lor a putut fi scurtată cu cîtcva ore, Salut voios de pionier; S,00 Sumarul
fier lua tot mai precis conturul cilin ceea ce înseamnă sute dc tone dc semi Intîrzieri nejusfificate presei centrale; 3,06 Jocuri populare
drului din desen. Tînăru! nostru strun cocs în plus. din diferite regiuni ale ţârii; 9,30 Mu
gar urmărea cu atenţie înaintarea cu ALEXANDRU TUZA zică uşoară; 10,30 Melodii populare ;
ţitului ce muşca cu nesaţ din metalul electrician Zi dc zi Ia magazia gării din De letc de la Codlea, Fiind înştiinţată, 11.30 Cîntcce patriotice; 11,45 Radio
lucios. Cînd cuţitul ajunse la capătul (Din colectivul subrcdacţici vo va sosesc diferite mărfuri pentru uni în ambele cazuri unitatea a trimis Prichindel; 12,03 Muzică populară in
piesei, loan Ghcorghc măsură din nou luntare uzina „Victoria" Călan). tăţile agricole. Acestea sînt ridicate un delegat care a achitat sumele cu terpretată dc Dan Moisescu, Ştefan
în general cu operativitate de că venite rcprezentînd taxa pentru tran- Stroic şi Sandu Florca; 12,30 Pc teme
tre beneficiari în urma avizelor pc soort. Dar mărfurile n-au fost ri internaţionale; 12,40 Piese de estra
Penfou care Ic face staţia C.F.R. dc aici. Se dicate nici pînă azi (? 1). dă; 14,10 Tineri solişti dc muzică u-
ano
mai înlimplă insă uneori şi
Cînd se VOi gîndi oare tovarăşii
malii în desfăşurarea acestor opera din consiliul de conducere al G.A.C. şoara: Barbu Constantincscu, Cristîna
Colectarea metalelor vechi continuă Cele mai mari cantităţi au fost colec ţiuni. Cînd spunem acest lucru nc Sălişte să ridice aceste mărfuri pen Pongraţ, Valentin Baciu, Filomcla
să fie o acţiune tot mai valoroasă la tate de colectivele de muncitori dc la referim la G.A.C. din Sălişte, ra tru care plătesc penalizări şi care o- Călin, Petre Frăţilă. Lizcta Chircu-
care minerii din Valea Jiului iau parte minele Vulcan, l.upeni, Prcparaţiilc de ionul Brad. La 1 iunie n.c., gospo lescu; 14,30 Radiorachcta pionierilor;
cu mult clan. cărbuni Pctrila şi Lupeni, Viscoza Lu- dăria amintită a fost avizată să ri cupă o parte din spaţiul util al ma 15.30 Melodii populare din Transilva
In luna iulie, de exemplu, a fost co peni, Termocentrala Paroşcni şi între gaziei ? Este cazul ca cei vizaţi să nia; 16,28 „Patrie, izvor dc frumu ' R G A N S Z A T Ă 0 E C O O P E R A T I V A 0 £
lectată cantitatea dc 873 tone fier dice de la magazia gării uneltele a- nu dea dovadă dc atîta indiferenţă, seţi" — emisiune dc cîntcce şi versuri;
vechi, 45 tone fontă şi 25 tone metale prinderile dc explorări miniere Pe gricolc pe care le-a prim it în urma şi în consecinţă să ia măsurile cuve 16,45 Scrisori din ţară; 18,05 Muzică [ C O N S U M D I N O R A Ş U L G R Â Ş Ţ & E .
neferoase, care au fost predate la l.C.M. troşani şi Lupenî. unor comenzi făcute. In data dc 10 nite. uşoară Interpretată de Aurclian An-
Petroşani, fiind deja expediate oţclări- C. BÂDUŢA iunie, pe adresa unităţii respective IO A N M UNTEANU drcescu; 13,15 Cu microfonul printre
ilor. corespondent zu mai sosit, dc asemenea, citiri co- i.vizicr Gara C.F.R. Deva sportivi; 18,25 Program muzical cerut
de fruntaşi în muncă; 20,10 Program
muzical pentru oamenii muncii aflaţi PREPARAŢIA CARCTELUI CORCEŞTI
au crescut mii de tineri, care au deve la odihnă; 21,00 Noapte bună, copii:
M iit« a L u p en iieri—uzi nit mineri dc nădejde, cu o înaltă cali povestire dc Mircea Sîntimbreanu; cu sediul în Vulcan
ficare profesională.
21.40 Muzică uşoară iugoslavă; 22,15
întregul colectiv al minei, desfăşoară
cu însufleţire întrecerea socialista în Muzică de dans.
In curtea minei Lupeni există o placă ceau viaţa tot atît de întunecată ca to'ace mecanice, cu combina, plugul $i cinstea celei dc a XX-a aniversări a eli Buletine de ştiri şi radiojurnale:
de marmura, în faţa căreia minerii îşi >i cc.t dîn mină. baveza, a crescut de la 63.000 tone în berării Romîniei de sub jugul fascist, 5,00; 6,00; 7,00; 10,00; 12,00; 14,00; Angajează tehnicieni I. dispeceri transport
opresc privirea, ori dc cîtc ori intră sau împotriva unor astfel de condiţii Inu 1962 la 105.000 tone în 1963, iar volu pentru a da patriei cărbune cocsifica- 16.00; 18,00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro
ies din şut. Cuvintele încrustate pe a- mane de muncă şi viaţă s-au ridicat mul încărcării mecanice la înaintarea bîl în cantităţi din ce în ce mai mari, gramul I) 9,00; 11,00; 13,00; 15,00;
ccastă placă ridicată în memoria eroi minerii din Lupeni la luptă în zilele în galerii sc dublează în 1964 faţă «Ie de calitate mai bună şi la un preţ dc 17,00; 19,00; 21,00; 23,0C; 0,52 (pro cu salarizarea de 1,100—1.500 lei.
lor caic în 1929 şi-au jertfit viaţa pen cost redus.
luî august 1929, înfruntînd cu curaj 1963. Gradul de mecanizare a transpor gramul II).
tru apărarea drepturilor minerilor la gloanţele şi baionetele aparatului de re Prin realizările obţinute în întrecere
muncă şi la o viaţă demnă, constituie un primare burghczo-moşicresc. tului în abataje a crescut de la S5,5 !a dc brigăzile din abatajele frontale con TELEVIZIUNE Cererile de angajare cu toate actele se vor depune
prilej de aducere aminte din trecut, sută în 1962, Ia 90 la suta în 1964. duse de minerii Petre Constantin, Sabin
despre luptele glorioase duse de minerii Ţelurile pentru care cu luptat şi s-au Transportul pc galerii este mecanizat în Ghîoancă, loan Aslău şi loan Ghioancă, 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,15 la sediul Preparajie».
din Valea Jiului, sub conducerea parti jertfit minerii din Lupeni in august întregime. N unui în ultim ii doi ani, nu sectorul III al acestei exploatări a extras Pentru copii şi tineret: Oaspeţii noş
dului comunist împotriva exploatării şi 1929 au fost înfăptuite prin lupta da mărul locomotivelor electrice cu care peste plan de Ia începutul anului peste tri; 19,40 Agenda finalei celui dc-al
asupririi burghezo-moşiereşti. lei muncitoare, a întregului nostru este do ,:tâ mina a crescut dc la 52 la 19.000 tone cărbune. De asemenea, co VH-len concurs al artiştilor amatori;
popor, condus dc partid, pentru răstur c>9, iar I transpoi toarelor metalice dc lectivul sectorului VII, folosind cu price
Mina Lupeni este una din minele cu pere tehnica nouă şi aplicînd metode a- 19,50 Cauciuc, produs romincsc; 20,20
cele mai bogate tradiţii dc luptă. Dc vansate de muncă a depăşit cu mult pla Mizerabilii (partea a Il-a). In încheie
ce s-au ridicat minerii dc aici în re re: Buletin de ştiri. Buletin meteoro A N IJ NŢ
petate i'induri, cu atîta energie şi curaj Pagini din istoria celor douăzeci de ani nul de producţie, a realizat o produc logic.
tivitate cu 3,2 la suta mai mare dccît
la luptă împotriva patronilor şi a gu cea planificată şi a depăşit în primul Intre 13 august— 10 septem brie
vernelor reacţionare, luptă care a cul semestru economiile planificate la pre Buletin meteorologic
minat cu greva din august 1929 ? ţul dc cost cu peste 1,6 milioane lcî. TENTRU 24 ORE O . C . L . P rodu se Industriale pune în
Sub capitalişti, extracţia cărbunelui narea dictaturii fasciste, pentru Instau la 159 la 214. O expresie a pătrunderii Succesele obţinute de colectivul mi
tc făcea cu unelte din cele mai rudi rarea regimului deniocrat-popular, pen tehnicii moderne la mina Lupeni o con nei Lupeni în întîmpinarea marii săr Vreme nestabilă cu cerul noros. Vor
mentare, între care ciocanul dc mină, tru înfăptuirea măreţei opere a con stituie şi faptul că volumul producţiei bători de la 23 August sc adaugă re cădea ploi sub formă de averse însoţite vînzare p rin toate m agazinele din D eva,
rîzncle împinse dc oameni şi ventila strucţiei socialiste. dc cărbune extras dîn abataje frontale zultatelor frumoase obţinute anul tre dc descărcări electrice. Vîntul va sufla
toarele acţionate manual. Cu astfel dc Asemenea sutelor şi miilor de uzine, cu susţinere metalică reprezintă mai cut, cînd a extras peste plan 53 000 tone moderat din nord şi nord-est. Tempe Sim eria şi C u g ir un bogat sortim ent de
unelte, în abatajele ncacrisitc şi slab fabrici şî mine de pc întinsul patriei, mult de jumătate din producţia minei. cărbune şi a realizat economii la pre ratura sc menţine scăzută, ziua fiind
susţinute, minerii erau siliţi să prcste/.c în cei douăzeci dc ani care au trecut Pătrunderea mecanizării, introducerea ţul de cost de peste două milioane lei, cuprinsă între 1*> şi 24 grade, iar noap m ătăsuri sezoniere, ţesături de bumbac
o munca istovitoare dc 14 pînă la ld dc la eliberare, mina Ltipcni şi-a schim metodelor avansate de extracţie este în care au adus exploatării drapelul de tea între 10 şi 16 grade.
ore pc zi. Din cauza acestor condiţii bat complet înfăţişarea. Locul unelte ţolită dc măsuri tot mai eficiente pen- fruntaşă pe ţară în ramura carboniferă. şi lină, trico ta je şi încălţăm inte cu o
insuportabile, viaţa minerului era în lor rudimentare l-au luat utilajele mo (i'u îmbunătăţirea protecţiei muncii mi •Sînt numai cîtcva pagini din istoria PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
permanentă nesiguranţă. Accidentele ca derne. întreaga mină poate fi asemui nerilor. N unui în anul 1963 s-au chel celor douăzeci de ani. Munca plină dc reducere de 20—30 la sută.
tastrofale caic se ţineau lanţ, secerau tă cu o uzină subterană. Tăierea căr tuit în acest scop aproape 5,4 milioane eroism, desfăşurată de minerii din Lu Vremea se îmbunătăţeşte treptat spre
sute de vieţi. Numai în explozia dm bunelui se face în marc parte cu have- Ici, iar pentru anul 1964, s-au prevăzut peni pc frontul cărbunelui în spiritul sfîrşitul intervalului.
tradiţiilor glorioase din trecut, sc înscrie
anul 1922 şi-au găsit moartea 62 de ze, combine şî pluguri ; încărcarea la peste 5,76 milioane lei. Semnificativ astăzi alături de faptele măreţe ale co
mineri/ lucrările de înaintări se face cu nuşi- este şi faptul că numărul ventilatoare lectivelor dc muncă din sute şi mii dc
După acea muncă istovitoare, pc m i r.ilc ; transportul — cu benzi transpor lor care asigură împrospătarea aerului întreprinderi, în şuvoiul luptei măreţe ŞCOALA DE C0 RE6 RAFIE DIN CLUJ
ner nu-l aştepta acasă nici o bucurie. toare cu raeleţi şi cu locomotive elec în subteran a crescut în ultim ii doi ani pc care o desfăşoară întregul popor, sub PRONOSPORT
Masa niciodată nu era Îndciuilaîă, co trice. Cîtcva cifre sînt semnificative în dc la 110 la 190. conducerea partidului, pentru dcsăvîr-
piii flăniînzi şi goi, ameninţările din această privinţă. O data cu dezvoltarea minei, cu creş şirca construcţiei socialiste în patria ANUNJA TINEREA EXAMENULUI DE ADMITERE PENTRU
partea autorităţilor şi a poliţiei îi fă Cantiutca dc cărbune tăiată prin mij- terea gradului dc mecanizare, la Lupeni noastră. 1. Sp. Trnava-Slovan Bratisla CLASA A IV-A IN ZIUA DE 31 AUGUST 1964 ORELE 8. SE
va R .S.C -A 1-1-X
2. Spartak Drno-V. $.$, Kosi- PRIMESC ABSOLVENŢI A 3 CLASE ELEMENTARE.
ce R.S.C.-A anulat Şcoala pregăteşte artişti dansatori pentru teatrele de opeiră şi
@ SPORT 3. Sp. Soholovo-Banik Ostrava 4-2-1 balet. In afara studiilor de specialitate, elevii primesc pregătirea de
R.S.C.-A
cultură generală echivalentă şcolilor medii.
4. Tatran Preşov-Jednota Tren-
cin R.S.C.-A 1-0-1 La absolvire primesc pe lingă diploma de artist dansator şi di
5. Tatabanya-Ujpcst R.P.U.-A 2-0-1 ploma de maturitate secţia umanistică.
6. Komlo-Honvcd R.P.U.-A 0-2-2 înscrierile se fac între 15—30 august 1964, la secretariatul şcolii
7. Gyor-Vasas R.P.U.-A 3-0-1
8. Fcrcncvaros-Diosgyor din Cluj Calea Moţilor nr. 5, telefon 51-47, de unde se primesc ţi
R.P U.-A 4-0-1 informaţii suplimentare, telefonic sau în scris.
9. Dorog-Pecs R.P.U.-A 3-3- X Şcoala dispune de cantină ţi internat.
10. Szcged-Debrcccn R.P.U.-A 2-2- X Se primesc elevi ţi în clasele V ţi VI în limita locurilor vacante,
11. Ozd-Egyetertcs R.P.U.-B 3-0-1 pe baia susţinerii unui examen de diferenţă la materiile de spe
V O L E I (faza interregională) 12. Budafok-Oroszlany R.P.U.-B 0-1-2 cialitate.
Timp de 3 zile pc terenul Scolii pedagogice gul întregului turneu. Consiliul regional U.C.F.S. M INERUL DEVA — A. S. CUGIR
din Deva au avut loc întrecerile dîn cadrul fa nu a acordat suficientă atenţie pregătirii forma F O T B A L 0— 1 (0—1)
zei interregionale a Spartachiadeî republicane ţiei reprezentative. Era necesară alcătuirea din Pe stadionul Cetate din oraşul Deva
Ia volei feminin, la caic au participat repre timp a unui colectiv dc antrenori care să sc JIUL PETRILA - SLOBODA TITOVA tuii prin Casandra (min. 40) şî Lîbardi s-au întîlnit sîmbâtâ după-amîază în
zentativele regiunilor : Argeş, Banat, Oltenia şi ocupe cu pregătirea tchnico-tactică a echipei (R.S.F. IUGOSLAVIA) 2 -0 (2 -0 ) (mîn. 42). Gazdele au mai avut cîtcva cadrul manifestaţiilor sportive organi
ocazii clare de a înscrie în min. 6, 23,
Hunedoara. Fiind gazdă, echipa Hunedoarei por pentru a obţine performanţe pc măsura posibi 25, 26 $î 30 însă ele au fost ratate. In zate în cinstea Zilei Minerului echipele
nea marea favorita în această dispută, Dar, lităţilor. Era doar in joc prestigiul regiunii Pc stadionul Jiul din Petroşani, în partea a doua a meciului, datorită de fotbal Minerul Deva şi A.$. Cugir.
spre deziluzia publicului devean, echipa repre noastre, calificarea la faza finală a Spartachia faţa unui numeros public, s-a desfăşu schimbării survenite în formaţia Jiului, După o partidă dinamică, în care
rat meciul eniical de fotbal, organizat
zentativă alcătuită pe scheletul Corvinului De dei republicane, deci trebuiau luate măsurilo cu prilejul Zilei minerului, între for echipa n-a mai dat acelaşi randament s-a jucat în continuă mişcare, A.S.
reuşit
obţină
Cugir
victoria
să
a
va, formaţie ce activează în prima categorie a cuvenite. In următoarele jocuri ochipa noastră maţiile Jiul din localitate şi echipa iu pcrmîţînd oaspeţilor să domine minute prin punctul înscris de Pojoni.
ţării, a evoluat sub aşteptări. încă din prima s-a redresat învingînd eu 3—0 Banatul şi cu 3—1 goslavă Sloboda Titovn. în şir. Totuşi ci n-au reuşit să înscrie Echipa Minerul Deva a aliniat o for
zi a turneului avea să se decidă candidatul la Argeşul. Principalele noastre adversare, reprezen Prima parte a meciului a plăcut pu datorită impreciziei în şut a atacanţilor maţie remaniată cu mulţi jucători ti
primul loc, deoarece se întîlucau cele mai bune tantele Olteniei nu au capotat aşa cum aştep blicului spectator. Echipa gazdă a ata ca şi apărării organizare a gazdelor. neri care în majoritate au dat satis
echipe : Oltenia şi Hunedoara. De la început tam, ci au învins pc rînd formaţiile Argeşului cat susţinut poarta adversă, a jucat Singura ocazie mai clară a oaspeţilor a facţie. Dc notat că Minerul Deva a ra-
mai organizat, reuşind unele faze fru fost aceea din niin. 7 cînd mingea a lat o lovitură dc la 11 ni în min 90
s-a observat că reprezentativa Olteniei a ve cu 3— 1 şi Banatului cu 3—2, cîşţigînd în final moase. Dc altfel, localnicii şi reuşesc îiuîlnit bara. prin Roman. Intilnirea a fost condusă
nit la faza interregională bine pregătită, dor pe morit primul loc. Spectatorilor le va rămî- ca în această parte să înscrie două go- C. M. cn competenţă dc Mircea Ostaficiuc.
nică de a obţine un rezultat cit mai bun. Echi nc multa vreme în memorie partida dintre echi
pa Hunedoarei pare surprinsă dc vigoarea ne pele Olteniei şi Banatului. După două orc dc
aşteptată a jucătoarelor Olteniei, şi pierde pri joc, de*a lungul a 5 seturi, unde schimbările ne
mul set cu 15— 13. Setul doi huncdorenccle îl prevăzute dc situaţii au alternat, sc părea că vom
încep tare şi conduc cu 9—0. cîştigîndu-l cu înregistra o marc surpriza. Oltenccle conduc cu
15—8. Următorul set revine Olteniei cu 16— 14 2— 0 la seturi, ca apoi să fie egalate dc bană-
iar setul patru aduce cgalarea, huncdorencele
ţcnce : 2—2 ! Dar... concentrîndu-se maî mult în
cîştigîndu-l cu 15—7. Deei, egalitate : 2—2. U lti
setul decisiv reprezentantele Olteniei cîştigă şi
mul set este dramatic. Hunedorcncclc conduc cu
6— 1 ! jucătoarele din Oltenia remontează punct acest set şi deci, meciul.
după punct şi după ce egalează la 6, piciau con De-a lungul întrecerilor s-au remarcat : Doi
ducerea cvi 10—6 ! Avîml în faţă un adversar na Popcscu (Argeş), Constanţa Rurlacu, Elena
dezorientat, care abundă în greşeli la preluări şi Ghcrasc, Sorina Mariinoscu, Elena Covcaini (Ol-
servicii, cu linia a doua complet descoperită, lonia), Na din a llioscu, Irina Nagbi (Banat), D oi
echipa Olteniei cîştîgâ şi ultimul set cu 15— 12. na Cismaş şi Doina Puican (Hunedoara). Au ar
Modul cum a evoluat echipa Hunedoarei în bitrat bine : Liviu Cinica (Tg. Mureş) şî M.
meciul cu Oltenia trebuie s3 dea dc gîndit ju Tabacii (Bucureşti). Iată rezultatele înregistrate:
cătoarelor cit şi celor caic sc ocupă cu condu Oltenia — Hunedoara 3—2 ; Banat — Argeş
cerea ci. Formaţia noastră reprezentativă putea 3— 0 ; Hunedoara. — Banat 3—0 ; Oltenia — A r
să sc califice la faza finală a Spartachiadei re geş 3— 1 ; Oltenia — Banr.t 3—2; Hunedoara —
publicane. Dar, componentele echipei au privit Argeş 3—1.
CLASAMENT FINAL : 1. Oltenia 6 puncte ;
cu superficialitate primul joc.
Formaţia Olteniei a învins datorită jocului 2. Hunedoara 4 puncte ; 3. Banat 2 puncte ; 4
Aspect din meciul de volei dintre reprezentativele Hu niai bine orientat tactic, puterii dc luptă şi dîr- Argeş 0 puncte,
nedoara — Banat.
Foto : kV. ONOIU zeniei cu care toate jucătoarele au luptat dc-a lun GEORGE CIORANU