Page 37 - 1964-08

Consiliul de Stat

al

Republicii Populare Roniîne

D E C R E T

p ^ i r a i 1 l|l1'iliHilIlllîîiM U ffl în pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
m u ' m i
CU PRILEJUL CELEI DE-A XX-A ANIVERSARI A ELIBERĂRII PATRIEI,
1
ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 37, PUNCTUL 1 DIN CONSTITUŢIE.
CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII POPULARE ROMINE DECRETEAZĂ :
MIERCURI 12 AUGUST 1964 4 poRlnlr 20 bani ART, UNIC, — SE CONVOACĂ MAREA ADUNARE NAJIONALA, IN SESIUNE SOLEMNA, IN ZIUA
DE 22 AUGUST 1964, ORELE 10 DIMINEAJA.
Preşedintele Consiliului da Stol
(fapte diu agenda îu trecerii
>X >v Gheorghe Gheorghiu-Dej

Bucureşti, 11 august 1964.

s i IN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI
L u c r ă r i l e d < y r â c o I e

Ş i - a u j a c u l
LA TIMPUL OPTIM

d o a r d a t o r i a

Ctnd telefonul urna, loan Moga era morii, deranjamente în funcţionarea
în atelier. Radu Petre ridică cu oa­ normala a preparaţici. Şi aceasta s-ar
recare emoţie receptorul. Tăcut, scria fi resimţit pînă jos în mină, în aba­
in caietul lui de însemnări. După ce taje. După o bună bucată de drum
termină convorbirea se apropie de văzu că pe aproape 3C0 de metri vîn­
Moga. II bătu prieteneşte pe umăr; tul a rupt stîlpii. Fircic erau căzute
— La funicularul ,,Ileana- telefonul la pâmîur. Le tăie şi încercă să obţi­
şi semnalizarea nu funcţionează. Poate nă legătura cu centrala. Apucă să tran­ In scopul exe­
că vîntul... smită doar cîtcva cuvinte: cutării arăturilor,
„...Stîlpii... firele căzute...- Telefonul
Prin stropii nuri şi reci un om ur­ pc suprafeţele de
ca neobosit spre inima muntelui. Oa­ anuiţi din nou. teren unde recol­
Cînd sosi Radu Petre, Moga fixa fi­
menii de la staţia de întoarcere încer­ tatul cerealelor s-a
cau în zadar să obţină legătura tele­ rele telefonice pe trunchiurile brazi­ terminat, iu aces­
lor. Peti baci îi dădu bineţe şi-i veni
fonică; dădeau semnale după semnale. te zile se munceş­
Cupele soseau una după alta. Trebu­ în ajutor. Hotărîrca lui Moga era te intens la elibe­
bună. Fără să ţină scama de vînr şi
iau descărcate. rarea terenului.
ploaie legară firele. După o muncă în­ In foto : Aspect
Cind tîitărul loan Moga ajunse la cordată, cînd terminală, îşi strînscră de la stringerea
Comunistul Gheorghe Sloican lucrează in calitate de maistru elec­ funicular privirile oamenilor îl iscodi­ mîinilc. Se priviră unul pe altul. Erau paielor cu ajuto­
trician la sectorul IX electro-mecanic de la E.M. Vulcan. Bun cunos­ ră. Se uitau întrebător unul la altul. uzi leoaică. rul presei de ba­
cător al meseriei, el îi sprijină în permanenţă pe lucrători in organi­ Cu mişcări sigure, Moga controla in­ — A fost cam greu, Ioane — zise lotat, la Staţiunea
zarea muncii, in aplicarea noului in producţie De aceea, este apreciat şl stalaţia telefonului. Totul era normal. hătrînul — dar acum o să meargă. experimentală din
stimat de colectivul de muncă unde lucrează. •.Înseamnă că pe traseu vîntul a în­ Parcă şi vîntul şi ploaia s-or mai li­ Geoagiu.
IN FOTOGRAFIE: Comunistul Gheorghe Stoican verificind starea curcat firele- ~ gîndi el. îşi luă tru ­ niştit...
de funcfiunare a stafiei de comandă de la puful 7 vest al E.M. Vulcan. sa cu scule şi porni în noapte. Ochii — Ne-am făcut datoria, Peti baci
Foto: N. MOLDOVEANU lui mari, albaştri încercau să stră­ — îi răspunse Moga.
pungă zarea. Stropii de ploaie îi bi- Zgomotul cupelor sc auzi din nou.
ciuiră faţa. Vîntul se înteţi. Sc dez- Concasoarclc morii dc rambleu au pus
Angajamentu 1 curaja. Cu paşi grăbiţi sc îndrepta din nou stăpînirc pe liniştea nopţii.
lănţui şi o furtună. Moga nu se des­
Cei doî lucrători ai sectorului IX de
spre locul unde bănuia că s-a produs la E. M. Lupcni sc întorceau liniştiţi,
defectul, fără legătură telefonică func­ urmărind ţăcănitul normal al corfelor.
a fost îndeplinit ţionarea funicularului nu putea li ur­ EUGEN POPA
mărită. Oprirea lui însemna oprirea
corespondent
Anul acesta, în sectorul nostru a in­ XX-a aniversare a eliberării panici de Ritmul arăturilor trebuie intensificat
trat în fabricaţie de scrie, pe lingă ma­ sub jugul fascist, cu noi realizări.
şina de cusut „Ileana- , maşina automată In prezent, datorită activităţii neo­ Din datele existente la Consiliul agri­ posibilităţile existente. In ritm cu totul Orăştic executarea arăturilor a început
de cusut „Rodica- şi maşina de cusut in­ nile de plan şi obiectivele stabilite în Cărbune spâlaî peste plan col regional reiese că pînă în prezent ncsatisfăcător se desfăşoară această lu­ încă dc la jumătatea lunii iulie. FucsC
bosite depuse pentru a îndeplini sarci­
dustrială destinată fabricilor şi ateliere­ arăturile adinei de vară în gospodăriile crare în gospodăriile colective din 15c- deci. această lucrare trebuia să se 'D ro ­
lor de confecţii. Eforturile întregului co- întrecere, putem raporta cu bucurie că agricole colective din raionul Orăştic riu, Castău, Şibot ele. La G.A.C. din pie dc sfîrşit. Spunem acest lucru dtoa-
Ifct'v au fost îndreptate spre realizarea angajamentul anual de a da peste plan Lucrătorii Preparaţici dc cărbuni din Demne de remarcat sînt rezultatele 15ciiu. dc pildă, pînă acum s-au făcut icce zilnic sînt destinate pentru arături,
acestor produse la un nivel tehnic su­ 500 bucăţi maşini dc cusut a fost în­ Pctrila desfăşoară în aceste zile o în­ obţinute dc schimburile maiştrilor losif s-au executat pc mai mult dc 30 la sută arături pc o suprafaţă dc numai 25 hec­ în medie, cîtc 80 de tractoare. Dacă fie­
perior. Strădania depusa de proiectanţi, deplinit şi depăşit în cinstea marii săr­ sufleţită întrecere pentru a întîmpina Filimon, Aurel Unea, losif lanc, losif din suprafaţa planificată. Mai avansate care din acestea ar fi executat zilnic ară­
de muncitorii, inginerii şi tehnicienii sec­ bători de la 23 August. Pînă acum s-au cu noi succese marea sărbătoare a po­ Maior, Ilic Molnar, precum şi ale bri­ cu lucrarea amintită sînt gospodăriile tare din cele 200 hectare prevăzute. De turi pe cîte numai 2,5 ha., pînă în pre­
torului, a condus la realizarea unor ma­ dat peste plan 492 bucăţi maşini dc porului nostru. Duna organizare a mun­ găzilor conduse dc Constantin Miu, loan colective din Geoagiu, Vaidci şi Aure) asemenea, la G.A.C. din $ihot s-au exe­ zent. în cele 25 dc zile lucrătoare, s-ar
şini care, prin caracteristicile lor tehni­ cusut „Ileana- şi I6S bucăţi maşini au­ cii, întreţinerea corespunzătoare a in­ Plctl, Vaier Toma, Eugen Sedfacsck şi Vlaicti, unde pînă acum s-au executai cutat arături doar pe 28 ha, iar la fi putut face arături pe circa 5000 hec­
ce şi funcţionale, se ridică la nivelul tomate de cusut „Rodîca- . Planul de stalaţiei şi folosirea ci la întreaga ca­ alţii care s-au situat in fruntea întrece­ arături pe H7, 137 şi respectiv pe 95 G.A;C. din Căstău pc numai 20 In din tare. Au fost însă zile în jir ci:.d »iin
stat la producţia globală şi marfă a fost pacitate, au dus la sporirea cantităţii de rii socialiste. hectare. cele 150 hectare planificate. Ritmul nc-
produselor similare de pc piaţa interna­ lipsă dc teren eliberat, la gospodăriile
îndeplinit lună dc lună, iar productivi­ cărbuni prelucraţi, la îmbunătăţirea ca­ CONSTANTIN BADUŢĂ Cu toate acestea, procentul de reali­ satisfăcător în caic sc execută arăturile
ţională. tatea muncii a crescut cu mult peste lităţii acestora. De la începutul anului corespondent zare a arăturilor pa raion nu reflectă adinei dc vară în gospodăriile amintite colective din Herîu, $ihot, Căstău, Cioa­
întrecerea socialistă ce sc desfăşoară în prevederi. Acum, întregul colectiv colectivul dc muncă al Preparaţici din sc datoreşte în primul rînd faptului că ra ctc. tractoarele nu au putut trage
cinstea zilei de 23 August pentru înde­ munceşte cu şi mai mult avînt pentru Pctrila şi-a depăşit sarcina dc plan la suprafeţele destinate acestei lucrări nu măcar o brazdă. An fost, de asemenea,
ca în zilele caic au rămas pînă la 23 producţia netă dc cărbuni cu peste Zeci de blocuri, cu sute dc apartamente cazuri cînd la tractoare s-au ivit anu­
plinirea angajamentelor a căpătat, un şi au făcut din terenul viran diu marginea au fost încă eliberate de paie şi în spe­
August vă sporim şi ntai mult realizările 60.000 tone; la producţia dc cărbuni mite defecţiuni caic s-au înlăturat cu
mai mare avînt. Mohilizat şt însufleţit cial dc snopi Aici, organizarea transpor­
dc pină acum. brichete ovoide prevederile planului au vechiului Brad, un oraş al lincrefii. Aici, întîrzieie. Aşa s-au petrecut lucrurile
de exemplul înaintat al comuniştilor, • ost depăşite cu aproape 20.C00 tone, oamenilor muncii din oraşul Brad le-an tului din cîmp'a paielor şi snopilor lasă la G A C. din Balomir unde din lipsa
Ing. PETRU PO|»A de dorit, ceea ce face ca tractoarele să
colectivul nostru lucrează cu ntult en­ şelul sectorului maşini de cusut iar calitatea cărbunilor livraţi .» fost fost create condiţii optime de Locuit unei garnituri, un tractor a trebuit să
tuziasm. Dorinţa lui este de a cinsti a U. M. Cugîr îmbunătăţită cu 2,3 la sută. In fotografie : Vedere parfială a noului nu poată fi folosite ta arături cu întrea­ stea mai mult de -I zile.
oraş Brad Foto: V. ONOIU ga lor capacitate dc lucru. Tot din
această cauză, la gospodăriile colective Timpul este înaintat. Orice zi de în-
din Sibişcl, Orâşiioara dc Sus, Orăşti- lîrzicrc duce la diminuarea producţiei
oara dc Jos şi Ocoliş nu s-a putut trece la ha. Sc impune deci a sc lua nusurî
încă la executarea arăturilor adinei de
urgente care sâ ducă la impulsionarea
vară.
ritm ului Je executare a arăturilor adînci
In gospodăriile colective din raionul dc vară.
Au (ei'nsigiai da'eieirişMB

Datorită folosirii din plin a timpului Paralel cu lucrările de strîngcre 3 ce­
prielnic pentru lucru şi utilizării mij­ realelor păioave, au fost luate măsuri
loacelor dc trcicriş la întreaga lor ca­ pentru a se pregăti o temeinică bază
pacitate colectiviştii din Ohaba, raionul recoltei viitoare. In acest scop, tracto­
llîa au terminat trcienşul; recolta fiind
ristul loan Haţcgan, folosind tractorul
astfel înmagazinată la timp şi fără pier­
deri. •a întreaga capacitate a reuşit să are a-
La lucrările de transport şi trcicriş, proapc jumătate din suprafaţa care a
prin buna participare la muncă, s-au f° sl ............ cu cereale păioasc.
I J m i M I I evidenţiat colectiviştii Cornel Şomau, A. PADUREAN ■
Vcrginica Bulzan, Viorica Şomau şa. corespondent
Faza finală

a Concursului artiştilor amatori
B r i g a d a n o a s f r â
Pc scena Teatrului C.C S. din Capi­ tice ale cooperativei „Muncă şi artă"-
tală, marţi a continuat sâ se desfăşoare Bacău.
întrecerea în cadrul finalei celui dc al ţiile de amatori selecţionate din regiu­ m m m m u * m m m m m
După-amiazâ s-au
prezentat forma­
VM-lea Concurs pc ţară al formaţiilor
artistice de amatori. I ii cursul dimine­ nea Mureş Autonomâ-Magliiară. Au sus­
ţii au evoluat în faţa juriului şi a unui ţinut spectacole corurile fabricii dc
numeros public, artiştii amatori din re­ confecţii Miercurea Cine, căminului noutăţi din tehnică, te duci la el. Aşa stea celei dc-a XX-a anivccări a eli­
giunea Bacău. Folclorul acestei noi re­ cultural Cctiaş şi cooperativei „Voinţa- - berării patriei. Ni sc atrage dc la bun
giuni industriale a ţării noastre a fost Odorhci, ansamblurile folclorice ale că­ O R A S T I E spun oamenii din secţia noastră .. început atenţi,i că «aici sc află diploma
Vizităm apoi secţia chimică. Aici,
reprezentat, pe scena finalei, dc corul minului cultural Liieriu şi casei raio­ aflăm că faţă dc 1949 producţia dc dc întreprindere fruntaşă pc regiune
fabricii „Steaua roşic"-Baeău, echipele nale de cultură Miercurea Ciuc. In cos­ tanin a crescut de aproape 5 ori, iar in ramura industriei uşoare în anul
de dansuri ale întreprinderii „Recon­ tume romîncşti şi maghiare au evo­ cea dc oxizi dc fier dc peste 25 ori. 1963.
strucţia- din Piatra Neamţ şi căminu­ luat pc scena echipele fabricii dc mo­ In secţia mase plastice ni se spune că Pc locul unde sc află astăzi fabrica
lui cultural din Dcrzumţi, formaţia do bilă şi cooperativei „Textila- din Tg. Mai privim o dală balcoanele înflo­ număr important dc unităţi din ţară, în ultim ii trei ani a sporit numărul dc blănuri „Vidra- era înainte «le
halct şi orchestra de muzică uşoară a Mureş, căminelor culturale din Săcalid rite ale noilor blocuri din Cugir şi robineţi dc înaltă presiune, care îna­ 1944 un atelier de blănărie, c:i capa­
clubului sindicatelor din Piatra Neamţ, dc Pădure şi Căpîlna, cooperativei „O l­ pornim spre Orăştic. Pc şoseaua as­ inte sc aduceau din străinătate, pro­ sortimentelor dc la 10 la 50. citate redusă dc producţie şi slab
hrigăzilc artistice dc agitaţie ele Com­ tul- din Miercurea Ciuc. Programul a faltată Kilometrii se parcurg repe­ duse dc larg consum din materia! plas­ Dăm să plecăm; Maistrul Moria, utilat. In anii democraţiei populare
binai ului «Ic îngrăşăminte azotoasc Pia­ mai cuprins formaţia de balet a casei de. Din loc în ioc întîhîim porţiuni tic, diverse ambalaje pentru industria care nc-a însoţit, nc spune că ar fi s-au făcut importante investiţii în a- şi îc punem alături. La S.M.T. citim î
bine să mai „prindem- ceva în re­
1948 — 12 tractoare, 15 pluguri, 12
tra Neamţ şi Casei raionale dc cultură de cultură a sindicatelor şi orchestra de dc diurn dc ţară. Conducătorul auto, farmaceutică. portaj : ecastă fabrică. Ca urmare, faţă dc gr::i»c ; 1964 — 179 tractoare, 185 plu­
Adjud. In program au mai figurat or­ muzică uşoară a fabricii dc confecţii caic-i dc prin partea locului ne ex­
chestra simfonică şi cvartetul de mu­ din Tg. Mureş, brigăzile artistice dc a- plică că pină nu demult drumul pc Vizităm secţiile. Ca şi la Cugir, şi — E vorba dc-o echivalenţă ; IM 1948. PRODUCŢIA ZILN IC A ESTE guri, 266 grape. .80 combine, 40 cul­
zica preclasică ale sindicatului din în- gitaţic ale cooperativei „M etalul- din care mergem era foarte greu. aici totul îneînti privirea j alei fru­ PERIOADA 1960— 1964 S-AU IN ­ ACUM CU PESTE 300 LA SUTA tivatoare, 144 semănători dc cereale.
văţămînt — Bacău, cca de muzică popu­ acelcşî oraş şi fabricii dc geamuri din moase, asfaltate, încadrate tic flori şi VESTIT IN FABRICA 21.000.000 MAI MARE. La G A S. : 1958 — 13.278 porcine,
lară a Uzinelor de ţevi — Roman, ta­ Tirnăveni. taraful casei raionale dc cul­ — Acum, vedeţi şi dumneavoastră... arbuşti, clădiri ordonate, utilaje bune, LEI ; IN ACEIAŞI PERIOADA Paralel cu dezvoltarea capacităţii 50 taurine, 400 ovine; 1964 — 21.520
raful căminului cultural Bâcioi, forma­ tură Reghin, fanfarele Combinatului care oferă condiţii optime de lucru ; S-AU ECONOMISIT LA PREŢUL de producţie s-a acordat o deosebită porcine, 255 taurine, 1.410 ovine. Aces­
ţia de fluieraşi a căminului cultural din chimic Tirnăveni şi căminului cultural Comparaţie oameni harnici, despre care aflăm că DE COST 21.000.000 LEI ! atenţie îmbunătăţirii calităţii produc­ te cific sînt suficiente' pentru a ilustra
Tihticani. fanfara Exploatării miniere Borsec etc. sîm neîntrecuţi îu meserie. Ne oprim E o surpriză şi încă una dintre cele ţiei şi obţinerii produselor finite în dezvoltarea agriculturii socialiste dc
Pc raza oraşului Orăştic. Totuşi, mai
Gomâncşti, precum şi formaţiile artis­ (Agerpres) In Orăştic, primul popas îl facem mai mult în secţia metalurgic, despre mai plăcute, care dovedeşte încă o dată sortimente superioare. Două căi s-au notăm cîtcva cific. In Orăştic există
evidenţiată
care aflăm că este
în
urmat îu acest scop : îmbunătăţirea
la falnica chimica. Tovarăşul Ghcor- întrecere. Maistrul Horia Vasilc ne hărnicia şi priceperea colectivului a- permanentă a procesului tehnologic o puternică gospodărie colectivă, care
cestci fabrici.
ghe Vaier, directorul fabricii, nc vor­ vorbeşte despre oamenii din această Mai notăm în carneţelele noastre şi ridicare,i calificării muncitorilor. deţine întiictatca pc raion în creşterea
beşte cu mîndrie despre înnoirile de secţie, despre înfăptuirile lor. că pentru fabrică s-a construit un Efectul ? Faţă dc 20 la sută, cît re­ păsărilor ; în ultim ii trei ani fondul
aici : prezentau sortimentele superioare in de bază al acesteia a crescut de pes­
— Mi-c greu să spun că unul
e
U t i l a j e ş i m a ş i n i m i n i e r e — Faţă dc 1960 realizăm astăzi o mai harnic dccît altul. Bine lucrează staţionar medical, undo lucrează patru 1954, sc realizează acum 75 la sută te 10 ori. Si cam în aceiaşi măsura
producţie globală cu 135 la sută ntai toţi. Pc cine să evidenţiez ? Dom- medici. numai producţie dc calitatea I. Două avuţia obştească.
d e b u n ă c a l i t a t e mare şi o productivitate sporită cu naru Dumitru, Ciurdărcscu Nico- cifre, doua proporţii pline de semni­
75 la sută. ÎNTREAGA PRODUCŢIE lac, Dclmondo Ferdincnd — toţi Semnificaţia ficaţie. $i ele arată cît dc multă atc.’-,-
In decursul celor 7 luni, care s-au angrenaj, pompe de mină, -culbutoare DIN AN U L 1955 O REALIZĂM 0 tic sc acordă în anii noştri valorifi­ Lăsăm în urmă şi Orâştia si nc în­
scurs dc I.- începutul anului, Uzina dc frontale, colivii «Ic extracţie etc. Toate ACUM IN MAI PUŢIN DE CINCI membri dc partid. Dar să ştiţi cării superioare a materiilor prime. dreptăm către Balşa. înainte dc a ple­
fie evi­
reparat utilaj minier din Petroşani a li­ utilajele executate şi livrate au fost LU NI. Creşterea aceasta Sc datoreşte că şi ceilalţi merita sâ pe Dom- unor proporţii ca însă. mai consemnăm un fapt : în
totuşi
II reţin
denţiaţi.
vrat exploatărilor miniere din cadrul de bună calitate. Dc asemenea, pc poar­ pe dc o parte dezvoltării capacităţii naru. $i ştiţi de ce ? Pentru ca deşi Orăştic exista acum 20 dc ani numai
C.C.V.J. şi altor exploatări miniere din ta uzinei au mai ieşit, luîud drumul di­ de producţie, iar pe de alta ridicării La fabrica „Vidra" întîlnim aceiaşi Două inventare un soital deservit dc 3 medici : acum.
ţa ri 396 tone utilaje şi maşini miniere feritelor exploatări, un volum mare dc nivelului telmîc al procesului mun­ c tînăr — n-a îm plinit încă 30 de atmosferă dc muncă entuziastă ca şi pe lingă spiral, există o policlinică
în valoare dc 4.010 524 Ici. piese de schimb. Cît priveşte reparaţiile cii. In această perioadă am înfiinţat ani — e foarte priceput. Eu aşi spu­ în celelalte unităţi prin care am tre­ Avem în faţă două dosare. In ele unde oamenilor muncii le sînt asigu­
capitale, beneficiarii au fos mulţumiţi trei secţii noi ; mase plastice, matri- ne că dacă în secţie ar fi încă 15 ca cut în itincrariul nostru. Colectivul rare 11 servicii medicale, dc către 26
Exploatările miniere de la Lonea, Vul­ sînt cuprinse inventarele G.A S. şi
de calitatea lor. ţerie şi turnătorie. Fabricăm acum, cl, realizările noastre ar fi duble, Nu-i fabricii se străduieşte să obţină reali­ respectiv S.M.T. din Orăştic. Luăm mgdici.
can. Lupcni şi Dîlja au prim it cărucioa­ IOAN BERTOL1 între alte produse, matriţe pentru un vorbă că şi învaţă, dacă viei ceva zări dintre cele mai frumoase în cin­ prima şi ultima filă, din fiecare dosar
re pentru tr,-importul lemnului, trolii cu tehnolog N. ANDRONACHE