Page 41 - 1964-08

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VA ! 1

< ? « cinstea macii săclxăt&ci

■J — ..y
•9-Sfl
<T1
NOI SUCCESE PE GRAFICUL ÎNTRECERI! £. M. ZLATNA : Noua uzină de preparare a minereurilor. Foto : V. ONOIU

van Simion, Pop losîf, Şerban loan,
Planul depăşit la toţi Totoinn Dorin, Coşniţă loan, Boligăr PRODUCŢIA DE ENERGIE
Hotăriţi sa întîmpine ziua de 23 August cu realizări de seamă, Simion, Drăghici loan, Uivari Nîco-
muncitorii, inginerii $i tehnicienii din unităţile industriale ale regiunii indicatorii lao şi alţii.
noastre îmbunătăţind organizarea muncii, aplică în producţie cele mai I. TOTTO. ELECTRICĂ ÎN PLIN PROGRES
moderne procese tehnologice, folosesc mai raţional utilajele la care Harnicul colectiv dc muncă de la corespondent
Atelierele centrale di a Alba-Iulia şi-a
lucrează. Ca urmare, zi de zi ei înscriu pe graficele întrecerii suc­ depăşit lună dc lună planul la toţi
cese tot mai frumoase. Fără o creştere corespunzătoare n respectiv 7,5 MW. Nu este lîpsît dc in­ centrală care foloseşte deşeurile de com­
indicatorii. Muncitorii, inginerii şl Prin îmbunătăţirea
tehnicienii dc aici. au depăşit în cele producţiei dc energie electrică nu poa­ teres să arătăm că unele dintre aşa-zi- bustibil solid, provenite dc la prepara-
7 luni din an planul producţiei glo­ te fi concepută crearea unei industrii sclc „centrale electrice", aveau o pu­ ţiilc de cărbune, are un rol deosebit de
Cu angajamentul înfăptuit bale şi marfă cu 8,53 la sută şi res­ organizării muncii puternice, cu un nivel tehnic ridicat, tere instalată infimă. Dc exemplu, pu­ important în sistemul energetic naţio­
bazat pc mecanizarea şi automatizarea terea centralei dîn Cugir era de 2 MW, nal, asîgurînd alimentarea cu energic
pectiv cu H,16 Ia sută. In această In acest an lucrătorii forestieri dc la proceselor dc producţie. Ţinînd seanţa a celei din Călan dc C,5 MW, a celei electrică a industriei din Valea Jiului,
La începutul anului, colectivul de ţiunile inicctoarelor de gaz de furnal l. P. Haţeg şi-au organizat munca în bri­acest Imperativ, partidul a pus un din Sebeş de 0,4 MW, jar a ccici din a Combinatului siderurgic Hunedoara,
dc
ntuncfl de In sectorul semicocs al Uzi­ de Ia cuptoarele bateriilor I şi II. Ca perioadă de timp productivitatea mun­ găzi complexe cu plata în acord glo­ accent deosebit pe dezvoltarea bazei Orăştic dc 0,2 MW. LC.inci „Oţelul Roşu" din Banat şi a
nei „Victoria" Calau s-a angajat să urmare, productivitatea cuptoarelor a cii a sporit cu 7,9 la sută faţa dc sar­ bal. Ca urmare, ci au obţinut rezul­ energetice, îndeosebi prin construirea exploatărilor petroliere din Oltenia, de
producă peste planul anual 3 000 tone crescut de la 3.150 kg pe oră dc func­ cinile planificate. tate bune în muncă. In luna iulie şi dc mari termocentrale şi hidrocentrale, Capitaliştii, care consideraţi munca care este legată prin linii dc 110 Kv, c-
semicocs. Muncind cu însufleţire, lucră- ţionare efectivă cît a fost planificat la Aceste succcsc dobîndite dc către co­ în prima decadă a acestei luni lucră­ asîgurînd ca neest sector să sc dezvolte fizică a omului drept sursa cea mai ief­ traversează munţii.
toni de aici fi-au îndeplinit angajamen­ 3.968 kg. lectivul Atelierelor centrale din Alba torii forestieri de la l.F. Haţeg an dat cu un pas înaintea celorlalte ramuri ale tină dc energie, sc hotărau cu greu sa Termocentrala dc la Paroşcni, dispu­
tul anual încă din luna aprilie, cînd au Aplicarea acestor măsuri a făcut po­ lulia sc datorcsc bunei organizări a peste prevederile planului circa 1.000 industriei. modernizeze mijloacele dc producţie, ne în prezent de 4 mari turbogenera-
hotărît să-şi majoreze angajamentul la sibil ca muncitorii de la scmicocscria muncii în roate compartimentele dc ac­ m. c. buşteni gater dîn răşinoasc, peste şi atunci numai sub presiunea concu­ toare electrice. Primul dintre ele, de 50
4.000 tone. dîn Că lan să-şi îndeplinească angaja­ tivitate, folosirii judicioase a maşinilor Prin înfăptuirea planului de 10 ani renţei. In Valea Jiului, de pildă, energia MW a fost pus în funcţiune în primă­
Pentru realizarea noului angajament mentul luat în întrecerea socialistă în şi a timpului efectiv dc lucru, întrecerii 3.500 m steri lemn pentru foc, 400 dc electrificare a ţării, elaborat de electrică a început să fie folosită după vara anului 1956. La scurt timp au în­
muncitorii şi-au înzecit eforturile în cinstea marii sărbători. buşteni lobde pentru distilare. partid, producţia dc energie electrică a circa 30 dc ani de exploatare a cărbu­ ceput să producă energic electrică şi
întrecerea socialistă, au aplicat in pro­ La obţinerea succeselor amintite o entuziaste desfăşurate pentru îndeplini­ Cele nui bune realizări Ic-au ob­ înregistrat o creştere simţitoare şi în nelui şi atunci doar pentru iluminatul celelalte grupuri dc cîtc 50 MW fie­
ducţie măsuri chibzuite. S-a respectat contribuţie însemnată şî-au adus-o to- rea şi depăşirea sarcinilor de plan. ţinut colectivele dc muncă de la sec­ regiunea Hunedoara, care dispune dc birourilor, cazinourilor şi pentru acţio­ care Anul acesta, a fost pus în func­
întocmai executarea reviziilor şi repa­ vrrăşîi : loan Pricop, loan Sbuclica, La realizările amintite o contribu­ toarele Haţeg şi Bani Marc. importante resurse dc combustibili. Ca narea cîtorva maşini dc la suprafaţă. ţiune al patrulea grup turbogenerator
ra ţilo r planificate. S-a îmbunătăţit Nicolac Filip, Dumitru Mihoc, Nicolac ţie dc scamă şi-au adus-o lucrătorii din urmare, alături dc industriile siderur­ Despre electrificarea rurală nici nu dc 150 MW — cel mai marc din ţară.
funcţionarea cuptoarelor. La cuptorui Pis. Dumitru Ţâroi, Constantin Vnsi- GH. AI.BF.ANU gice şî extractivă, producţia dc energie se putea discuta în trecut. înainte dc Acesta ridică puterea electrică a ter­
nr. 3 de la bateria a doua s-a mărit lache şi alţii. D. SOLDUBAN brigăzile conduse dc tovarăşii Moldo- corespondent electrică ocupă un loc dc scamă în eliberarea patriei, abia 38 de sate din mocentralei la 300 MW. Cantităţile de
secţiunea gîtului. S-au modificat sec­ corespondent economia regiunii. regiune cunoşteau ce înseamnă lumina energie electrică produsă cu toate cele
Pentru a ilustra dezvoltarea impe­ electrică. patru grupuri turbogeneratoare întrec
Pregătite pentru recepţie tuoasă a bazei energetice în regiune este Tabloul dezvoltării producţiei de producţia anuală a Rnmîniei burghezo-
de ajuns să comparăm realizările obţi­
luminarea de i şi legitimaţii nute, cu situaţia precară moştenită de energie electrică în anii puterii populare moşicre.şti dc peste 3,5 ori.
Pe şantierul de construcţii dc lo­ piuă în prezent ci avi dat în folosinţa la vechiul regim. In nnul 1944 în re­ ne oferă imaginea luminoasă a unui Importanţa excepţională a acestui
cuinţe din oraşul Lupeni, munca este 70 apartamente (cartierul Braia 3). antifascist1" giune existau doar cîtcva centrale elec­ progres rapid şi continuu. Potrivit pre­ obiectiv cnercctîc care. alături dc agre­
In afară dc acest succes constructo­ de „Veteran al
în toi. La toate locurile dc muncă în­ trice printre care cele mai importante vederilor planului de 10 ani dc elec­ gatele gigantice ale Hunedoarei şi de
trecerea este vie, mobilizatoare. Con­ rii dc aici avi pregătit pentru recep­ erau termocentalele dc la Vulcan. H u­ trificare a ţarii, în anul 1956 a fost imitările industriei extractive dotate cu
structorii, fie ci zidari, lîmplari, sau ţie încă două blocuri (C 2 şi C 3) care Casa de cultură a raionului „ l Mai" contribuţia la victoria insurecţiei arma­ nedoara şî Guraharza, avînd fiecare o pusă în funcţiune centrala termoelec­ utilaje moderne, constituie o adevărată
fierari bctonîşti, zugravi, instalatori avi 60 apartamente. Dc subliniat este din Capitală. împodobită sărbătoreşte, te, la lupta dusă dc armata romînă, cot putere instalată dc 18 MW, 15 MW şi trică Paioşcni, situată în inima bazinu­
sau parchctari îc întrec pe ci înşişi. faptul că aceste două blocuri au fosi a găzduit marţi după-amiază solemni­ la cot cu armata sovietică, pentru com­ lui carbonifer al Văii Jiului. Această (Continuate In pag. 2-a)
terminate pentru recepţie înainte dc tatea înmînării insignei şi legitimaţiei pleta izgonire a trupelor fasciste dc pe
Drept rezultat, pe graficul întrecerii
termenul planificat. dc „Veteran al războiului antifascist *, teritoriul ţării noastre, îar apoi la lupte­
socialiste sc înscriu realizări dintre cele
V. CfRSTOIU instituită pe baza unei liotărîri a Con­ le duse pe teritoriile Ungariei şi Ce­
mai hune : de la începutul anului şi corespondent siliului dc Miniştri. hoslovaciei, pînă la înfringerea defini­
In sală se aflau generali, ofiţeri, su­ tivă a trupelor fasciste". LUC RĂRILE AGRICOLE DE VARĂ
bofiţeri. gradaţi şi soldaţi din cadrele In continuare, Marîn Rădoi, secre­
dc rezervă ale Forţelor armate C2re au tar al Comitetului orăşenesc Bucureşti
participat la răz.boiul antihitlerist, al P.M.R., a felicitat călduros pe cci
luptători din formaţiile patriotice de distinşi,
luptă care an luat parte la insurecţia Apoi, veteranii aflaţi în sală, cu­
armată din august 1944. cetăţeni care prinşi dc o firească emoţie, trec prin Folosind gudieâos tra c to a re le P e terenurile
avi contribuit la lichidarea unor re­ faţa prezidiului pentru a-şi primi dis­
zistenţe inamice şî la dezarmarea uni­ tincţiile.
tăţilor din armata fascistă, ori avi apă­ In încheiere au luat cuvîntul general* Unele realizări de scamă în ceea ce Şi paiele dc pe o suprafaţă în.iomnată eliberate
rat cu arma în mină obiective indus­ colonel în rcz.ervă Dintîtric Drajna, priveşte desfăşurarea trcierlşuliii şi a a- de teren. Aceasta a permis ca czle 3
triale. fost comandant al diviziei 6, colonel raturilor s-au înregistrat şi la gospodă­ tractoare aflate la gospodărie s.î fie fo­ Colectiviştii din Galda de jos, raionul
După cuvîntul dc deschidere a festi­ în rezervă Marivis Filimon, fost coman­ ria colectivă din Gurasada. raionul Ilia. losite la araturi, lucrare efectuată piuă Alba, silit convinşi de însemnătatea pe
vităţii rostit de colonel Grigore Savvi. dant al regimentului 40 infanterie şi Cu ajutorul unei batoze şi cu o com­ acum pc 80 Iu din cele 150 planificate. care o prezintă executarea arăturilor de
comisar militar al Capitalei, a luat cu- Atanasie Sima, caporal dc rezervă — bină, pînă acum s-au, treierat cerealele Din rîndtil mecanizatorilor, pentru vjrâ pentru realizarea dc producţii spo­
vîntul gcncral-colonel în rezervă Du­ veterani ai războiului antifascist, care păioase dc pc 205 ha din cclc 245 pla­ volumul sporit şi calitatea lucrărilor cxc- rite dc cereale la ha. De aceea, ei acor­
mitru Dlmăceanu, vicepreşedinte al Co­ au mulţumit pentru distincţiile acor­ nificate. cuiarc s-a evidenţiat tractoristul Viorel dă deosebită atenţie eliberării terenului
mitetului organizatoric al veteranilor date. Pentru a «e putea executa arături pe Chirci. Bine au muncit şi colectiviştii şi efectuării arăturilor.
dîn răz.boiul antifascist. Vorbitorul a Solemnităţi pentru înmînarca insig­ suprafeţele destinate acestei lucrări s-au Cteţu Virgjl. Traian Deltei, Ion Miltai- Datorită organizării judicioase a mun­
spus : „Insigna dc „Veteran al războiu­ nei si legitimaţiei dc „Veteran al răz­ transportat la arii snopii de pe toate la. Miner va Popa ctc. cii şi utilizării la întreaga capacitate a
lui antifascist", care sc luminează astăzi, boiul ui antifascist", au mai avut Ioc la tarlalele unde recoltatul s-a făcut ma­ I. T1BERIU mijloacelor dc transport, colectiviştii au
simbolizează preţuirea pe care statul Bacău, Braşov, Craiova. Cluj. Ploieşti, nual. De asemenea, au fost transportate corespondent reuşit să transporte la cete 2 arii ame­
nostru, întregul popor, o poartă celor şî în localităţi din regiunea Bucureşti. najate pentru treicriş întreaga cantitate
DUMITRU MARIN VAS1LE VLADISLAV AUREL VASIUCA care, ncprccupcţindu-<i viaţa, şi-au adus (Agcrprcsj de gnu care a fost recoltat manual. O
miner — Exploatarea mecanic drujbist — rectificator — U. M. dată cu aceasta s-au transportat si pa­
minieră Lupeni J. F. Orăşlie Cu gir C u 2 b ato ze si 3 com bi iele <le pe suprafeţele unde recoltatul
întrecerea artiştilor amatori Recoltatul cerealelor p.ăioasc la G.A.C 515 hectare din cele 650 hectare plani­ s-a făcut cn combinele.
Avînd eliberată dc paie şi snopi în­
din Sebeş a fost terminat încă dc la ficate. treaga suprafaţă destinată arăturilor,
în faza finală pe ţară sfîrşitul lunii iulie. Imediat după acea­ Paralel cu trcicrişul, colectiviştii din tractoriştii permanentizaţi cu brigada în
cadrul G.A.C. au avut posibilitatea
si
cu
sta colectiviştii dc aicî au trecut
toate forţele la pregătirea şi începerea Sebeş acordă o marc atenţie şî execută­ lucreze din plin la arături. Folosind ju­
întrecerea celor mai bune formaţii în tra Dorneî. Oraşul Suceava a fost pre­ ţicierişului. I,ţ .acest scop a fost amena­ rii arăturilor adinei de vară. Pînă în dicios timpul prielnic pentru lucru şî
faza finală a celui dc-al V]f-Ica concurs zent cu brigada artistică dc agitaţie a jată o arie unde sc lucrează cu 2 ba­ utilizînd tractoarele, în schimburi pre­
pe ţară al artiştilor amatori continuă. Combinatului dc hîrtic şi celuloză, iar toze şi 3 combine. prezent, această lucrare s-a executat pe lungite, U întreaga capacitate de lucru,
Miercuri, în cea dc-a treia zi a finalei, Botoşani! — cu orchestra scmisîmfonică o suprafaţă dc 315 hectare din cele 4C0 tractoriştii au clectuat arături pe 170
pc scena Teatrului C.C.S, au prezentat •â sindicatului din învăţămînt. Pentru buna desfăşurare a lucrului la hectare stabilite. O dată cu executarea ha. din cele 300 planificate. Prin reali­
spectacole în cursul dimineţii artiştii In după-amiaza aceleiaşi zile şî-au arie, transportul snopilor din cîmp s-a arăturilor au fost încorporate sub
amatori din satele şi oraşele regiunii Su­ susţinut programul formaţiile artistice făcut imediat după terminarea recolta­ zările obţinute s-au evidenţiat mecani­
ceava. Pe scenă au apărut corul, briga­ Şi soliştii regiunii Bucureşti. In faţa ju­ tului, folosîndu-sc în acest scop toate brazdă peste 300 tone gunoi de grajd. zatorii: Silaghi Francisc, Aurel Crişan,
Traian Boţa ş a.
da artistică de agitaţie şi fanfara fila­ riului şi a unui marc număr de iubitori atelajele gospodăriei. Munca la arie a
turii de in şi cînepă din Fălticeni, corul aj cîntceului şi jocului popular, au apă­ fost hinc organizată, lncrîmlu-$e în cîtc M. SAVU B. RADU
MARTIN SCHENKER PETRU FILIMON IO AN POPA căminului cultural din Puma, formaţiile rut corurile din Feteşti, Fierbinţi şi Titu, corespondent corespondent
lucrător — G./l.N. zidar — şantierul muncitor — 1IV.A. de dansuri ale întreprinderii dc muca­ ansamblul de operetă al Casei de cul­ 2 schimburi, din z.ori şi pînă seara tîr-
Miercurea construcţii Deva Alba lulia va „M olidul", căminului cultura! Cio­ tură din Giurgiu şi altele. r.iu. Ca urmare, pînă acum colcctivişţii
căneşti şi cooperativei „D oina" din Va­ (Agcrpres). dc aici au reuşit să treiere griul dc pe
T JE_L E G R A M A
Tovarăşului EDWARD OCHAB
n o a sfrâ Preşedintele Consiliului de Siat

w m m iă i al Republicii Populare Polone
V A R Ş O V I A
Cu prilejul alegerii dumneavoastră ca preşedinte al Consiliului de Stat
al Republicii Populare Polone, vă feli cit călduros, în numele Consiliului de
Stat al Republicii Populare Romînc şi al meu personal, şi vă urez succes de-
„Totuşi în ziua dc crăciun, scrie auto-
A L casa dc naştere din Balşa lucrează doi iul, tot omul avea la masă varză Unii plin în funcţia dc înaltă răspundere cc v-a fost încredinţată,
şi
Unul din medici (la dispensarul
cu
Folosesc această ocazie pentru a vă exprima convingerea noastră că re-
sîngeretc sau o bucată de carne.
medici, un asistent, moaşă şi soră) îi
pune cîtcva întrebări apoi îşi împache­ primeau dc la rudenii, alţii împrumu­ l.a ţ ii Ic dc prietenie şi colaborare rodni c.î statornicite între ţările noastre sc
tează trusa, şi pleacă cu femeia... tau dc Ia avuţii satelor la care mun­ vor dezvolta necontenit spic binele popoarelor rotnîn şi polonez şî al cau-
O simplă întîniplarc? Nu! Oamenii ceau. încolo, săracii posteau şi în zile zei socialismului şi păcii în lume.
Este cea mai mare comună dc munte dc Icmn“ . Toiuşi n-au trecut dccît 20 — s-au obişnuit să ceară sfatul medicului. dc fruct (dulce). Chisăliţa, moarca dc CMEORGHE GHEORGM1U-DEJ
de pc Valea Gcoagiului. In hotarele ci, 25 de ani de cînd s-a scris această no­ Se îngrijesc de sănătatea lor şi a copii­ varză şi oţetul slăbit cu apă, le era hra­ Preşedintele Consiliului de Stat
care cuprind 83 dc km.p., natura s-a în­ tiţă. Pc atunci din 30—40 dc copii caic lor lor. Faptul nc-a adus în minte o altă na dc toate zilele... Locuiau în casc din al Republicii Populare Romînc
biruc acoperite cu paie şi paturi înălţate
trecut in broda rea pitoreştilor privelişti: începeau şcoala, dacă ajungeau în clasa constatare din jurnalul amintit. „La pe pari bătuţi în pâmîntul odăilor". actuale, setea dc cultură, dc cunoaşte­ Bucureşti, 12 august 1964.
într-tm Ioc lărgind păşunile alpine, a lV-a 3—4. Primul reccnsămînt care două comune, Almaş şi Balşa, un sin­ re. c.irc o întîlncşti la fiecare sătean.
intr-altul cioplind cu măiestrie roca s-a făcut în anii noştri a trecut la ru­ gur sanitar. In 1934 a venit primul doc­ Vizităm acum satele şi nu mai întil- Cîtcva indicii. Oamenii citesc mult. Măr­
siîncilor sau ridicînd pc creste păduri brica neştiutorilor de carie cifra 2.000. tor. A stat cîtcva zile şi a plecat. In nim nimic din cclc zugrăvite de origi­ turie sînt miile dc volume din dotarea
lainice dc fag. Cu ani în urmă, în aces­ Era cea mai mare pată din oglinda tre­ 1936 s-au mai perindat prin comună 3— nalul cronicar. In ultimii 20 dc ani dc bibliotecilor (numai la cea comunală T E L E G R A M A
te părţi, în contrast cu frumuseţea locu­ cutului. Şi iată replica prezentului: în 4 medici. Veneau şi plecau momentan. muncă liberă s-a şters dezacordul din­ 5.00C de bucăţi) şi abonamentele la zia­
rilor, tc izbea greul vieţii oamenilor. comună nici un analfabet; în aproape Unul singur a stat 6 luni. Nu i-a des­ tre frumuseţea dăruită dc natură, nepo­ re şi reviste în număr dc aproape 700
^Jinduirile trecutului n-au lăsat să pă­ toate satele şcoli noi construite: la Voia, chis nimeni uşa şi a plecat..." trivitele aşezări şi viaţa înapoiată a lo­ dc exemplare (în 1944 în toata comuna Excelenţei sale arhiepiscopului MAKARIOS
trundă dccît o parte infimă din puţinele la Mnda, la Slănini şcoli de 4 ani, iar Autorul nu spune însă că timp de cuitorilor. Peste 400 dc casc noî s-au veneau 5 ziare). Ojm cnii dc aici s-au
semne ale civilizaţiei. Au dat însă drum în Balşa şcoală de 8 ani. Copiii nu tre­ 6 luni medicul n-a vizitat, nici măcar alăturat construcţiilor dc interes obştesc obişnuit să vizioneze spectacole în fie­ Preşedintele Republicii Cipru
liber dărilor şi nevoilor. buie să mai vină cu lemne dc acasă din curiozitate, casa vreunui ţăran. Dar îmbogăţind prin coloritul lor peisajul. care săptămîiu. Pentru că, şî în comu­
Zorile vremurilor noi au întîlnit în La şcoală îi aşteaptă săli călduroase şi îşi încheie constatarea cu o frază care U.nnenii nu numai că sc hrănesc bine, na lor de munte este cinematograf şi NICOSIA
satele şi cătunele Balşci toată gama tris­ manuale pc care statul nostru le dă gra­ dezvăluie crudul adevăr în toată goli­ dar au tot confortul. Cclc necesare tra­ sînt echipe artistice în fiecare sat... Am prim it telegramele Excelenţei Voastre din 9 august a.c. prin care mă
telor moşteniri lăsate dc burghezie şi tuit. Inccpînd din 1949 — 1950, doar 2 — 3 ciunea lui: „Oamenii trăiau mai de­ iului, alimente sau mărfuri de uz cas­ informaţi că sate şi oraşe de pe coasta dc nord a Ciprului au fost clacate de
moşicrime. Noi le-am aflat dc Ia vârst­ copii au rămas cu 7 clase elementare, parte aşa cum au apucat. Fiecare îşi nic le găsesc din abundenţă în aşezările avioane militare turceşti.
nicii comunei şi din notările unui în­ restul au mers mai departe la şcoli purta boala pînă î] ducea la cim itir". lor. In toate satele sînt magazine mixte, Drumul măciucaşului Guvernul R. P. Romînc. consecvent politicii sale dfr promovare a princi­
văţător al vremii. Scrîindu-şi jurnalul medii şi profesionale. $tiţi cine este a- unele în localuri amenajate, altele în
personal, nici nu bănuia poate ce măr­ cmn director la şcoala dc 8 ani din construcţii noi. Nu mai trebuie să Nicolac Mihuţ, şeful agenţiei C.E.C.. piului potrivit căruia fiecare popor arc dreptul de a-şi organiza viaţa conform
turii zguduitoare aşterne prin simpla Balşa? Profesorul Marian Cazan, fiul „Săracii posteau meargă calc de 35 dc km pînă la Oră­ ia plicul dc la poştaş şi fără să-l des­ Cu voinţa şi aspiraţiile sale, dezaprobă orice act dc forţă îndreptat împotriva
suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Cipru.
relatare a faptelor. fostului analfabet Iosif Cazan. Mulţi din ştic ca pe vrem urî. Creşterea dc la un facă priveşte atent data expediţiei.
copiii satului de pe Valea Gcoagiului si în zilele de fruct" an la altul a nivelului de trai sc des­ — Las' că n-am întîrzîat, bade Cu- Guvernul r.omîn îşi reafirmă poziţia exprimată anterior că problemele
lîesorii şi inginerii sînt acum profesori, ingineri, muncitori Curioase şi în acelaşi timp acuzatoare prinde şi dintr-o simplă comparaţie: în I a ic! existente în legătură cu actuala situaţie din Cipru trebuie reglementate fără
anul trecut valoarea mărfurilor cumpă­
nicî o imixtiune în treburile interne ale Republicii Cipru, pe calea paşnică a ne­
calificaţi.
— Nu-i asta, mă băiete. Obişnuinţa,
analfabeţilor sînt însemnările. Vorbesc dc „hrănirca" rate de locuitorii Balşci trecea de bat-o vina... gocierilor, pentru a sc găsi soluţia care să permită poporului cipriot să reia
2.440.000 Ici, faţă dc 876.000 cît era în
locuitorilor, dc portul şi casele lor. O
cursul normal al vieţii şi activităţii sale.
„Medicii veneau adevărată monografie. Citind-o nici 1957, iui mai este familie care să nu Dez.lipcşte apoi plicul. Iî scria fecio­ Nc exprimăm speranţa că Republica Cipru va fi sprijinită de toate ţările şi
Ce departe ni sc par timpurile des­ nu-ţi vine să crezi cît dc săracă era taie în flecare an cile un porc, majori­ rul, Augustin, student la Bucureşti. II guvernele interesate în menţinerea păcii, în vederea rezolvării grabnice, pe cale
pre care citim: „Şcoli nu sînt. Sc în­ şi plecau momentan" viaţa oamenilor din aceste locuri fru­ tatea cîtc doi. anunţa că peste cînci zile termină prac­ paşnică, a problemei Ciprului, pc baza respectării drepturilor inalienabile ale
vaţă în case particulare. Iarna fiecare moase. I n ch i p vii ţi-v5 că în satele Bal- Inlrnnnucţarcj vieţii locuitorilor, cum tica şi vine pe acasă. poporului cipriot la independenţă, suveranitate şi integritate teritorială.
copil îşi aduce tăbliţa şi bucăţica de O săteaneă întră grăbită în dispensar şeî, unde îndeletnicirea dc bază era creş­ spunea şi tînărul profesor Marian Ca- R BUDIN
lemn pentru foc. Pînă în primăvară — Tovarăşe doctor, nu Ştiu ce are terea animalelor, în fiecare an mai mult 7..an, nu se referă numai traiului zilnic. Preşedintele Consiliului de Stat
scade şi numărul tăbliţelor şi bucăţile copilul că tuşeşte mereu... de jumătate din familii nu tăiau porci, Ea cuprinde diversitatea preocupărilor (Caraiuuate tn pag. 2-a) a] Republicii Populare Romîne
G H E O R G H E G H E O R G H IU -D E J