Page 35 - 1964-08

A s ii p r o s p e r i t a t e n

In „Ţara Haţegului", nume sub care In vederea dezvoltării în continuare
mai este cunoscut raionul Haţeg, în I. PATILINEŢ a agriculturii raionului, ţinînd seama
ultimele două decenii de viaţa nouă, ca dc indicaţiile date dc partid cu pri­
pretutindeni în patria noastră, au avut prîm-secrctar al Comitetului raional vire la dezvoltarea economico-organtza-
loc adînci prefaceri. Înainte de olibc- Haţeg al P.M.R. torică a G.A.C., unităţile agricole sînt
rarea patriei, acest ţinut bogat, cu oa­ orientate spre aplicarea pe scară tot
meni harnici era cunoscut ca unul din mai largă a măsurilor agrozootehnice
cele mai înapoiate. In acea vreme viaţa înaintate care să permită sporirea per­
locuitorilor din satele noastre era măr­ 53 combine, 171 semănători şi alte ma­ manentă a producţiilor la hectar şi pe
ginită, lipsită de orizont. Agricultura, şini agricole moderne, constituie o pir- cap de animal. In studiile întreprinse
fthie puternică pentru realizarea dc re­ dc specialişti, la indicaţia comitetului
care ocupa ponderea cea mai mare în colte sporite la ha, contribuind la con­
economia raionului, practicată cu m ij­ tinua consolidare cconomico-organiza- raional dc partid, în această direcţie se
urmăreşte valorificarea cît mai deplină
loace rudimentare se caracteriza piin- torică a G.A.C. Un aport substanţial la a condiţiilor economice şi pedoclima­
tr-o înapoiere accentuata. ridicarea nivelului agriculturii îl aduc tice ale fiecărei gospodării colective. Pe
In anii democraţiei populare, raionul şi cei 73 dc specialişti cu studii medii această bază accentul va fi pus în con­
nostru a cunoscut o adevărată dezvol­ şi superioare care lucrează la consiliul tinuare pe creşterea animalelor şi pe
tare economică. Oamenii muncii, con­ agricol şi în unităţile dc producţie. Ca pomicultura, care vor fi îmbinate ar­
duci şi îndrumaţi dc comunişti, au mi­ să ne dăm mai bine seama dc progre­ monios cu dezvoltarea culturii cereale­
litat şi militează pentru descoperirea sul înregistrat în această direcţie este lor. Realizarea obiectivului amintit este
şi punerea în valoare a tuturor bogă­ de ajuns să arătăm că în urmă cu două pe deplin posibilă deoarece a crescut şi
ţiilo r solului şi subsolului. Datorită decenii în întreg raionul existau doar creşte neîncetat competenţa cu care
sprijinului acordat dc stat, prin inves­ 3 ingineri agronomi şi un medic vete­ organizaţiile dc partid din fiecare
rinar. Remarcăm că o măsură deosebit G.A.C. rezolvă problemele economico-
tirea unor sume tot mai mari pentru
dezvoltarea industriei şi agriculturii, de importantă luată dc partid pentru organizatoricc pe care le ridică produc­
ridicarea agriculturii pe o nouă treap­
s-a schimbat mult înfăţişarea oraşului ta, este organizarea învăţământului a- ţia. Pentru înfăptuirea sarcinilor pro­
şi a satelor noastre. O dată cu aceas­ grozootehnic dc masă la care în raio­ puse în sectorul zootehnic, pe lingă
ta s-a schimbat şi viaţa oamenilor, ni­ măsurile luate cu privire la dezvoltarea
nul nostru au fost cuprinşi peste 3.900 bazei furajere, se urmăreşte ameliora­
velul lor de trai material şi cultural de colectivişti. rea raselor dc animale în vederea creş­
crescînd necontenit. Este suficient să
Urmărind valorificarea cit mai de­ terii producţiei acestora, fapt ce a de­
arătăm că în ultim ii 13 ani cîştigul me­ terminat consiliile dc conducere ale
diu al muncitorilor a crescut de peste plină a condiţiilor naturale şi econo­ G.A.C. sa recruteze, să repartizeze şi
4 ori. O sporire considerabilă au înre­ mice dc care dispunem, s-a pus un
mare accent pe dezvoltarea zootehniei. sa califice ca îngrijitori dc animale pe
gistrat şi veniturile realizate de către
Dat fiind faptul că sursele principale ccî mai harnici şi pricepuţi colectivişti.
colectivişti. In pomicultură se va pune accent pe
de furaje — păşunile şi fîncţelc natu­
O expresie a grijii care s-a acordat rale — ocupă mai mult de jumătate extinderea livezilor în sistem agropo-
dezvoltării industriei în raionul Haţeg din suprafaţa agricolă a raionului, efec­ micol şi intensivă. Acestea sînt doar cî­ In ultimii doi ani au fost dale in folosinţa oamenilor muncii din
o constituie crearea în ultim ii ani a tivele dc animale proprietate obşteas­ teva din obiectivele care înfăptuite vor oraşul Haţeg 60 de apartamente spaţioase şi confortabile.
unui număr dc 5 unităţi industriale, că au ajuns sa cuprindă aproape 10.500 permite gospodăriilor co'ectivc să con­ IN FOTOGRAFIE: Blocuri noi in centrul oraşului Haţeg.
între care mina Boita, întreprinderea bovine, peste 21.200 ovine, precum şi tribuie în măsură tot mai mare Ia buna
forestieră, combinatul dc prelucrare a un însemnat număr dc porcine. Pentru aprovizionare a oamenilor muncii cu
cărnii, ş.a. In acelaşi timp, vechile în­ a asigura creşterea continuă a numă­ produse a gro-a li montare. In acest fel
treprinderi au fost dotate cu utilaj mo­ rului de animale, în ultim ii ani au fost gospodăriile colective eu posibilitatea 0 bogăţie superior valorificată
dern, fapt ce a dus la creşterea sim­ luate măsuri pentru extinderea suprafe­ să-şi sporească necontenit veniturile bă­
ţitoare a capacităţii lor dc producţie şi ţelor dc păşune, executîndu-sc lucrări neşti, să aloce sume tot mai însemnate UNEI MONOGRAFI!
Ia fondul dc bază. care este indicatorul
Ia îmbunătăţirea calităţii produselor. de defrişare pe 2.800 ha. In afară dc
Datorită investiţiilor alocate pentru aceasta, pentru creşterea producţiei de principal ce arata progresul înregistrat Peste douăzeci la sută din supra faţa raionului Haţeg este ocupată de
dezvoltarea şi modernizarea întreprin­ iarbă şi fîn la ha, pe cîteva zeci dc mii dc către fiecare G.A.C. O dată cu dez­ păduri. Găseşti aici cele mai diverse specii dc copaci de la brazii înalţi şi
derii dc produse refractare din Baru de ha dc păşune şi fîneţe s-au aplicat voltarea gospodăriilor colective sc va pînă la molizi, pini, paltini şi frasini. Peste 124.000.000 puioţi au fost plantaţi
înregistra o creştere simţitoare a nive­
Mare, volumul producţiei globale al lucrări de ameliorare şi fertilizare. Pa­ numai în anii din urmă în locurile unde pădurile au fost exploatate în mod Şoseaua asfaltata ce străbate ţara costa 280.000 lei, s-au cheltuit doar
acestei unităţi a crescut în anul 1963, ralel cu sporirea efectivelor dc ani­ lului de trai material şi cultural al co­ prădalnic în regimul burghczo-moşicrc$c. Haţegului te duce spre vechea cetate 85.000 Ici pentru construirea lui.
male s-art ridicat numeroase construcţii lectiviştilor.
comparativ cu anul 1938 de 6,86 ori. Statul democrat-popular asigură o exploatare raţionala a pădurilor, iar dacică, „Sarmisegetuza". Localitate is­ Colectiviştii dc aici muncesc cu en­
Dc asemenea, producţia realizată de zootehnice pentru adăpostirca lor. Cu Amprenta noului se simte la tot pa­ majoritatea operaţiilor au fost mecanizate. In zecile dc parchete răsuna as­ torică, aşezată la poalele m unţilor Re­ tuziasm, ştiind că singura cale pentru
sprijinul acordat de stat şi prin folo­ sul în satele raionului. Nu există sat sau tezat, care este vizitata de sute şi sute
fabrica dc conserve din Haţeg a sporit tăzi ficrastraiele mecanice şi fîşîitul metalic al cablurilor de funicularc. Locul ridicarea pc mai departe o nivelului lor
în ultim ii 13 ani de 6 ori. O data cu sire* materialelor din resurse locale au comuna în care să nu se fi ridicat case prăpăstioaselor drumuri dc căruţe l-au luat cei 62 kilometri dc drumuri auto- dc turişti veniţi să admire priveliştile dc trai este întărirea continuă a gos­
fost construite 84 grajdurii 18 mater­
preocuparea pentru dezvoltarea indus­ noi şi alte construcţii de interes social- forestiere. Unul din ele duce şi la parchetele din bazinul Retezat, acolo unde îneîntătoarc din împrejurimi. podăriei colective.
nităţi pentru scroafe, 30 saivane şi pu- cuîtural. Am intim şi faptul că în ulti­ în trecut, pentru a aduce doi metri cubi dc lemne, unei căruţe îi trebuia o zi.
triei a sporit şi grija faţă de asigura­ ierniţe ctc. mii 13 ani, 53 de sate au fost electri­ Satul este situat în imediata apropie­ Viaţa nouă a oamenilor a transfor-
rea unor condiţii tot mai bune dc trai ficate. Acum pe acelaşi itinerar şi în acelaşi timp un camion transportă aproape 30 re a munţilor, iar agricultura este în­ mat radical şi aspectul satului. Au apă­
pentru muncitori. Numai Ia întreprin­ O alta ramură dc producţie agricolă metri cubi dc lemne. deletnicirea dc căpetenie a locuitorilor. rut peste 260 dc case noi. printre care
care a cunoscut o dezvoltare simţitoare Realizările obţinute în dezvoltarea Dar mecanizarea nu s-a oprit aici. Ea îi însoţeşte pe forestieri atît în Ce agricultură sc practica aici acum
derea din Baru Marc, în ultim ii ani au ale colectiviştilor losif Albulcscu, Du­
este pomicultura. Pentru valorificarea economică si social-culturală sînt ro­ crestele munţilor, cît şi la depozitele finale din Pui şi Baru Mere, unde ope­ 20 dc ani cunosc toţi cei care trudeau
fost date în folosinţă 29 locuinţe, 15 terenurilor situate în panta, în gospo­ dul eforturilor entuziaste depuse dc că­ raţiunile de încărcare şi descărcare se fac în marc parte cu aiutorul dispo­ din zori şi pînă scara tîrziu pc pămîntu- mitru Corni, losif Iura. lonaş Iura şî
dormitoare şi un bloc cu 12 aparta­ dăriile colective s-au înfiinţat plantaţii tre oamenii muncii din raionul nostru zitivelor mecanice. Aşadar, de la ţapină, topoe şi joagăr s-a ajuns la fierăs­ ale altora. Becul electric a pătruns în
mente. de pomi pe mai mult dc 1.000 ha. traie mecanice, funicularc şi camioane, sau mai bine zis la un inventar bogat rile boierilor. Munca oamenilor era grea toate casele, iar dc pc străzi a dispărut
iar viaţa pc care o duceau purta am­
pentru totdeaun* întunericul.
Mari prefaceri au avut loc şi în a- Crearea şi dezvoltarea în cadrul fie­ pentru traducerea în viaţă a politicii care constă în 66 fierăstraie mecanice, 16 funioularc, 16 tractoarei rutiere prentele sărăciei. Casele jo^sc, insalubre,
gricultura raionului, care se dezvoltă cărei gospodării colective a celor mai partidului. In prezent, în întrecerea ce pentru scos şi apropiat, transportoare tîp-T.L.F. 5, încărcătoare mecanice,- întunericul, analfabetismul constituiau o In casele colectiviştilor exista acum
intensiv şi multilateral. Ţăranii colec­ rentabile ramuri de producţie a făcut sc desfăşoară în industrie, agricultură şi cojitori şi un număr sporit dc autorcmorci cu trolii pentru transportul buş­ plagă ce sc încrusta puternic în trecut. tot mai multe aparate dc radio, care
tivişti uniţi în 30 de gospodării co­ posibilă realizarea de către G.A.C. a în alte domenii dc .activitate, oamenii tenilor Ia depozite. Toate acestea au rămas însă triste a- în total pc comună însumează 320, faţa
dc numai 2 existente acum 20 dc ani.
lective, prin aplicarea regulilor agroteh­ tinor însemnate venituri băneşti, şi pe muncii depun eforturi sporite pentru a Mecanizarea a uşurat cu mult munca forestierilor din raionul Haţeg, iar m intiri. Televizoarele nu mai sînt o raritate.
această cale creşterea simţitoare a fon­ ca urmare numai în anul trecut ci au realizat o producţie globală care va­
nice, smulg pamîntulni roade tot mai întîmpina cea de-a XX-a aniversare a După eliberare, viaţa satului şi a oa­ M ulţi colectivişti şi-au cumpărat moto­
dului lor de bază. Ca urmare, numeroa­ loric depăşeşte 23.000.000 lei. Acum şi aici întrecerea socialistă în cinstea menilor a cunoscut o cotitura esen­
bogate. înfiinţarea în acest an a unui se gospodarii colective au devenit mi­ eliberării patriei cu noi şi importante aniversarii a 20 dc ani de la eliberarea patriei sc desfăşoară cu succes. ţiala. Pc cele 2.000 dc hectare teren a- ciclete şi motorete. Cele peste 260 bi­
S.M.T. care este dotat cu 156 tractoare, lionare şi multimilionare. succese în muncă. gricol au devenit stapîni colectiviştii. ciclete ale colectiviştilor constituie o
cifră demnă dc a fi luată în scamă. Pa­
Hărnicia oamenilor a făcut ca an dc ralel cu creşterea nivelului dc trai a!
an să crească puterea economică a gos­ colectiviştilor, au fost create şi condiţii
podăriei. Astfel, faţă dc peste 1.000.000 bune pentru desfăşurarea unei bogata
Ici cît însuma în 1961, averea obştească, activităţi culturale. In fiecare sat al
n o i p e h o r i r m o n u i m i aceasta a crescut şi fondul dc bază, care comunei există acum cămin cultural
a ajuns acum la 3.400.000. Paralel cu
este aproape do 2 milioane lei. unde seară dc scara sc fac repetiţii Ia
programele cc urinează a sc prezenta.
Cele mai mari venituri au fost rea­ Cele 2 săli dc clasă ncîncăpâtoarc pen­
La poalele munţilor Retezat, pe mai harta raionului. Combinatul de indu­ dentă. Dc la 53 milioane Ici (valoarea lizate din sectorul zootehnic, sector care tru copiii din ccic 5 sate aparţinătoare
bine de 1.920 km.p. sc întinde străve­ strializarea cărnii, care parţial poate fi mărfurilor vîndute în 1955), pînă la arc condiţii prielnice pentru o continuă comunei constituie doar aduceri aminte
pentru cei mai în vîrstă. Acum în fie­
chiul ţinut al „Ţ ării Haţegului", vestit văzut şi în fotografia de mai jos, este o 129.300.000 Ifci în 1963, e o diferenţă dezvoltare. Pentru a se obţine producţii care sat există cile o şcoală elementara
sporite dc la animale li s-au creat con­
din totdeauna pentru pitorescul lui. construcţie realizată după ultimele nou­ destul dc apreciabilă. In această sumă d iţii bune dc hranirc şi adăpostite. Bo­ in care predau 14 cadre didactice. In
Trecutul nu a lăsat pe aceste meleaguri tăţi arhitectonice şi dotat cu o apara­ se include numărul mare dc frigidere, vinele, cc număra sute dc capete, sînt prezent peste 70 dc copii ai colectiviş­
tură dc înaltă tehnicitate. Peisajul in­ maşini de spălat rufe, maşini dc cusut,
nimic îmbucurător pentru că „ţara celor adăpostite în 5 grajduri ; pentru cele tilo r frecventează cursurile şcolilor pro­
dustrial al locurilor altădată mult ră­ motociclete, aparate dc radio, televizoa­
18 castele" cu bogăţia pădurilor, cu mase în urmă este îmbogăţit dc silue­ re, garnituri de mobilă şi alte lucruri peste 3.000 de oi s-au construit 4 sai­ fesionale, şcolilor medii sau ale învă-
cîmpiilc ci roditoare şi întinsele pă­ vane. Şirul construcţiilor realizate poa­ ţămintului superior. Transformări pro­
tele noii staţiuni de maşini şi tractoare trebuincioase care au pătruns în viaţa
şuni, apele limpezi şi bogate în peşte, al cărui inventar cuprinde 156 trac­ haţegauului, ca o replică la umilinţa lui te fi întregit cu multe altele cum sînt funde au avut loc şi în conştiinţa oa­
nesfîrşitelc livezi dc pomi roditori 'şi toare, 53 combine, 30 batoze, 171 semă­ dc acum două decenii. magaziile, pătulele, silozurile etc. Im­ menilor. In rîndul colectiviştilor se dez­
cu cirezile de vaci şi turmele dc oi nători diferite şi alte maşini agricole. Dc la nici o bibliotecă la 82, dc la un portant dc amintit este şi faptul că prin voltă lo t mai mult atitudinea noua
faţă de muncă şi faţă dc avutul obştesc,
folosirea resurselor locale, colectiviştii
aparţineau grofilor şi moşierilor. „Ţara" cu 12.000 dc analfabeţi, cîţi cinematograf la 27, dc la nici un cămin din Sarmisegetuza au acumulat o bună spiritul dc întrajutorare reciprocă.
Dar în cele două decenii care au tre­ au existat în trecut, dispune acum dc cultural la 83 etc. lata cifre care ilu­ experienţă în ce priveşte ridicarea cu VASILE ZGIRCEA
cut de la eliberarea patriei s-au În­ 105 localuri de şcoală şi dc 343 cadre strează nurelo progres făcut dc oame­ minimum dc chcltuioli a obiectivelor Preşedintele Comitetului executiv
scris şl în Istoria acestor locuri pagini didactice. Nu există azi nici un sat fără nii din „Ţara Haţegului- în ultim ii zootehnice. Astfel, numai la unul din al Sfatului popular comunal
şcoală de 4 ani, după cum nu exista co­ douăzeci dc ani. grajdurile dc bovine care după deviz
pline de fapte semnificative. Prezentul mună fără una sau mai multe şcoli de Sarmisegetuza
vine ca o replică la adresa trecutului. 8 ani. Numai în ultimul an statul no­ Oamenii au cîştigat şi o deprindere
Imaginile proaspete din viaţa raionului stru a cheltuit pentru nevoile învăţă- nouă: au devenit artişti. Mărturie este
cca dc a doua etapă a celui de al V II-
te întîmpînă la fiecare pas. Un sfert mînţului din acest raion peste 9.843.000 lea concurs al amatorilor care — în ra­
dintre locuinţele raionului, adică peste Ici. Şcoala dc 8 ani şi internatul din ionul Haţeg — a mobilizat pe scene C O M P L E X U L D E T A IE R E
Căminul cultural din Livadia, raionul Haţeg. 3.800 casc construite la sate, sînt noi. fotografia de mai jos constituie şi eie
Nouă este şi casa colectivistului Nico- o mîndrio a locuitorilor din satul Pc- peste 2.500 dc artişti amatori, cuprinşi
lac Grigorcscu din Băieşti pe care o trosu. în 154 formaţii dc cor, dansuri şi bri­ $1 P R E L U C R A R E A C Â R M I
vedeţi în fotografia alăturată con­ O expresie a grijii pc care partidul o găzi artistice de agitaţie, afirmate în
struită pe baza veniturilor realizate in poartă pentru sănătatea oamenilor mun­ spectacolele prezentate în faţa a peste Lînga Haţeg, pc malul sting al Strc- cîte 150.000 kilocalorii şi 4 dc cîio
cii o constituie lărgirea şi îmbunătă­
urma muncii depuse în cadrul gospodă­ 130.000 dc cetăţeni. Acum, oamenii tră­ iului, vrînd să sfideze parcă vechile cas­ 40.QQ0 kilocalorii pc oră. Tot aici sc
riei colective. ţirea permanenta a activităţii reţelei sa­ iesc şi cînlă intr-un chip nou. Ei sînt tele de tip feudal cu care grofii şi con­ află instalata o fabrică dc gheaţă şi
nitare. Cîteva cifre sînt pc deplin edi­ ţii impînziscră această parte a regiunii,
Vechiul centru al oraşului, altădată ficatoare în această privinţă. Din sta­ ntindri de acest lucru şi sc bucură, Sc depozitele respective cu o capacitate dc
împînzît cu dughene negustoreşti, şi-a tistica anului 1944 reiese că in acea pe­ bucură şi sînt recunoscători partidului s-a înălţat un abator modern de mare 10 tone In 24 de orc, precum şi un
important al In­
capacitate, obiectiv
dobîndit acum prospeţimea prin cele 60 rioadă în întreg raionul Haţeg existau aşa după cum o dovedesc şi următoa­ dustriei alimentare, a cărui construcţie punct termic şi o staţie dc condiţionare
apartamente construite în ultim ii doi abia două circumscripţii sanitare şi doi a fost prevăzută în Directivele celui a aerului, laboratoarele de chimie şi
bacteriologic.
ani. Blocurile noi cu linia lor modernă rele versuri auzite pe scena căminului dc-al IlI-lea Congres al P.M.R.
au spart tiparele moştenirii grele din medici. In cole două decenii dc viaţă cultural din satul Sinipetru: Procesul dc producţie la fabrica de
nouă, care au trecut de atunci, numărul „Fabrica dc carne" care are o capa­ preparate din carne se caracterizează
„Ţara Haţegului". Revenit pc aceste
circumscripţiilor sanitare a crescut la 15. „Spune-mi inimioară, spune citate dc tăiere de 30 tone în opt ore, printr-un nivel <lc tehnicitate ridicat,
meleaguri, călătorul dc acum 20 de ani contribuie I* ridicarea nivelului econo­ datorită utilajelor moderne dc prelucra­
La aceasta sc adaugă şi faptul că au mai Cinc-aducc zile bune?
găseşte lumina fluorescenta la Haţeg şi mic al raionului Haţeg, prin dezvoltarea re. Celulele dc fierbere şi afumare a
fost deschise două spitale cu 1921 locuri, Şi iar verde viorea
sc plimbă pc asfalt de la Ruşi pînă la într-o măsură şi mai marc a creşterii produselor, instalaţiile dc transport com­
dotate cu aparatură modernă şi cadre Îm i şopteşte inima animalelor şi va asigura în aceiaşi timp plet mecanizat cu ajutorul unor căru­
Baru Mare şi de la Haţeg pînă la Pa­ aprovizionarea cu carne şi preparate dc
dc specialişti bine pregătiţi. Acum, la să­ Că partidul ocroteşte cioare special construite, care circulă pe
sul Zeicanului. carne a marilor centre muncitoreşti din
nătatea muncitorilor, colectiviştilor şi a I*e omul care munceşte. linii aeriene sau pe bandă, asigură o
Cu două decenii în urmă în raionul regiune, precum şi a altor localităţi din productivitate ridicau şi oferă con­
Haţeg nu exista nici un traseu de au­ copiilor ior veghează peste 150 cadre Pentru viaţa cc-o trăim ţară. diţii pentru obţinerea uncr pro­
tobuz. Azi distanţele haţegane sînt par­ de specialişti cu pregătire superioară şi Partidului mulţumim!" Acest complex este prevăzut cu un duse dc cca mai buită calitate.
parc dc recepţie, grajduri dc bovine şi
curse pe 10 trasee cu 12 autobuze mo­ medic. I. MANEA porcine pentru stahulaţic, grajd sanitar, Este interesant de arătat că atît fri­
gul cît şi condiţionarea acrului *c re­
derne. De la un an la altul statisticile Volumul desfacerii mărfurilor, dc Ia abator sanitar şi pavilionul principal glează automatizat. Important este si
Casa noul a colectivistului N. Gr igorescu din Băieşti. înregistrează noi obiective apărute pe un an la altul, înscrie o linie ascen­ P. FĂRCAŞIU care cuprinde patru corpuri de produc­ faptul că depozitele pentru păstrarea
ţie. Toate poartă aici pecetea noului, cărnii congelare au o capacitate ţ c
a tehnicii înaintare şi a tehnologici mo­ peste 300 tone, deci o rezervă de came
derne dc producţie.
poiuru cîteva luni, care va permite a-
împreună cu cîţiya din constructorii provizionarca constantă a populaţiei.
acestui complex de tăiere şi prelucrare, Nimic din ceea ce asigură rentabi­
am vizitat zilele trecute halele şi insta­ litatea acestei noi unităţi de pre u-
laţiile care urmează să fie date în folo­ crarc a cărnii nu a scăpat d n
sinţă. Pornind <1 in corpul dc producţie
A, unde la etajul l arc loc tăierea, ani­ atenţia proiectanţilor şi construc­
malele sacrificate parcurg un drum com­ torilor. Subprodusele nccorr.cşi îbile ' or
plicat pc linia fluxului dc producţie pînă fi prelucrate cu ajutorul ur,or in­
stalaţii şi utilaje speciale, în făină fu­
la ieşirea pc poarta întreprinderii sub
formă de carne congelată în pachete rajeră pentru hrana animalelor şi pasă­
dc diferite mărimi, precum ţi sub formă rilor.
dc diferite alte preparate dc C2tne. Şi un uit in amănunt, deosebit
Constructorii au ţinut să tic împăr­ de semnificativ t Utilajele cu care
tăşească cîteva amănunte care conside­ csţe dotat abatorul din Haţeg au
răm că sînt suficiente pentru a ilustra fost fabricate in proporţie dc pc te
nivelul mijloacelor moderne şi în acelaşi 95 la sută în ţara noastră, de către înr
timp igienice dc prelucrare, (n corpul ircprindcrilc Tehnofrig-Cluj, Uzine c
C dc producţie sc află amplasată o uzi­ metalurgice Timişoara, Automatica din
nă de frig cu o capacitate dc 85O.2C0 Bucureşti, Întreprinderea tchno*utilaj
kilocalorii a cărei funcţionare este asi­ Odorhci şi altele.
gurată de 4 comprcsoarc puternice dc I. FLORIN
Vedere parţială a noului complex dc industrializare a cărnii din oraşul Haţeg.
Şcoala dc 8 ani şi internatul din satul Petrosu.