Page 38 - 1964-08

Nr, 2992
Pag, 2 Drumul s oct o tis m u Iu!

A\ <1* IE

MIERCUR112 AUGUST 1964

tului de cultură din Ploieşti; 12,30
CINEMA Muzică populară cerută de ascultă­
tori; 14,J0 „Pc-a!e ţării largi ogoare
DEVA: Aventurile unui tînăr — ci­ — program de cîntece şi jocuri; 14,30
nematograful „Patria- ; Kozara — ci­ Roza vinturilor; 15,00 Din folclorul
nematograful „A rta - ; PETROŞANI : muzical al popoarelor; 17,30 Lucrări
Ucupîndu-sc dc închiderea anului de totalul de 272 de propagandişti 101 S-a mărit în acelaşi timp numărul de Cuba 58 — cinematograful „Republi­ dc scamă ale noii noastre literaturi ;
învâţămînt dc partid 1963-1964, orga­ sînt muncitori care lucrează direct în cercuri de economie concretă de la 7 ca- ; Cerul şi mocirla — cinematogra­ 17,50 Muzică uşoară interpretată de
nele şî organizaţiile de partid an dat o producţie iar 87 sînt lucrători din apa­ cîtc au funcţionat anul trecut, la 14. ful „7 Noiembrie"; ALBA IU LIA : Luciano Ta joii; 18,35 Program muzi­
atenţie deosebită masurilor ce trebuie ratul dc partid şi de Stat, ingineri şi Recrutarea cursanţilor care vor urma Foto Hnber — cinematograful „V ic­ cal cerut de colectivul Uzinelor texti­
luate pentru o bună organizare a înv.v tehnicieni. Organele şi organizaţiile de aceste cercuri s-a făcut din rîndul ce­ toria"; Nu sc poate fără dragoste — le din Cisnădie; 19,00 Muzică de dans;
ţămîntului dc partid în anul viitor. In partid s-au îngrijit apoi ca propagandiş­ lor care au studiat economia politică, cinematograful „23 August"; SEBEŞ: 19,35 Din comoara folclorului nostru;
acest scop, Comitetul raional dc partid tii noi, cu mai puţină experienţă în probleme de economie industrială şi în Limuzina neagră — cinematograful 20,15 Jurnalul satelor; 21,00 Noapte
Brad a adoptat în plenara sa din iulie muncă, să urmeze cursurile dc pregă­ mod deosebit cursul economic de doi „Progresul"; Fortăreaţă pc Rin — ci­ bună copii „Pămîntul de aur- ; 21,10
a.e. cu prilejul căreia s-a analizat felul tire organizate pe plan regional. ani organizat pc lîngă comitetul raio­ nematograful „Sebeşul"; ORAŞTIE : Muzică; 21,15 Cine Ştie cîştigă (re­
cum s-a desfăşurat învăţâmîntul dc Paralel cu recrutarea propagandiştilor nal dc partid. Au fost recrutaţi la aceste Tînărul dc pc vasul Columb — cine­ luare); 22,15 Muzică dc dans.
partid în cursul anului 1963-1964 un şi confirmarea acestora de către biroul cercuri tehnicieni şi maiştri, care au o matograful „Patria"; Camelia — cine­
plan în care s-au concretizat măsurile comitetului raional de partid, s-a trecut pregătire corespunzătoare.- Cele 4 cer­ matograful „Flacăra"; LUPENI: Trei Buletin meteorologic
ce trebuie luate pentru pregătirea în pc organizaţii dc bază la stabilirea cer­ curi dc economic concretă de la E. M. plus două — cinematograful „C ultu­
bune cundiţiuuî a noului an dc învăţă- curilor şi cursurilor învăţămîntului de Barza sînt conduse dc propagandişti cu ral"; HAŢEG: — Moartea arc o faţă PENTRU 24 ORE
mînt. In baza acestui plan, biroul comi­ partid. o bogată experienţă ca Popa Zalnric, — cinematograful „Popular- ; BRAD:
tetului raional dc partid şî-a prevăzut La stabilirea formelor dc învâţămînt inginer, Lttca loan şi Stoic» losif, care Locotenent Cristina — cinematograful Vreme schimbătoare cu cerul mai
instruirea aparatului dc partid, consti­ s-a ţinut scama de nivelul dc pregătire au absolvit in acest an cursurile şcolii In acest an la G.A.C. din Simeria s-au cultivat legume pe mari su­ „Steaua roşie"; IL IA : lolantlu — cine­ mult noros. Vor cădea ploi slabe. Vîn-
tuirea unor colective formate din acti­ al cursanţilor, de formele pc care Ic-au serale economice de doi ani. prafeţe. Piuă acum, de aici s-au livrat O.L.F. peste 90 tone de diferite matograful „Lum ina-. tul va sufla dîn sectorul nord-vestic şi
vişti dc partid, din lectori ai cabinetu­ urmat anul trecut, tocmai pentru a li Pentru a asigura continuitatea în legume. nordic, cu intensificări temporare.
lui dc partid care au mers la organiza­ se acorda o continuitate în studiu. In foto 1 Se expediază un nou transport de varză fi dovleci. Temperatura acrului va oscila ziua în­
ţiile de bază ajuiînd birourile acestora Bine au muncit în această direcţie or­ munca de educare a membrilor şi can­ RADIO tre 19 şi 24 grade, iar noaptea între
didaţilor de partid, organele şi organi­
să stabilească propagandiştii pentru noul ganizaţiile dc partid de la sectoarele zaţiile de partid au luat măsuri ca pînă PROGRAMUL I: 5,C6 Emisiunea 12 şi 17 grade.
an dc învaţămint. In această privinţă IV-Valca Morii (secretar Fărău loan), la redeschiderea noului an dc îuvăţă- pentru sate; 5,16 Jocuri populare; 5,40
s-a ţinut scama ca în rîndurilc propa­ sectorul I-Brădişor (secretar Ghcnna» mint, în adunările generale ale organi­ Azi la IF. Dobra Cintece, 6,10 Muzică uşoară; 6,30 Sfa­ PENTRU URMĂTOARELE
gandiştilor să fîe selecţionaţi cei mai loan). „1 Mai- -Dealul Fetii (secretar zaţiilor de bază să se ţină expuneri pe tul medicului; 7,06 Solişti dc muzică 3 ZILE
buni membri dc partid, tovarăşi cu ve­ Vasui Nîcohc), 90 Musariu (secretar lga teme ca: ,,Despre disciplina dc partid întreprinderea forestieră Dobra uneltele m uncitorului forestier se uşoară; 7,45 Salut voios de pionier ;
chime şi experienţă în munca dc propa­ Gheorghe), Atelierele centrale Criscior şi de stat**, „Calitatea dc membru de administrează o suprafaţă de 44 495 reduceau la joagâr şi topor. Cu totul 8.00 Sumarul presei centrale; 8,06 Me­ Vremea spre îmbunătăţire, cu tempe­
gandă, evidenţiaţi în întrecerea socialis­ partid-, „Apărarea şi păstrarea avutu­ ha pădure. înainte de 23 August alta-i munca şi viaţa m uncitorului lodii populare; 10,03 Teatru la micro­ ratura în uşoară creştere. După-amia-
tă, oameni care se bucură dc prestigiu lui obştesc- , „Realizările obţinute dc 1944, masa lemnoasă din bazinul Do­ forestier de azi. Acum, la I.F. Do­ fon: „Un milion pentru un surîs- ; za vor cădea averse temporare dc
in faţa colectivului de muncă. Raionul Brad poporul nostru în cei 20 de ani dc la bra era exploatată în mod prădal­ bra tăiatul m aterialului lemnos se 12.03 Ciută grupul folcloric al Pala­ ploaie.
La recomandarea biroului comitetului eliberare". nic. In exploatările Poiana Rechi- efectuează mecanic în proporţie de
raional de partid, acolo unde s-a con­ ţelei şi R iul Bâtrîna se produceau 75 la sută, ia r scosul şi apropiatul
statat că există cadre bine pregătite, care (secretar Bucium Constantin), G.A C. O sarcină de marc importanţă care numai sortimente inferioare : man­ în proporţie de 40 la sută. Pe scară
pot să îndeplinească această sarcină, s-au Birtin, Rişca şi altele. stă în faţa organelor şi organizaţiilor de gal şi lemn de foc. O mare parte din m uit mai largă este folosită mecani­ EDITURA ACADEMIEI R.P.R.
selecţionat şi propagandişti noi. Cei mai In anul şcolar care a trecut au func­ partid din raionul nostru o constituie pădure nu era exploatată la tim p, zarea si la încălcatul masei lemnoa­
m ulţi dintre aceştia printre caic tov. ţionat cercuri şi cursuri de partid în ridicarea continuă a calităţii şi nivelu­ râm inînd în bazine înfundate pînă se. Numai parchetul Poiana Răchi- LUCRĂRI APĂRUTE IN LUNA IULIE 1964
Cristca Teodor dc la Exploatarea mi­ toate organizaţiile dc bază. Numărul lui învăţămîntului de partid, legarea Ift completa ei degradare In anii de ţelei a fost dotat cu 6 funiculore Tematice
nieră Ţebca, Popa Aurel lui Vasilc, loj a fost de 253 şi au cuprins peste acestuia tot mai strîns de viaţă, dc în­ democraţie populară, prin grija p â rti­ „Wyssen'1, 8 fierăstraie mecanice şi ISTORIE
Abrudcan Teodor, dc la Băiţa-Crăciu- 6.400 de cursanţi. In viitorul an dc în- ţelegerea mai profundă a politicii parti­ ei ului şi guvernului, s-a trecut la re­ două tractoare. Asemenea exemple C. Daîcoviciu, E. Pctrovici, Gh. Ştelan: DIE ENTSTEHUNG DES RUMA-
neşti, Holda Constantin din sectorul văţămînt vor funcţiona 272 dc cercuri dului, a sarcinilor practice care stau în facerea fondului forestier şi la va­ se pot da şi din celelalte parchete NISCHEN VOLKES UND DER RUM ANISCHEN SPRACHE, colecţia „Bi-
250 Musariu, Bcnca Sabin din sectorul şi cursuri. Aceasta ca urmare a creşte­ faţa unităţilor socialiste din raion. Toc­ lorificarea superioară a masei lem ­ forestiere, care pe zi ce trece sînt blîotheca Historica Romaniac 1, 1964, 21,50X 15,25, 75 p - f l hartă, 3,50 lei.
„1 Mai"-Dealul Fetii, Polvcrea Avram rii numărului dc membri de partid, a mai dc aceea, organele şî organizaţiile noase. Numai din 1960 şi pînă în dotate cu noi mecanisme şi utilaje. (Text în 1. germană).
din sectorul Cita şi alţii au şcoli medii prim irii dc noi candidaţi de partid cît de partid vor avea în atenţia lor îmbu­ prezent au fost îm pădurite cu specii O dată cu îm bunătăţirea cond iţiilo r
şi de partid. S-a reuşit astfel ca în acest şî a unor măsuri organizatorice, de a se nătăţirea conţinutului de idei, sporirea repede crescătoare peste 1 400 ha. a crescut şi nivelul de viaţă ai ce­ Lucrări periodice
an de învâţămînt componenţa propagan­ iorma organizaţii dc bază pc schimburi eficacităţii învăţămîntului dc partid, Paralel cu acţiunea de refacere a lor ce muncesc. In fiecare parchet Revista de etnografic şi folclor 2/1964.
diştilor să şe îmbunătăţească. Astfel, din la unele întreprinderi din raion ca: Uzi­ manifestînd o continuă grijă pentru pre­ fondului forestier s-au construit noi există cabane înzestrate cu mobi­ Revue roumaine dc linguistiquc 2,3/1964.
drum uri forestiere în lungime
de
lier. aparate de radio, biblioteci etc.
na de preparare Gurabarz.a şi Exploata­ gătirea sistematică a propagandiştilor, 74 km. Dacă in trecut se putea vorbi De la magazinele special amenajate, Studii şi cercetări ştiinţifice, Iaşi. Filologie 2/1963,
pentru ridicarea activităţii fiecărui cerc
rea minieră Barza. Dacă la cele două doar de două'sortim ente, a2Î în ca­ m uncitorii forestieri se pot aprovi­ Studii şi cercetări dc embriologie şi citologic. Seric embriologic, 1/1964.
ULTIMA „ŞARJA" întreprinderi au existat anul trecut 56 sau curs la nivelul exigenţelor actuale drul I.F. Dobra se produc peste 30 ziona cu un bogat sortim ent de a li­ Revue roumaine d’embryologîe et dc cytologie. Scrie d’cmbryologie, 1, 1964.
cercuri şi cursuri, în noul an de îuvă- ale partidului. de sortim ente de m aterial lemnos mente Studii şi cercetări matematice 5/1964.
Din cuptorul încins, plin cu pline ţămînt vor funcţiona 81 de cercuri în BETE A MIRON din care multe iau drum ul expor­ SIMINÎC LASCU5 Studii şi cercetări dc neurologie 3/1964.
coaptă, brutarul Ghcorghc Mocioîu dc care vor studia membrii şi candidaţii dc consultant la Cabinetul de partid tului. preşedintele Comitetului Revue roumaine de neurologic 1/1964.
la întreprinderea de panificaţie din Si- partid. Brad In regimul bui'ghezo-moşieresc. sindicatului I. F. Dobra Studii şi cercetări dc inframîcrobiologîc 3/ 1964.
meria, scoate ultima sa şzrjâ. Studii şi cercetări dc istorie veche 2/19 64.
...Se împlinesc 40 dc ani de cînd a Revue roumaine des Sciences sociales. Scrie de> Sciences juridiqucs 1/1964.
intrat în cîmpul muncii şi totodată Studii şi cercetări ştiinţifice — Iaşi. Medicină 2/1963.
şase decenii dc viaţă/ s partacSiiada republicană Cercetări lingvistice Cluj. Supliment la anul VII 1963. Indice dc cuvinte, au­
In această perioadă mîinilc sale au SPORT 0 SPORT tori, materii.
scos din cuptor aproape 17.0CO.000 kg.
de pîinc. Acum iese la pensie. Handbal în 7 feminin (faza interregională)
F O T B A L
La Petroşani au avut loc întrecerile tîlnit în deschidere reprezentativa A r­
„Cupa eliberării" de handbal în 7 feminin, faza interre­ geşului. Scor final: 24—4. M ult mai
d l gională, contînd pentru Spartachiada re­ spectaculoasă a fost întrecerea dintre c- COItBIiATUL SIDERU88IC HUME POARA
publicană. La aceste întreceri, urmărite chipele regiunilor Hunedoara şi Oltenia.
1 3 4 In cinstea zilei de 23 August, Consi­ Programul desfăşurării meciurilor de un numeros public, au participat re­ Superioare din punct de vedere tehnic,
liul regional U.C F.S. organizează „C u­ este următorul : prezentativele regiunilor Canat, Olte­ cu o echipă mai omogenă, hunedoren- CU SEDIUL IN STRADA DR. PETRU GROZA NR 8
pa eliberării" la fotbal. La această în­ JOI 13 AUGUST nia, Argeş şi Hunedoara. ccle au învins cu scorul dc 13—6. In ANGAJEAZA DE URGENJA IN CONDIŢIILE LEGALE DE PREGA.
ji -vir
J4
* trecere participă echipele Siderurgistul LA HUNEDOARA : Siderurgistul Prima zi de întreceri n-a pus pro­ ultima zî a întrecerilor pentru cuceri­ TIRE, VECHIME Şl SALARIZARE URMĂTOARELE CADRE;
Hunedoara, Victoria Călan, Jiul Pc- Hunedoara — Victoria Călan. bleme celor două echipe cu pretenţii rea locului III s-an întîlnit reprezentati­
trîla, Minerul Deva, Minerul Lupcni şi LA DEVA: Minerul Deva - A. S. la primul Ioc şi anume reprezentative­ vele Olteniei şi Argeşului. Meciul a ingineri metalurgişti; şei atelier reparaţia vggoan^ftf
A.S. Cugir. Echipele sînt împărţite în Cugîr. fost echilibrat. In ultimul minut ingineri mecanici; instructor central;
lor regiunilor Banat şi Hunedoara. In
■ două grupe şi vor disputa meciuri eli­ DUMINICĂ 16 AUGUST primul joc reprezentativa regiunii Hu­ e> ingineri siderurgişti; şef secţie linii;
minatorii. LA HUNEDOARA : Jiul Pctrila - nedoara a surclasat cu scorul dc 26—8 echipa din Oltenia conducea cu 7—6. ingineri electromecanici; picheri;
In prima grupă sînt echipele Sidc- învingătoarca meciului Siderurgistul — tînăra formaţie din Argeş. In al doilea In acest moment Argeşul a beneficiat
Victoria. de o lovitură de la 7 m. care însă a ingineri furnalişîi; O tehnicieni;
rurgistul Hunedoara, Victoria Călan şi meci s-au întîlnit redutabila formaţie a fost ratată. Deci, echipa Olteniei a în­ ingineri oţelari;
LA DEVA : Minerul Lupcni — în­ tehnicieni proiectanţi;
Jîul Petrii». Ele vor disputa meciurile legiunii Banat cu reprezentativa Olte­ vins cu scorul de 7—6 ocupînd locul ingineri dirtginţi de şantiere;
vingătoarca meciului Minerul Deva — niei. Pînă în mm. 11 echipa Olteniei desenatori principali;
Ia Hunedoara. In a doua grupă sînt A. S. Cugir. a rezistat cu succes. Acest lucru este III în clasamentul general. ingineri proiectanţi; 9 economişti principali;
In lupta pentru primul loc s-au în­
i p echipele Minerul Deva, Minerul Lupcni Finala va avea loc în ziua de 24 au­ oglindit de rezultatul strîns. 3—2 în fa­ tîlnit echipele regiunilor Banat şi H u­ ingineri principali minereu; O merceologi principali;
■ şi A.S Cugir şi vor juca la Deva. gust la Deva. voarea celor din Banat. Apoi, bănăţen- nedoara, singurele neînvinse. In min. 3 ingineri principali I; PRECUM Şl
cele pun stapînire pe joc şi la pauză ta­ echipa Hunedoarei conducea cu 1—0. ingineri principali L.T.C.; strungari;
bela de marcaj arăta scorul de 10—2 în maiştri electricieni; O frezori;
In anii care au trecut, cl a crescut favoarea lor. In a doua parte a întîl- Un minut mai tîrzîu ca beneficiază de maiştri lăcătuşi; rabotori;
multe cadre tinere, capabile. Se min- nirii echipa din Banat, în care activea­ o lovitură de la 7 metri pe care însă maiştri mecanici; electricieni;
Faustîna o ratează. In min. 5 survine
drcjte cu loan Diaconu, Sabin Pontca ză multe jucătoare componente ale lotu­ egalarca. Apoi Banatul ia conduce­ macaragii;
şi cu m ulţi alţii. 7-1 (2-0) rilor republicane de junioare şi tineret maiştri repararea vagoanelor;
In sala cuptoarelor au intrat rînd a cedat o singuri dată, în min. 75, cînd an făcut o adevărată demonstraţie. A- rea pe care n-o mai cedează pînă la şef de staţie; €> lăcătuşi;
jac rînd toţi muncitorii. L-au felicitat Meciul a început promiţător, ambele Rotaru profitînd de o ezitare a înscris. tacurile pe un front larg, schimburile sfîrşitul partidei. Scor final 12—4 pen­ şef de birou tranzit; sudori;
cu căldura. Şeful secţiei şi secretatul echipe desfăşurînd un joc spectaculos. Au mai înscris pentru Aurul Brad spectaculoase dc mingi, golurile înscrise tru Banat, care ocupă astfel primul loc excavatorişti;
organizaţiei dc partid, i-au luminat In min. 1 Manea deschide pe Murzacu şi Murzacu (min. 47, 66), Szilagy (min. în întrecere şi cîştigă dreptul de a par- O şef de revizie vagoane uzină; sticlari cu înaltă calificare.
tin buchet de flori, l-au felicitat căl­ acesta înscrie. Apoi Aurul se impune şi 37), Moise (m*n. 57), Gris (min. 78) şi prin întoarcere de Nemetz şi Ghcorghî- licipa la faza finală. De remarcat fap­
duros pentru munca sa rodnică şi în­ atacă susţinut poarta apărată dc Sar- Anton (min. 83). ţă au îneîntat publicul. In final vic­ tul că echipa regiunii Hunedoara a ra­ CONDIŢII DE ANGAJARE PENTRU MUNCITORII CALIFICAŢI:
delungată, cadi. Gazdele se comportă bine în toate M. SUSAN toria Ic-a revenit cu scorul dc 23—6. tat 4 lovituri dc la 7 metri. - SA Al BA ÎMPLINITĂ VIRSTA DE 18 ANI Şl CEL PUŢIN 3 ANI
V. MIHÂILESCU In ziua a doua echipa din Banat a în­ VECHIME IN MESERIE.
compartimentele chiar şi în apărare care corespondent D. CRIŞAN
INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE PRIMESC DE LA C.S HUNE­
DOARA. SERVICIUL PERSONAL. TELEFON 2531. 2532. 2533 INTE­
RIOR 42. UNDE SE ADRESEAZA CERERILE Şl AUTOBIOGRAFIA
din combinat dădeau explicaţii, purtau bit pc larg despre felul cum îşi orga­
Drumu discuţii pînă cînd fiecare piesă era bi­ nizează munca (a cuptor, cum asigură
cum Iu-
necunoscută.
aprovizionarea cu materiale,
crca25 pe şarjă. A insistat în mod deo­
Paralel cu aceasta, la îndemnul orga­
nizaţiilor de partid, cci mai buni oameni sebit asupra felului cum împarte sarci­
nile pe oameni. Folosind metodele in­
dc la vechea oţelărie studiau construc­
(i ) cuptorul nr. 1, şi apoi primele şarje de dicate în schimbul de experienţă, şi N U N Ţ
ţia noilor cuptoare. Şi prima şarjă la
echipele de la cuptorul nr. 1 au reuşit
la celelalte cuptoare, sub îndrumarea lor si obţină în perioadele următoare indici !ntre 13 august— 10 septem brie a .c .,
dc utilizare sporiţi.
gau 20 tone oţel. Era prima marc vic­ se face că în acelaşi an oţelării au mai s-au dat. loan Miculic şi Lucian Pane, Important este, de asemenea, faptul
Directivele Congresului al torie a oţclarilor. prim it două cuptoare de 185 tone: unul Paul Orelt şi Opriş Avram, Trîpşa Şte­ că organizaţia dc partid a urmării în­ O . C . L . Produse Industriale pune în
în octombrie, altul în decembrie. Capa­
Ut-lea al Partidului Muncito­ Vestea cf» alături dc vechea oţelărie citatea de producere a oţelului în Hune­ fan şi Aurel Stanciu — oameni mult deaproape felul cum sînt repartizaţi oa­
resc Romîn prevăd ca în a- se va construi una nouă. cu cuptoare doara sc dublase... apreciaţi azi în oţelărie — au luptat din menii in echipe şi pe schimburi. S-a cău­ vinzare prin toate m agazinele din ,
nul 1965 sâ se producă în ţa­ de marc capacitate, a făcut repede în­ răsputeri atunci cu necunoscutul şi au tat în permanenţă ca echipele să fie cît
ra noastră 3,3 milioane tone conjurul Hunedoarei. Zilnic, zeci de Constructorii nu s-au oprit însă aici. învins. Ei sînt dintre cei care au învă­ mai omogene, ca oamenii cu o pregătire Sim eria şi C u g ir un bogat sortim ent de
oţel. muncitori şi ingineri din combinat vi­ Şantierul noii oţelării sc întinde dc la ţat pe viu, d/n mers, au căpătat expe­ mai slabă să lucreze alături dc cei cu
zitau noul şantier. $î dc cele mai multe an la an. La Congresul al Ill-lca al rienţa din izbinzi, dar şi din greşeli. Ei calificare ridicată, loan Baştea, dc pil­ m ătăsuri sezoniere, ţesături de bumbac
oii se alăturau constructorilor în eroi­ partidului s-a hotârît $5 se construiască sînt totodată „profesori- încercaţi ai dă, a venit în oţelărie ca muncitor ne­
la Hunedoara cuptoare dc 4C0 tone pc calificat. La indicaţia organizaţiei de
Aici „începutul" îşi arc obîrşia în ca bătălie a schelelor şi betoanelor. Era şarjă. Constructorii au prim it cu bucu­ oţclarilor mai tineri, cci care i-au învă­ şi lină, trico ta je şi încălţăm inte cu o
toamna anului 1957... Ploua mărunt şi greu pentru constructori; un asemenea rie şi răspundere şi această sarcină şi au ţat pc Hangan Pavcl, Drăglnn loan, partid, el a fost repartizat să lucreze in
rece. Maidanul mustea de apă. Copiii Corlaciu Constantin, Bufnilâ Vasilc, Baş- echipa condusă dc Marian Axcnte. De la
agregat nu mai instalaseră şi nici alţii pornit cu mult entuziasm la lucru. In şeful dc echipă şi de la oţelnri ca Mar­ reducere de 20—30 la sută.
de prin împrejurimi nu mai băteau min­ toamna anului 1960 ei au pus în funcţi- tea loan cum să elaboreze şarje rapide
gea. Locul părea pustiu, deşi la numai în ţară n-o făcuseră. Dai munceau cu cel Colţa şi Dcac Nicolae, oameni cu o
bună calificare profesională, noul mun­
doi paşi clocotul oţelului încălzea par­ citor a învăţat mult. Aşa a reuşii şi el
că totul în jur.,. Dc la un timp se în- să urce treptele meseriei, ajungînd dc
tîlnea o adevărată forfota aici; oameni,
la „om 5“ la prim -topitor. Uniunea artiştilor plastici din R.P.R.
maşini, un du-tc-vîno permanent. Repe­ T—’v r : r - m B m w p g w ................. Formarea cadrelor nu sc rezumă însă
de s-a improvizat o baracă dc seînduri, numai la calificarea şi ridicarea califi­
s-au făcut trasaje. Apoi, excavatoarele pasiune, cu toată puterea şi priceperea unc primul cuptor Martin dc 400 tone, şi dc bună calitate, în condiţiile fabri­ cării oamenilor; e nevoie de oameni care şl Casa de economii şi consemnaţiuni a R.P.R.
şi tîrnăcoapelc au prins să muşte lacom lor, aşa îneît lucrarea înainta destul de în septembrie 1961 al doilea, în iunie cării oţelurilor speciale. Meritul mare în sâ se dăruiască meseriei, să aibă un ri­
din pămîntul moale. Ccrna privea în­ repede. 1962 al treilea... lormarca cadrelor îl arc acţiunea per­ dicat grad dc conştiinţă, putere de sa­
tristată; avea presimţirea că va trebui De la 40 la 400 tone pc şarjă... Drum manentă întreprinsă dc organizaţia de crificiu. iniţiativă. Organizaţia de partid o r g a n i z e a z ă
să-şi mute albia... A venit iarna cu zăpezi mari şi ge­ lung şi anevoios, dar plin dc satisfacţii. partid privind transmiterea dc la om la s-a preocupat permanent dc formarea
ruri năprazniec. Mîinilc se lipeau pc un concurs şt o expoziţie de afişe
Aşa a început construcţia celei maî om a cunoştinţelor, a experienţei îna­ unor asemenea oameni. Invătămîntul
metalul îngheţat. Abia de se putea suda.
mari şi mai moderne oţelării din ţară Dar constructorii n-au dat nici o clipă Oameni la datorie intate. La cursurile de calificare şi ri­ de partid, diferite expuneri educative,
— rod al politicii înţelepte a partidului dicare a calificării cei mai buni ingi­ stimularea iniţiativei — iată cîtcva din pe următoarea temă:
înapoi; îndemnaţi de comunişti, ci s-au neri şi maiştri predau noţiuni tehnice căile alese în realizarea acestui scop. Un
nostru de industrializare socialistă a ţă­ avîntat şi mai mult în iureşul clocotitor Noile cuptoare Martin sc deosebesc valoroase, dar niciodată fără a le con­ rol important în aceastăMirecţic l-a avut
rii, pilon dc bază al socialismului victo­ al muncii, pentru a pune cît mai repe­ radical dc cele din vechea oţelărie; nu­ cretiza prin activitatea din oţelă­ exemplul dat de către comunişti. - ROLUL Şl AVANTAJELE
rios. Aici a început drumul spic 3,3 mi­ de în funcţiune acest important obiec­ m ii procedeul dc fabricare a oţelului c rie; cînd vorbeşte despre întreţinerea ...Macaragiul Marin Şcrban este unul
lioane tone oţel... tiv industrial. $î la 5 mai 1958, a por­ acelaşi. Mecanizarea şi automatizarea do­ cuptoarelor, maistrul Ştefan Tripşa, dintre oamenii care nu lucrat nici de la
mină aici; întregul proces tehnologic e ISIHII LA C.E.C.
nit să şerpuiască pe rină primul şuvoi controlat şi dirijat cu ajutorul aparate­ Erou al Muncii Socialiste, sc referă la pornirea oţclărici. Ca toţi ceilalţi, este
Drum plin de dc metal incandescent din întîiul cuptor lor de mare precizie. S-a schimbat mun­ metodele noi folosite dc colectivul său permanent preocupat dc formarea ca­
ai noii oţelării. Bucuria nu cunoştea ca însăşi; oamenii care stăpînesc aceste în repararea vctrelor. Şi la prima oca­ drelor dc rezervă El se străduieşte să fie Pentru cele mai bune lucrări apreciate de juriu se vor acorda ur­
satisfacţii margini; erau alături constructori şi oţc- agregate trebuie să aibă o calificare ri­ zie, cînd sc face o asemenea reparaţie, txemplu demn dc urmat dc către mun­ mătoarele premii:
lari. se felicitau reciproc. Pc macara a dicată, să fie capabili să exploateze cît „elevii- sînt chemaţi să vadă pe viu citorii mai tineri, să le insufle acestora UN LIBRET DE ECONOMII CU O
Se fabrică la Hunedoara oţel din tim ­ (ost arborată o pancartă: „Victorie". mai raţional noile instalaţii. Dc unde să cum se aplică noua metodă, sînt puşi s-o dragostea laţă He meserie, grijă faţă de — Premiul I — DEPUNERE INIŢIALĂ DE 6.000 LEI;
puri mai vechi. Eliberarea a găsit aici Era într-aricvăr o marc victorie, nu nu­ se ia însă cadrele necesare ? aplice chiar. utilaje. Intr-una din zile. pc o macara _ p r - m î l l | II UN LIBRET DE ECONOMII CU O
Un rol deosebit în formarea cadre­
lucra un tînâr cu puţină experienţă. Din
cuptoare dc 40 tone pe şarjă, cu tehni­ mai a constructorilor şi oţelarilor, ci a Problema aceasta a frâmîntat întregul lor îl au schimburile de experienţă. La cînd în cînd Şerban îi dădea cîtc un i re m iu i ii depunere in iţ ia l a de 4.000 l e i;
că învechită, unde dominantă era mun­ întregului nostru popor în lupta pentru colectiv hunedorean. Pentru că dc reu­ oţclăria Martin nr. 2 se obişnuieşte ca sfat. La un moment dat. oala pe care o
ca manuală însoţită dc lucrul empiric. socialism. Primul cuptor dc 185 tone — şita funcţionării noilor cuptoare depin­ atunci cînd la un loc de muncă sc ob- manevra tînărul macaragiu a perforat. — Premiul III — UN LIBRET DE ECONOMII CU O
Necesitatea sporirii producţiei de oţel cci mai marc din ţară — a început să de rot complexul product ici de metal; ţiu rezultate bune, sa se organizeze un Flăcările s-au ridicat într-o clipă. Ţinâ­ DEFUNERE INIŢIALĂ DE 2,000 LEI;
i-a îndemnat însă pc oameni sâ caute producă. Aceasta însemna mai mult oţclăria este o verigă importantă în flu­ schimb de experienţă pentru ca meto­ nd îşi pierduse firea. Serban a interve­ CONSTIND IN LIBRETE DE ECO-
soluţii pentru folosirea cît mai bună a oţel, mai multe maşini, însemna pu­ xul tehnologic, minereu — laminate. So­ dele folosite aici să poată fi extinse O nit imediat; a urcat repede in cabina — 4 menţiuni — nomii cu o depunere iniţiala
acestor cuptoare. Organizaţia de partid tere. luţia unanim acceptată — de fapt alta acţiune dc acest fel s-a întreprins la macaralei, a închis bine uşa pentru a 7 DE 1,000 LEI FIECARE
din combinat a alcătuit un colectiv din­ A fost însă numai începutul. Pentru nu exista — a fost pregătirea cadrelor cuptorul nr. 2. Aici s-au obţinut indici bara calea flăcărilor, şi a început mane­ Afişele pentru concurs şi expoziţie se vor expedia pînă la data de
tre cci mai buni ingineri şi tehnicieni, că alături, la numai ciţiva metri, se lu­ atît la oţclăria veche, cît şi la cea nouă. dc utilizare ridicaţi, rebut scăzut. La vra. Dînd dovadă de multă srâpînîre de 15 octombrie 1964 pe adresa: Casa de economii şi consemnaţiuni a
care a luat în studiu problema creşterii cra intens Ia un alt cuptor Martin, iar Adîcă o parte din timp viitorii topitori cuptorul nr. 1 rezultatele erau mai sla­ sine. eroism şî pricepere, comunistul
capacităţii vechilor cuptoare, moderni­ puţin mai încolo la altul. Experienţa la cuptoarele mari să lucreze la elabo­ be. Prim-topitorul Hangan Pavel, dc la Şciban Marin a reuşit sâ salveze maca­ R.P.R. serviciul propagandă, Bucureşti, Calea Victoriei nr. 13.
zarea lor. S-a muncit mult, cu pasiune, acumulată la primul cuptor se materia­ rarea şarjelor la cuptoarele mici, iar o cuptorul nr. 2, a împărtăşit din expe­ raua şi oţelul... Detalii asupra condiţiilor de participare se pot obţine de la uni­
zi şi noapte. Dar s-a reuşit: la fiecare liza în scurtarea cu multe zile a ter­ altă parte dc timp să urmărească insta­ rienţa echipei pe care o conduce şi to­ A. NICULESCU tăţile raionale C.E.C.
Şarjă, în urma unor modificări, sc cîşti- menului Jc execuţie a unor lucrări. Aja larea noilor cuptoare. Aicî, specialiştii varăşilor de la cuptorul nr. 1. El a vor­ (Va urma)