Page 39 - 1964-08

Pag. 3
Nr.' 2 Drumul socialismului

Regiunea...
g a m a ,.

CETATI ALE CHIMIEI U M I U I

Cu ani în urma, să spunem vreo zecc- zor pîna la maşina de cusut sau de ridicat la peste 9 milioane, fără să mal
doisprezece, o singură fotografie înre­ spălat. Cifrele întotdeauna au limba­ pomenim dc caravanele cinematografi­
gistrată pc pelicula fotoreporterului şi jul lor însuflcţitor. Iată dc pildă ce ce, care bat drumurile celor mai înde­
publicată în ziar, era suficienta pentru putere de simbol au următoarele date părtate comune. Lumina culturii tre­
a ne reprezenta simbolic noul ivit în statistice : în 1938 existau doar 8.275 dc buie să pătrundă în toate ungherele.
satele noastre. Fie că această fotografie abonaţi la radio, iar acum numărul lor Soarele acestei veri dă o nouă stră­
reprezenta o familie de colectivişti ît» a crescut la peste 100.000, iar la tele­ lucire celor peste 700 dc cămine cul­
faţa unei casc noi, făcută după alte viziune, cifra în continuă creştere a turale. Cel din comuna Pcretu, raionul
reguli dccît cu pămînt şi acoperită cu abonaţilor a ajuns la peste 8,000. Co­ Roşiori, este dc-a dreptul impresionant
mentariile sînt h (atitudinea citito­ nu numai prin dimensiuni ci şi prin in­
stuf, fie că această fotografic repre­
zenta o clădire mare, impunătoare, cea rului, teriorul său. Arc o capacitate dc aproa­
mai marc din sat : era şcoala nouă cu O vizită făcută nu de mult într-o co­ pe 800 locuri, este tapisat ca o elegan­
multe clase, caro o înlocuia pe cea ve­ mună din cîmpia Teleormanului, la Fru­ tă sală de spectacole citadă, şî arc o sce­
che şi necorespunzâtoaro. Fie că aceas­ moasa, mi-a dat prilejul unei discuţii nă echipată cu o orgă dc lumini, capa­
tă fotografic reprezenta un magazin care, tocmai prin caracterul ci amu­ bilă să satisfacă din acest punct de ve­
nou, o policlinică sau un cămin cultural zant, aş încerca să o redau. La cămi­ dere montarea celei mai pretenţioase
cit un adevărat palat, era simbolul lu­ nul cultural se făceau repetiţii intense. lucrări dramatice.
m inilor cc invadau satul socialist. Aici, dansul local, cu o deosebită stră­ Cc ar puica să mai cuprindă acest
lucire folclorică, arc o mare tradiţie. volum ? Desigur multe fotografii fără
Desigur că astăzi, o asemenea foto­ Intre altele fie spus, dacă un regizor o etichetă a rarităţii. M ulţi flăcăi şi fete
grafic dc ziar, fără să-şi piardă actua­ temerar vrea să înfiinţeze un marc an­ se întorc în satele lor uatalc dc la în­
litatea, ci dimpotrivă, accentuîndu-şi-o samblu de dansuri cu mă simt dator văţătură, din universităţile stalului, for-
secvenţele devenind tipice pentru satul sâ-i indic comuna amintiră, unde îşi mînd noua intelectualitate a satului
nostru colectivizat, îşi pierde caracte­
poate alege dansatori pe sprinceană, nou. In gară la Ţandărei, cu cîţiva ani
rul dc simbol. Iţi trebuie nu o foto­ fiindcă tot satul dansează cu drag şi în urmă a coborît din tren o tînara.
grafie, ci albume întregi pentru a pre­ măiestrie jocurile locale. In pauzele din­ Cu valiza şi inima încărcate dc cărţi şi
zenta miile de imagini grăitoare, pe care tre repetiţii stăteam dc vo.rbă cu in- visuri, tînăra inginer agronom căuta să
regiunea Bucureşti, dc la O lt şi pînă structocrea, caic îmi povestea cu haz pătrundă cu privirea zarea, unde pînă
la braţul Borcea, le oferă nu numai pe­ cît de greu au procurat cîteva perechi la împreunarea cerului cu pâmîntul sc
liculei, dai mai ales ochiului şi inimii dc opinci. Nu se mai găsesc opinci nici întind ogoarele gospodăriei colective
vibrînd în fata noului, a frumosului în sat nici în împrejurimi, fiindcă toa­ din satul natal. Inginera a adus pe p.î-
şi durabilului dîn viaţa noastră. Albu­ tă lumea poarta încălţăminte după re­ mînturilc colectiviştilor lumina ştiin­
mele ar putea ilustra vitrinele sau in­ gulile civilizaţiei. S-a făcut o „inter­ ţei. Toc ceea ce a învăţat şi a pus în
ŞANTIERUL CO M BINATULUI D IN T. MĂGURELE
terioarele celor peste 400 dc magazine venţie" la o fabrică dc încălţăminte practică a dat belşugul gospodăriei. Co­
săteşti, unde locul ocupat odinioară de pentru cîteva perechi dc opinci, fiind­ lectiviştii au ales-o preşedintă, fiind
încă din vremuri străvechi marile ceva decît un peisaj. Burghezo-moşic- Sezonov, montorii Constantin Bartolo* lampa cu gaz sau dc felinar ori dc o- că echipa căluşarilor din Frumoasa sc unul din nenumăratele semne ale res­
fluvii erau socotite ca nişte daruri ge­ rimea vedea în această ţară posibilitatea meu. Constantin Dragomir, Mihai Chi­ pinci se schimbă treptat cu tot felul de pregătea pentru un voiaj artistic toc­ pectului pentru ştiinţă şi devotament.
neroase făcute dc natură popoarelor dc a stoarce cît mai multe profituri mică şi ceilalţi constructori ai mare­ aparate electrice, dc la radio şi televi- mai la Cairo, în Republica Arabă Uni­ Cele cîteva mii dc cadre tehnice şi in­
care sălăşluiau pe malurile lor. Unele prin exploatarea celor ce trudeau, hă­ lui combinat, ingineri şi tehnicieni, tă, la Festivalul internaţional dc fol­ ginereşti care muncesc pc ogoarele re­
chiar au fost zeificate atragînd proce­ răzind Romînici un destin de ţară maiştri cu înaltă calificare, vor încheia clor. (Intr-o paranteză trebuie amintii giunii Bucureşti sc bucură de respectul
siuni uriaşe, altele creînd sărbători şi „eminamente agricolă", la cheremul ori­ astfel încă o etapă în construcţia obiec­ că la Cairo, căluşarii din Frumoasa au şi stima colectiviştilor. Cil toţii pot fi
ritualuri care au rămas în tradiţia po­ cărui stat industrial, adică mereu fra­ tivului industrial. luat premiul întîi). fotografiaţi la locurile lor dc muncă,
poarelor. Vicisitudinile istoriei au în- gilă independenţa şi suveranitatea ei. La Turnu Măgurele, siluetele care .C .P .T . Dar noul pentru a ilustra albumele la fel ca şi marele număr dc medici
tîrziat rolul Dunării, cel puţin în cursul In cadrul operei dc industrializare so­ compun marele combinat de îngrăşă­ nu trebuie căutat prea mult. Acesta este care asigură sănătatea oamenilor ; ca
ci inferior. Bătrînul Istras sau batrînul cialistă, partidul şi guvernul au hotărît minte chimice sc văd dc la marc dis­ vizibil în toate sectoarele vieţii satu­ >i marea armată a profesorilor şi în­
Damibiu, cum i se spunea în antichi­ construirea acestor doua mari combi­ tanţă. Grupuri măreţe de beton şi me­ lui, sc poate vedea pretutindeni unde văţătorilor. ce dau copiilor noştri lu­
tate, purta spre mare, o dată cu apele nate chimice. In felul acesta, partea de tal. Sînt aidoma schelelor care repre­ Fundulea satul trăieşte, munceşte, învaţă, îşi a- mina ştiinţei de carte şi pregătesc con­
lui, şi lacrimi de jale, dc suferinţă, văr­ jos a Munteniei se îmbogăţeşte dintr-o zintă laboratoarele în manualele şi tra­ structori» de mîinc.
sate dc cei carc-i locuiau malurile. Oa­ dată cu două mari obiective industria­ tatele de chimic. Aceleaşi complicaţii propric valorile artei şi culturii. Numai Un astfel de album, cu tot cc a venit
menii nădajduiau câ odată apele învol­ le, adevărate cetăţi ale chimiei, amîn- şi sinuozităţi, aceeaşi fineţe, aceeaşi geo­ s a o rf© cifrele nu pot fi fotografiate, însă ele nou şi a îmbelşugat viaţa şi spiritele
burate ale Dunării vor deveni izvoare doua avînd un rol de seamă în valo­ metrie extrem dc diversă, dar extrem m dare reprezintă o veritabila fotografic a tre­ satului nostru socialist, ne dezvăluie un
de putere, dc energic şi că, odată şi rificarea bogăţiilor Dunării şi din jurul de precisă. Numai dimensiunile diferă. cutului şters şi palid şi al prezentului tablou vast de realizări impunătoare,
odată, se va schimba şi viaţa lor. Şi ci, amîndouă prin valorile pc care le Producţia dc aici se va socoti în sute luminos şi mereu înfloritor. Cele peste ale cărei linii dc perspectivă trasate de
iat.ă că visurile lor au căpătat contururi vor produce, îniinzînd adevărate punţi dc mii dc tone. Mai întîi acid sulfuric, 500 de cinematografe cu program per­ partid copleşesc prin amploarea lor. Lu­
şi dimensiuni reale în ultimele două de­ peste ţară, legînd şi mai puternic ro­ apoi îngrăşăminte care vor face să spo­ La iniţiativa partidului a luat fiin­ ratoare dc fertilitate, I.C.C.P.T. minile noi ale satului se văd dc depar­
cenii. Pe malul Dunării, pe traseul pe lul Dunării dc viaţa întregului nostru rească agricultura ţării. Fabrica dc acid ţă în 1957 Institutul dc cercetări pen­ Fundulea va produce în următorii manent nu au un termen dc compara­ te şi, mai ales, ele luminează departe,
care fluviul îl străbate prin ţara noa­ popor. sulfuric a fost terminată zilele acestea, tru cereale şi plante tehnice dc la doi ani hibrizi dubli fără castrare, ţie cu ceva similar din trecut. Numai în viitor...
stră, s-au ridicat şi se ridică în con­ La Călăraşi se va produce celuloză cu 6 luni mai devreme. Şi, în curînd, Fundulea. Tematica acestui institut înlăturarea acestei operaţii va adu­ în anul 1963, numărul spectatorilor s-a OCTAV PANCU IAŞI
tinuare construcţii menite să întărească şi hîrtie, cxploatîndu-sc paiele din su­ ca va începe să producă şi să livreze a fost axată îndeosebi pc crearea h i­ ce o economic dc peste 10.000.000
puterea şi zestrea patriei. La Galaţi se dul agricol al Munteniei. Paiele Bără­ primele cantităţi dc acid sulfuric. Ma­ brizilor dubli, care să înlocuiască so­ Ici anual.
înaltă marele combinat siderurgic, lîngH ganului, care odinioară se ardeau, ofe­ teria primă pentru Combinatul dc la iurile şi populaţiile locale de po­ La grîul dc toamnă au fost create
Rră’la funcţionează de cîţiva ani mo­ rind ochiului priveliştea incendiilor de Turnu Măgurele — pirita — va veni rumb, stabilirea agrotehnicii cores­ o scrie de linii noi ce se încearcă în REVEDERE
derna uzină de prelucrare a stufului, toamna, vor fi valorificate şi în indus­ pe Dunăre, de la Moldova Nouă din punzătoare acestora în condiţiile a- reţeaua experimentală din întreaga
la Olteniţa s-a dezvoltat considerabil trie. Constructori harnici au săpat fun­ Banat şi va fi înmagazinată în marile griculturii socialiste în plină dezvol­ ţară. Calităţile acestor linii sînt ur­
şantierul dc construcţii navale. De ase­ daţii, au înfipt in pămînt piloni dc be­ depozite, care o şi aşfccptă. Pentru tra­ tare. Dc asemenea, tematica a cu­ mătoarele : o productivitate cu
menea, au cunoscut o continuă dczvol- ton, au ridicat schele şi armături, to­ ficul intens, Turnu Măgurele îşi pre­ prins munca dc cercetare ştiinţifică 10—20 la sută mai mare faţă de soiul
i.ve şantierele navale de la Galaţi, tul într-un timp record, şi acum mon­ găteşte o poartă primitoare la drumul privind biologia şi combaterea dău­ Bczostaia, precocitate, rezistenţă mai Acum vreo trei anî, un prieten, pic­ o parte din culturile gospodăriei. Am
Ghirgiu şi Turnu Scverin. tează în balele care se întind pc kilo­ dc ape. nătorilor, mecanizarea lucrărilor, fo­ mare la ger, secetă, cădere şi boli. tor, ma poftise la prima expoziţie per­ văzut astfel cîteva întinse şi, evident,
Din depărtare totul seamănă cu o fo­
I a toate acestea se mai adaugă două metri, uzine, agregate şi maşini, care tografie. Imensitate, înălţime, nemişca­ losirea porumbului în hrana anima­ Pentru zonele secetoase au fost sta­ sonală din viaţa lui. Era o expoziţie ne­ foarte bine lucrate tarlale dc porumb,
proiecte iniţiate de partidul şi guver­ fac parce dîn ultimele realizări ale teh­ lelor şi eficienţa acestei culturi în biliţi cei niai valoroşi hibrizi de sorg obişnuită, pentru că în loc să fie des­ fioarca-soarclui şi sfeclă dc zahăr, apoi
nicii contemporane. La aniversarea eli­ re. D<n apropiere însă nu mai vezi ni­ care depăşesc în producţie porum­
nul noswu în ultim ii ani : Combinatul mic din cauza furnicarului uman. Sute, unităţile agricole socialiste. chisă în oraş, fusese deschisă la ţară, la lanurile dc grîu, în care intraseră com­
de hîrtic şi celuloză de la Călăraşi -şi berării patriei, Combinatul din Călă­ mii dc oameni, zeci şi sute de maşini In decursul anilor, I.C.C.P.T. Fun- bul cu 20—40 la suta, iar pc tere­ Ştorobăneasa. Pictorul, cu mine şi cu binele la recoltat.
Combinatul de îngrăşăminte chimice raşi va da primele cantităţi dc hîrtie. — camioane, macarale, betoniere — se dulea şi-a cxtîns activitatea asupra nurile nisipoase depăşirea este de un actor, stătusem în iarna acelui an Culturile cerealiere, ca şi grădina şi
dc la Turnu Măgurele, ambele în curs Acesta are o mare putere de simbol agita necontenit. Abia îţi găseşti un loc tuturor cerealelor şi plantelor teh­ 200-300 la sută. o lună încheiată prin satele raionului A- livezile gospodăriei, ca şi adăposturile
de construcţie. fiindcă hîrtîa, atribut al ştiinţei, va ple­ nice. Munca de cercetare se desfă­ Un aport însemnat în ridicarea lexandria, între altele la Plosca, Vită- pentru animale de la sectorul zootehnic,
ca tocmai din oraşul unde în anii re­ ca sâ priveşti. Şi totuşi, ani întîlnit şoară în prezent într-un marc nu­ conţinutului dc substanţe proteice
Cunosc de multă vreme aceste oraşe gimului trecut, 66 la sută din populaţia o organizare şi o disciplina perfectă. îl constituie crearea soiurilor noi dc neşti şi b Ştorobăneasa. Oamenii ne erau dovedesc cu prisosinţă bogatul simţ
aşezate oe malul Dunării, îmi amintesc sa ei’a analfabetă. Muncitorii construc­ Fiecare mişcare, fiecare efort, fiecare măr dc staţiuni experimentale din fasole şi mazăre. Mari perspective deopotrivă cunoscuţi şi pictorului şi ac­ gospodăresc al colectiviştilor în frunte
lîncczcah, oboseala şi inconsistenţa lor tori de h Combinatul din Călăraşi s-eu gest are o destinaţie precisă, în ciuda întreaga ţară, iar rezolvarea proble­ de extindere în producţie prezintă torului şi reporterului. Nc uitam insa cu comuniştii, hărnicia şi dragostea lor
din anii regimului burghczo-moşicresc. străduit să-şi îndeplinească angajamen­ grabei şi a încîlcelii aparente. Sus sc melor fundamentale creează posibi­ soiurile romîncşti de sfeclă poliploi- cu precădere la pînzcle şi cartoanele pentru neîncetata dezvoltare a gospo­
Ce reprezenta Dunărea pentru locuito­ tele luate în cinstea aniversării eliberă­ continuă schelele, jos se montează ma­ lităţi reale de sporire a recoltelor în dc (care depăşesc în producţie soiu­ pictorului, unde aceşti oameni dc la dăriei.
gospodăriile agricole dc stat şi co­
rii acestor oraşe ? Nu ştiu dacă era alt­ rii patriei. Echipa condusă dc Pavel şinile. Pînă la sfîrşitul anului, combina­ lective. rile diploidc) şi soiurile dc cartofi Beiu şi Ştorobăneasa erau desenaţi cu Sediul gospodăriei parc a fi un parc
tul va produce circa 100.000 tone acid Printre realizările de seamă ale co­ rezistente la viroze şi degenerare. un penel frumos şi proaspăt. Expoziţia dc frumoasă acurateţa, cu ronduri dc
avusese un marc suc­
sulfuric, materie primă pentru îngră­ lectivului de muncă dc la Fundulea. In 1963 Institutul a produs 75.950 flori, cu ti unchii po­
şăminte. In freamătul muncii, cunoaş­ menţionăm crearea hibrizilor dubli tone sămînţă din diferiţi hibrizi du­ ces şi Ia versinaj vc- " milor văruiţi proas­
r.iî* — ţin minte —
păt, cu alcî îngriji­
D in s ta tis tic a racisă tem figuri ale unor harnici construc­ autohtoni HD 208 şi HD 405, intro­ bli pentru asigurarea unităţilor agri­ lumea dîn cele două IMAGINI NOI LA G.A.C. te, îneît îţi vine greu
tori, cum sînt cei din echipele con­
duse de Ion Tcicnn, Ion Chclu sau a duşi în prezent pc mari suprafeţe şi cole socialiste. Aceasta a permis ca sate alăturate. Gos­ sa crezi că aic) sc
Industria regiunii Bucureşti, aproape inexistentă în trecut, se află în con­ maistrului Paul Păun, a muncitorului care depăşesc actualii hibrizi raio- începînd din 1964 să sc însămînţeze podăria din Ştoro- STOROBANEASA desfăşoară dc dimi-
tinuă dezvoltare. In anii puterii populare au fost create şi înzestrate cu utilaj Stan Văduva, ori a dulgherului Ştefan fiaţi cu 5— 15 Ia sută. In 1965 FID cu săminţH dublu hibridă întreaga su­ băneasa era înfiinţa­ ncaţa pînă scara tîr-
modern Şantierele navale Olteniţa, Fabrica dc conserve „Valea roşie", Fabrica Matu, oameni care au înscris în isto­ 208 şi HD 405 vor fi cultivaţi pc prafaţă cultivată cu porumb. tă de puţini ani, — — zîu un neistovit
de cărămizi şi ţigle Ţândnrei, întreprinderea dc prefabricate Giurgiu, Fabrica ria marilor construcţii industriale din oamenii de acolo încă nu nc puteau ară­ du-te-vino dc oameni şî mijloace dc
dc confecţii Călăraşi, Topitoria de in şi cînepă Alexandria şi numeroase în­ ţara noastră minunate pagini dc eroism cîte 600.000 ha fiecare. Necesarul dc sămînţă elită de grîu ta ce-ar fi vrut, fiindcă mai aveau încă locomoţie rutiere. In cîinp, la sectorul
treprinderi de interes local. in munca, Ei au venit la Turnu Măgu­ Prin transformarea unui număr dc pentru anul în curs va fi asigurat multe de făcut. Erau cam stingheriţi şi ‘ zootehnic, sc observă aceeaşi remarca­
In prezent sc construiesc la Călăraşi şi Turnu Măgurele două mari com­ rele cu vasta experienţă de pe şantie­ 30 linii consangvinîzatc în linii an- integral din soiurile dc marc pro­ dc expoziţie, ca dc o laudă prematură, bilă grijă pentru buna rînduîală a lu­
binate chimice. Faţa dc anul 1950 producţia globală din regiunea Bucureşti rele dc la Oneşti, Borzcştî, Hunedoara, drosterilc şi a 38 linii în linii restau­ ducţie dc către I.C.C.P.T. Fundulea. dar rosteau, repetînd chiar şi dc trei crurilor: adăposturile şi padocurile pen­
a crescut în 1963 dc peste cinci ori în industria republicană şi de 16 ori în Reşiţa. Sînt constructori cu o excepţio­ ori aceluiaşi om, o fagăduială, plină dc tru stabulaţia in aer liber a vitelor sînt
industria locala. In prezent, în 10 săptămîni sc obţine o producţie egală cu nală pregătire profesională. energia unej mari şi nepotolite încre­ construite din materiale ieftine, nutre­
întreaga producţie industrială realizată în 1950. Comparativ cu anul 1938, Iată cc se petrece în sudul Munteniei, deri: „veniţi peste cîţiva ani să nc ve­ ţul verde c aşezat în iesle, fiind vizi­
s-au produs în 1963 de peste trei ori mai multe ţesături ; de aproape trei pc malul bătrînului fluviu. Şi aceeaşi deţi. Şî atunci să stăm dc vorbă". bilă preocuparea dc a nu sc face risipa,
ori mai mult zahăr ; dc 4,5 ori mai multe cărămizi şi ţigle. Faţă dc 1950 s-a imagine a muncii entuziaste o întil- Dc curînd, pe nepusă masă, am ajuns dc a sc obţine rezultate maxime cu o
produs dc 10 ori mai mult ulei. nim şi oe şantierul de la Călăraşi, în PAGINĂ REALIZATA DE REDACJIA ZIARULUI „STEA­ din nou Ia Ştorobăneasa. Nu-i vorbă, cheltuială minimă. Revin la peisajul ofe­
In regiunea Bucureşti există în prezent un număr dc 519 gospodării inima Bărăganului. Energii descătuşate GUL ROŞU" — BUCUREŞTI, fN COLABORARE CU AGEN­ am recunoscut repede vechile locuri rit dc vastele tarlale ale culturilor agri­
agricole colective cu o suprafaţă totală agricolă de 1.200.000 ha. durează uriaşe construcţii carc-şi vor ştiute, dar tot atît dc repede privirea cole. Rînc îngrijite, cu drumuri dc ac­
Pînă la sfirşitul anului 1963 în gospodăriile agricole colective au fost arunca roadele binefăcătoare pe întreg ŢIA ROM1NA DE PRESA — „AGERPRES". a înţeles câ întîlnca nişte amănunte pe ces raţional distribuite, nurilc culturi
ridicate 6.500 construcţii zootehnice din care 3.292 grajduri, 713 adăposturi cuprinsul patriei. care nu mai ţinea minte să Ic fi văzut: agricole (solele cu grîu şî porumb, cu
pentru porcine. 1.052 saivane ctc. CONSTANTIN C H IR IŢÂ şcoala nouă de 8 ani, cu lotul agricol floarea-soarclui şi sfeclă dc zahăr), în-
Averea obştească a gospodăriilor agricole colective a afuns la finele anu­ şcolar din spatele ci, îngrijit ca o gră­ cîntă ochiul prin vegetaţia lor bogată.
lui 1963 la peste 2 miliarde lcî faţă de 1.412.000,000 lui în 1961. dină de cercetări ştiinţifice, apoi nume­ Fără îndoială că roadele vor fi măsură
roase casc ţărăneşti noi, construcţiile muncii unite depusă dc colectiviştii
Statul nostru socialist a alocat pentru ridicarea a numeroase obiective
industriale, social-culturalc etc., în regiunea Bucureşti importante fonduri sectorului zootehnic al gospodăriei co­ din Ştorobăneasa. Cu cîţiva ani în urmă
dc investiţii, In 1963, valoarea investiţiilor a fost de aproape 11 ori mai mare g a a p e lective. Gospodăria crescuse mult şi ci spuseseră plini dc speranţă şi încredere
faţă de 1951, iar în acest an fondurile de investiţii sînt considerabil sporite. masiv în aceşti trei ani, a ajuns să aibă că va veni ziua cînd vor avea ce arăta.
O largă dezvoltare a înregistrat în ultim ii ani reţeaua sanitară dîn re­ în proprietate obşteasca: 660 bovine, dîn Această zi mi sc parc acum câ nu mai
giunea Bucureşti. Faţă de anul 1955, în 1963 numărul paturilor spitaliceşti s-a care 162 vaci cu lapte, apoi 1.560 oî, constituie un simplu vîs, ci o realitate
mărit dc Ia 3.049 la 4.147; al circumscripţiilor sanitare dc la 218 la 323; al Satul se numea Flămînzcni şi, întîîa adună puterea din miî şi mii dc aflu­ lupta lor pentru apărarea digului ame­ 767 porci, 1.200 pâsări-matcă şi 5.600 evidenta. Colectiviştii din Ştorobăneasa
medicilor, de Ia 697 la 1.186, al personalului mediu sanitar dc la 2.278 la oară cînd am auzit de el, gîndul nostru enţi. Ceea cc nu cutează să făptuiască ninţat dc ape, lupta care însemna apă­ pui. Anul trecut, gospodăria a realizat au pc drept cuvînt cu cc să se mîndrea-
3.118, al caselor dc naşteri de la 178 la 263. a urcat pc ţinutul Şiretului, pînă în unul au îndrăznit o mic. Nu o mic, ci rarea recoltei, apărarea muncii oameni­ un venit total dc 3.800.000 lei, iar în scă. Tocmai dc accca, cu un condei im­
O largă dezvoltare a cunoscut reţeaua învăţămîntului de cultură gene­ acea margine dc ţară din Moldova dc cîteva mii. Cei din Flămînzcni, desfăşu- lor, a cîştigului şi avuţiei lor. Bătălia anul acesta arc îu plan dobîndirca u- presionat, dc revedere, doresc aici să elo­
rala. In perioada 1952— 1963 s-au construit în regiunea Bucureşti 2.000 săli sus, unde într-o primăvară, în 1907, rîndu-se trup lîngă trup, n-ar fi pu­ pentru apărarea digului s-a dat $i noap­ nui venit global dc 4.800.000 Ici. giez munca şi hărnicia colectiviştilor din
dc clasă. încă 400 săli de clasă sc vor construi în cursul acestui an. Faţă dc dintr-un sat cu zeci dc casc, a rămas tut opri apele în loc. Au venit însă tea la lumina felinarelor şi a făcliilor. Brigadierul zootehnic, Nicolae Cuşca, Ştorobăneasa. Ei au învăţat să smulgă
anul şcolar 1938— 1939, numărul elevilor a crescut dc la 159.818 la 256.672. o vatră dc tăciuni. Flămînzî, acest sat lîngă cî şi satele vecine, iar digul dc Au venit nu numai cei din Modelu, cî care este totodată şi vicepreşedinte al pâmîntului roade tot mai mari, au în­
din Moldova dc nord, dăduse semnul oameni a măsurat cîţiva kilometri, exact şi satele vecine. Au pus umăr lîngă gospodăriei colective, ţine să ne relate­ văţat să crcczc un izvor dc bogăţie,
Răscoalei din 1907. cil avea sa măsoare puternicul dig dc umăr şi trup lîngă trup, stăvilind nă­ ze pe larg despre toc ceea ce i sc pare de o amploare fără precedent în istoria
Celălalt Flămînzi, despre care auzi­ pămînt dc peste cîteva primăveri. E|*'- vala valurilor, făcînd din piepturi pa­ că ne poate interesa. Ne arata, într-o satului, care sc cheamă Ştorobăneasa.
sem, trăia o altă dramă, a cărei groză­ pcca înfruntării Dunării s-a scris aici văză recoltei ameninţate. Bătălia a cîş- excursie, care a ţinut aproape trei orc, PETRU VINTILA
vie sc repeta însă nu în momentul de cu sapa şî hîrlcţul. Au scris-o tineri şi tîgat-o nu Dunărea, ci satul. Iar cf$-
epocală încercare istorică, ci nui în bntrînî, femei şi bărbaţi, oameni care ligul se măsoară în recoltele din fie­
fiecare an. Flnminzii din Moldova s-au înfrăţit în munca unită, cunoscîn- care an. Recolte bune la grîu şi po­
fusese ras cu tunul, cu focul. Cela­ du-şi pentru întîia oara puterea, căpa- rumb, recolte record (a lucerna sau
lalt sat, din cîmpia munteneasca, era tînd conştiinţa ci. sfeclă de zahăr, recolte record la le­
în fiecare an şters de pe hartă dc ape­ Rezultatul ? Un sat nou, iar lingă sat gume...
le Dunării. sc întind lanurile de grîu şi porumb. întinderile dc aici îţi apar ca o oglin­
Nu puteau oamenii muta satul pe Satul şi-a pus pentru întîia oară teme­ dă fermecată, scoasă din fundul unei
un Joc mai prielnic ? Poate, dar pc pă- liile pc pămînt teafăr. A pus temelii bălţi stătute, înmuiate în mîl. E o oglin­
mîntul cui ?... Nu puteau oare ţine trainice de piatră. A zidit apoi pc clc dă tăiată perfect geometric, cu un cu­
piept Dunării năvalnice, spărîndu-şi pereţi zdraveni de zid, a aruncat în ţit dc diamant. E mai curînd o tipsie
casele, semănăturile, agoniseala, astfel lături stuful şi paiele, aducînd deasu­ pc care stau aşezate într-o ordine dc
îneît grozăvia să nu sc mai repete me­ pra drept acoperiş, ţigla roşie şi ola­ vitrină lanuri de grîu şî porumb, şiruri
reu şi mereu ? Poate, dar cine ar fi nele. A răsărit un sar mîudru. cu zeci de legume şi zarzavaturi.
putut lupta de unul singur cu Dunărea/ dc ca?c noi, al cărui nume vechi nu se Aceeaşi imagine am regăsit-o în t02te 3 •* ) ‘ V ' V* \
Energia satului se destrăma zadarnic mai justifică. Nu-I justifică nici mă­ satele din marginea cîmpici, în toate -i* ■ *#>* 1 IV ■.'ir.
şi steril. După retragerea apelor, omul car amintirea, fiindcă amintirile întu­ satele puse odinioară sub ameninţarea
aduna resturile gospodăriei, un stîlp, o necate nu sc mai văd. Lîngă sat, fru­ marelui fluviu. Un dig lung de 85 km
fereastră, citcw; grinzi, un fier rugi­ moasă ca şi el, pc locul păpurişului dc a reuşit să zăgăzuiască pentru prima f ' f a *
nit dc plug. a|?jcîndu-sc să-şi înteme­ odinioară, creşte mîndra grădina gos­ dată furia apelor Dunării. Numai pc
ieze vatra din nou. Şi-o punea pc ace­ podăriei. O grădină smulsă apelor, ri­ teritoriul raionului Călăraşi, peste 35.000
laşi loc provizoriu, aşteptînd cu iv>î- dicată la lumină c:i o oglindă de cris­ ha, îu trecut inundabile, sînt acum a-
nic şi disperare revărsarea din primă­ tal pierdură cîndva în fundul unui pârale dc furia apelor. Un alt dig fă­
vara următoare. Aştepta, cu aceeaşi pa­ lac. Am gâsît asemenea oglinzi pretu­ cut între Greaca şi Prundu va apăra
timă înverşunată, să i se zvînte ogo­ tindeni în cîmpic. aproape 28.000 ba. Toate acestea fac
rul. FI semăna, aruneînd sămînţă în Am găsit o asemenea oglindă la Mo- parte din vastul plan de acţiuni ale
mîlul umed, dar. de fapt, cruncînd-o dclii, pe aceeaşi pîrtie de aur a Dunării. partidului şi guvernului pentru valo­
norocului. Cine putea şti dacă nu cum­ Mi s-a părut că regăsisem şi aici, într-o rificarea unor mari suprafeţe de teren
va tot apele aveau sâ-i secere holda ? uită variantă, la fel dc eroică, epopeea cc stăteau sub ană şi care vor fi redate
Revăzînd Flămînzenii, acest sat dintre dc dincolo. Satul c teafăr, întemeiat pc agriculturii. Aceleaşi imagini le-am în­
ape şi nenorociri, nc-am dat scama câ locul lui de cînd se ştie, dar în lupta tîlnit ne firul Dîmboviţei, Ialoniiţei, A r­
aici schimbarea vieţii omului a înce­ nentru dig, colectiviştii de la Modelu geşului, Ele au apărut în inima Bără­
put prin îmblînzîrca fluviului, prin în­ în frunte cu comuniştii au dovedit a- ganului, pc tot şesul torid de odinioa­
fruntarea directă «i bărbătească a omu­ ceeaşi bărbăţie, aceeaşi conştiinţă, ace­ ră, aducînd încă o mărturie a vredni­
lui cu apa. Au Fost necesare, des’gur, eaşi răspundere. ciei comuniştilor, a tuturor colectiviş­
cîteva pregătiri. A trebuit mai întîi ca Comuniştii Constantin Aurel, Ghcor- tilor, a priceperii dc a spori aurul bo­
însuşi satul să-şî adune apele într-o gbc Rogozca, brigadierii gospodăriei găţiei noastre.
Vedere a şantierelor navale Ultcuiţa. singură putere, aşa cum Dunărea îr,i mi au evocat, într-o scară dc seceriş, PAUL ANGHEL Irigarea porumbului la G A .S. Petrolul,