Page 42 - 1964-08
P. 42
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. ZW3
P r o d u c ţ i a d e e m e r g i e Concerte da muzică Fanfara din Petroşani este o
formaţie omogena, bine înche-.
electrică in plin progres populară şi uşoară gala, rod al strădaniei depuse de
fiecare membru al său. Ea este
tUimaie dtn pag. 1-a) Cîtcva cifre în privinţa dezvoltării rominească cunoscută şi apreciată în întrea
producţiei şi consumului de enerpje ga regiune pentru ţinuta artis
electrică în regiune sînt edificatoare. In Formaţia dc muzică populară şi uşoa tică şi interpretarea bucăţilor
mîndrie a oamenilor muncii din întrea cei douăzeci de ani care au trecut de ră rominească a Casei raionale dc cul
ga ţara, este oglindita de faptul dl el tură din Brad, condusă dc rov. Banciu muzicale.
a produs anul trecut peste 1*45 miliar l.i eliberarea patriei, producţia de ener Vaier, este binecunoscută în raionul In aceste zile cuprinse de frea
de Kwh energie electrica. In anul 1965, gie electrică a regiunii a crescut de pes nostru. Ea a prezentat în ultima peri mătul pregătirilor ce se fac pen
ultimul an al «escnalului, aici se vor te 20 de ori, ajungtnd de la 9$ milioane oadă concerte în faţa a peste 800 oa tru întîmpinarea cefei de-a XX-a
produce peste 2,2 miliarde Kwh. aniversări a eliberării, fanfara din
Kwh în 1944, la peste 2 miliarde Kwh meni ai muncii din localităţile Vaţa dc
In aceşti ani s-au construit noi ter în 1964, iar consumul dc energic elec Jos, Hălntagiu şi Valea Brad. Petroşani cunoaşte şi ea o w'e
mocentrale în centrele siderurgice H u La reuşita acestor concerte, mult a- activitate. In iiecare zi din cele
nedoara şi Călan, care folosesc ca re trică a sporit dc peste 13 ori, adică dc preciate dc publicul spectator, o con cîteva care au mai rămas pînă la
sursa de combustibil gazele de fur la 98 milioane Kwh în 1944 la 1,3 mi tribuţie preţioasă şi-au adus-o soliştii 23 August ea se pregăteşte in
nal $i cocseri» şi s-au modernizat şi liarde Kwh în 1964. Regiunea noastră vocali Doina Costîna, Maria Tudor,
dezvoltat vechile centrale electrice. livrează astfel o însemnată cantitate de Fiuţa Dan, Elena Dud, Eugen Moga şi tens, cu multă seriozitate.
Concomitent, s-au dezvoltat în mod Ignat Herbe». IN FOTO : Fanfara din Petro
corespunzător şi miiloaccle de trans energie electrică în sistemul energetic M A R IN STAN şani la una din repetiţii.
portare a energiei electrice. Prin con naţional. Foto : M. NICOLAE
corespondent
struirea şi punerea în funcţiune a li Lungimea reţelelor electrice de înaltă
niilor de înalta tensiune care leagă cen tensiune a crescut în regiunea noastră
trala Paroşcni de Hunedoara, Oţelul
Roşu, Bărbăteşti, Pctrila, I.upcni, pre de la 350 km la 2.030 km.
cum şi a liniilor Luduş-Sebeş-Peştiş, Energia electrică produsă în regiu Apreciere meritată
Tîvnăvcni-Hunedoara şi prin conectarea ne contribuie la dezvoltarea economici
centralelor şi consumatorilor la siste naţionale, face să pulseze viaţa în fa La cel dc al VU-lea concurs al for Concursul corespondenţilor voluntari
mul energetic naţional, s-a îmbunătăţit brici şi uzine, luminează oraşele şi sa maţiilor artistice dc amatori, etapa a
mult alimentarea cu energie electrică II-a, formaţia de operetă dc la Trustul
a tuturor unităţilor industriale si a in- tele, înlesneşte creşterea nivelului de aurului Brad, a făcut o bună impre
stalaţi'lor de iluminat public din re trai material şi cultural al oamenilor sie, calificîndu-se pentru finala care va 0 carte de vizită
giune. muncii. avea Ioc luna aceasta la Bucureşti. Ssepreiie a vieţii noi
După promovarea unui examen atît primitoare
Acţiuni fito san itare de dificil, tînarul colectiv dc operetă
din Brad îşi continua cu succes pregă
Comuna Bâiţa, ca atîtea altele din
tirea artistică. Spectacolele susţinute regiunea noastră, este racordată la re şi acum cu cîtă bucurie şi hotărîre au lează o priză. Omul acesta, care pînă Pînă nu dc mult curtea Exploat5r.il
mai ieri orbccăia în întuneric a fă
săpat gropile, au cărat şi plantat stîl-
In cadrul S.M.T. din Orâştîe funcţio şi prăfuit cu Dciox 553 ha de cartofi, pînă în prezent la Baia de Aricş, Deva, uzinei dc preparare a minereurilor de
nează o brigadă fitosanilară care efec iar 462 ha dc trifoi s-au stropit cu hc- Cugir, Sebeş, Gurabârza, Brad, Hune ţeaua dc înaltă tensiune. Acum, cînd pii. Exemplul cetăţenilor din Băiţa a cut un salt uriaş, cum generaţii în la Gurabarza avea un aspect urii, ne
în timpul nopţii sutele de becuri lu
fost parca molipsitor. La puţină vre
tuează acţiuni pentru combaterea dău clotox. Zilele acestea sc efectuează, po minează feeric comuna, iar lumina di me, cetăţenii satelor Ormindca, Cră- şîr n-au făcut înaintea lui. Este sal prim itor. Peste tot puteau fi văzute
tul de la întuneric la lumină, de ia
materiale aruncate la întîmplarc : mo
nătorilor. Activitatea pc care o desfă triv it avertizărilor făcute de serviciul de doara ctc., s-au bucurat de multă apre fuză şi obscură a lămpilor cu petrol ciuneşti, Hărţăgani, Săliştc, Căincl, şi neştiinţa de carte, la cultură. In vor loz, fier beton, într-un cuvînt tot ceea
şoară brigada este susţinută. Există pe protecţia plantelor, al doilea tratament ciere. Publicul spectator a răsplătit cu a rămas dc domeniul trecutului, îmi în prezent Trestia, şi-au adus contri birea curentă a oamenilor s-au încetă ce face o proastă impresie.
rioade cînd este necesară intervenţia de combatere a gîndacului din Colo aplauze arta interpretativă a tov. Ro vine în minte un episod semnificativ buţia lor deplină la introducerea lu ţenit repede cuvinte ca: lampă redre- Intr-una din zile, colectivele E. M.
pentru combaterea imediată a unor rado. Lucrările se desfăşoară bine la zalii Baba, Valcria Banciu, Liviu Mi- petrecut cu 15 ani în urmă. încerc minii electrice. soarc, ştechcr, filament ctc. care sînt Barza, Atelierele centrale, Uzina elec
dăunători. Atunci, toate forţele şi m ij G.A.C. din Spini, Turdaş ctc. nişan, Lucian Bumbca, Grigorc Vereş, să-l redau cu emoţia clipelor trăite rostite cu ccl mai firesc ton. trică şi Uzina dc preparare, care îşi au
loacele sînt folosite pentru stabilirea In campania dc combatere a dăună Radu Chînţa şi pc alţi artişti amatori atunci. Trezirea la adevărata viaţă a aces sediul în aceeaşi curte, au luat hotărî-
şi distrugerea dăunătorilor sau a bolii torilor s-au evidenţiat mecanizatorii Ni- cc fac parte din distribuţie. In pragul ..Era în primăvara anului 1949. Toa tor locuri şi oameni, este ilustrată şi rca să facă din curtea lor un loc plă
respective. colae Damian, Aurel Arghiton, Ilic Bo- plecării la Bucureşti, le dorim artiştiloi tă comuna vorbea despre acelaşi su ( Jom p a v a ţii dc următorul exemplu. In prezent, în cut şi atrăgător. A fost întocmit un
plan dc măsuri şi s-a trecut la treabă.
Băiţa, Căinel, Ormindca, Trestia, Să
Pînă acum brigada fitosanitară dc la dca şi alţii. amatori din Brad, succes. biect — electrificarea. Văzînd frămîn- liştc, Peştera şi în cele 14 cătune din In locul vechii clădiri dc la poarta uzi
lările cetăţenilor, sfatul popular al co
S.M.T. Orâştie a stropit 6.710 bucăţi IO AN S1M ILEANA S. M IH A I munei a convocat o largă adunare ce comuna Vălîşoara răsună melodios di nei a fost construită alta nouă, fru
pomi. In G.A.C. din raion s-au stropit corespondent corespondent tăţenească. Comitetul dc cetăţeni, în Timpul s-a scurs nebăgat în sea fuzorul, semn al radioficarii. Statisti moasă. Dc ambele părţi ale aleii prin
mă. Şi iată că într-una din serile lui cipale dc acces au fost amenajat? tro
frunte cu deputaţii, a făcut cunoscut cile arată că numai în comunele Băiţa
oamenilor scopul adunării. In ziua fi august ale aceluiaşi an, sătenii din Băi şi Vălîşoara există în prezent peste tuare şi zone verzi. E în curs dc pavarc
şi
satele din jur trăiau o marc
ţa
întreaga curte. E.M. Barza, împreună cu
xată, cu mic cu mare, cetăţenii co bucurie — aprinderea becului electric. 2.000 dc abonamente !a diferite ziare Uzina de preparare au construit un ca
ASIGURA NUTREŢURI munei au venit la adunare. Erau cu rămas cîtcva minute pînă la inaugu şi reviste, iar numărul abonamentelor nal dc beton pentru protecţia cablu
Momentul era emoţionant.
Au mai
la radio depăşeşte cifra dc 400.
toţii interesaţi să aducă mai repede
rilor electrice care pînă nu dc mult a-
lumina electrică şi în comuna lor. Sala
*
nevăzut,
rare. Deodată, la un semn
devenise ncîncăpâtoarc. Iar lămpile de şcoala, căminul cultural, uliţele comu Am înşirat aici cîteva aspecte dm tîrnau pc stîlpi improvizaţi.
petrol pîlpîiau gata, gata să sc stingă.
industriale
Toate
unităţi
IN CANTITATI ÎNDESTULAT taţi la această adunare, sc adresă pre nei, casele oamenilor au fost scăldate doială, profundele transformări petre şi-au construit garduri cu plase dc sîr-
aceste
viaţa nouă a ţăranilor de azi. Fără în
— Ştiţi cu toţii de ce aţi fost invi
dc lumina electrică. Bucuria cetăţeni
şedintele sfatului popular celor din lor n-a cunoscut margini. Astăzi pu cute în cei douăzeci dc ani dc munca mă şi porţi dc metal străjuite dc lămpi
şi viaţă liberă sînt mai multe. Toate
sală. Conform planului de electrifica ţini sînt cei care îşi mai aduc aminte cu neon. In faţa sectorului şteampuri
Zilele acestea şi la gospodăria colecti nizări a muncii, şi datorită participă animalelor un rol important îl au 41 su re, urmează ca în cursul acestui an să dc acest episod. Curentul electric a sînt însă expresia grijii părinteşti a s-a amenajat prin muncă patriotică un
vă din Galtiu sc depun eforturi sporite rii tuturor colectiviştilor la aceste lu culentele. Iu acest scop au fost luate se introducă curentul electric şi în devenit un element indispensabil vie partidului şi statului nostru democrat parc şi o fîntînă arteziană, bănci şi
pentru asigurarea unor cantităţi îndes crări. Uscarea fliturilor s-a făcut în din timp măsuri care să duca la buna comuna noastră. Ni sc cere să parti ţii dc fiecare zi a cetăţenilor. popular, pentru continua îmbunătăţi
tulătoare de furaje. In centrul preocu hune condiţiuni. după caic a urmat desfăşurare a acţiuni' de însilozare. Pes Oamenii s-au familiarizat repede cu re a nivelului de viaţă a ţărănimii flori. Aşa cum arată azi incinta uzinei,
pării colectiviştilor a stat strîngerca strînsul în căpiţe. Apoi s-a trecut la te cîteva zile porumbul pentru siloz de cipăm eu toate forţele la realizarea e dc ncrccunoscut. Ea este o carte dc
linurilor — unul dintre nutreţurile dc transportul nutreţurilor, folosindu-sc pe cele 27 ha. va intra în faza de coa acestui plan. Ce părere aveţi? el. Astăzi mi mai surprinde pc nimeni noastre colectiviste. vizita primitoare, plăcută.
bază, mai ales pentru bovine. El intră toate atelajele şi autocamionul la în cere laptc-ccară. De accca, s-a trecut la Rînd pe rînd, au luat cuvîntu) nu văzînd cum ţăranul, care în urmă cu ELENA COSTEA M IH A I SUSAN
în raţîa animalelor dc producţie şi dc treaga capacitate dc lucru. Depozitarea rcamenajarea gropilor necesare. Parale) meroşi cetăţeni care s-au angajat sâ cîţiva ani, se chinuia la lumina palidă bibliotecară maistru
muncă în proporţie de circa 20 la sută linurilor s-a făcut în locuri mai ridicate s-a revizuit şi pus în stare dc funcţio sprijine din toate puterile acţiunea de a lămpii cu petrol, îşi repară siguran (din colectivul subrcdacţici vo (din postul dc corespondenţi vo
din totalul unităţilor nutritive consu pentru ca apa rezultată din ploi să nu se nare tocătoarei existentă aici şi a fost luntare din comuna Băiţa, raio
mate în perioada dc stabulaţic. Fînul infiitreze în şire. Şirele au fost ampla întocmit planul de însilozare. electrificare a comunei. Parcă îi văd ţa arsă, fierul de călcat sau îşi insta nul Brad) luntari dc (.1 Uzina dc preparare
conţine toate substanţele hrănitoare in sate în imediata .-;propierc a grajdurilor. Pentru completarea necesarului de su a minereurilor din Gurabarza)
clusiv sărurile minerale şi vitaminele de In total au fost clădite 21 dc şire, în culente s-au prevăzut a se mai însilo-
care organismul animal arc nevoie pen care s-au depozitat 400 tone de fîn za, în afară de porumb, trifoiul şi lu
tru a sc dezvolta şi a produce, lată dc Pentru ca păstrarea să sc Iacă în bune cerna de pe 10 ha. cu scopul de a îm C U V l N T U L D A T D E V I N E
cc colectiviştii din Galtiu au manifestat condiţiuni s-au luat măsuri ca pe vîr- bogăţi nutreţul murat în proteine. S-a
o grijă deosebită pentru ca toate fînu- Iul şirelor să sc pună straturi dc paie stabilit de asemenea a se recol F A P T A 4 G E N D A
rilc naturale sau cultivate să fie recol care sâ nu permită pătrunderea apei în ta pentru însilozare tloarca-soarclui dc
tate la timp. interior pe S ha., coictele şi frunzele recoltate
De pe 133 ha. cu trifoi şi 27 ha. cu Prin efectuarea ccleî dc a doua coase de pe 10 ha. ocupate cu sfeclă dc zahăr, Despre brigada de electricieni condu de Ia 23 August, brigada condusă dc
lucerna s-au strîns una şi respectiv două la trifoi şi tîncţelc naturale, a coasei a resturile de la grădina de legume, 1 ha. să dc Nicolae Lupşa, dc Ia Prcparaţia comunistul Nicolae Lupşa şi-a îndeplinii
recolte. Cositul s-a făcut cînd plantele treia la lucerna-şi prin rcco.tarea- celor •• de^varză-furajeră-şi altele. cărbunelui Pctrila s-au spus multe lu angajamentul luat în cinstea acestei JOI 13 AUGUST 1964
se aflau în faza dc îmbobocire. La fi* 110 ha. ocupate cu trifoi şi lucerna se Măsuri eficiente au fost întreprinse şi cruri bune. Pentru modul exemplar în sărbători cu 20 de zile mai devreme.
r.eţcle naturale s-a ţinut scama ca clc mănate în acest an în cultură ascunsă, pentru asigurarea cantităţilor necesare care şi-a îndeplinit sarcinile dc plan pc Adică a terminat de instalat lămpile cu
să se cosească atunci cînd ierburile au există certitudinea că întreaga cantitate dc nutreţuri concentrate. Astfel, din anul trecut a fost distinsă cu „Diploma vapori de mercur în incinta preparaţiei der; 21,00 Noapte bună copii: „Po
ajuns la înspica re. Fînurilc de pe în dc fînuri prevăzută in balanţa furajeră producţia de orz n anului acesta au fost dc brigadă fruntaşă în întrecerea socia pc toate liniile dc manevră. I5 stîlpi dc CINEMA veste din pădure"; 21,10 Muzică dc
treaga suprafaţă de 120 ha. s-au recoltat (600 dc tone) sc va asigura reţinute 20 de tone, furaj cc va consti listă- , iar membrii ei au prim it „In lemn au fost înlocuiţi cu stîlpi meta dans; 21,45 Părinţi şi co p ii; 22,15
în scurt timp ca urmare a bunei orga Pc lîngă aceste nutreţuri, în hrana tui alături de porumb baza alimentaţiei signa dc fruntaş în întrecerea socia lici. In prezent, în loc de 35 becuri DEVA : Aventurile unui tînăr — Muzică dc dans.
la porcine. listă". incandescente funcţionează 23 becuri cinematograful „Patria- ; Nu pleca —
PROGRAMUL II: 10,00 Din muzi
Colectiviştii de aici, sub îndrumarea
Anul acesta electricienii au pornit la
Brigada noastră pe itinerar hunedor^an directă a organizaţiei de partid, au mun muncă cu şi mai mult avint. Fiecare fluorescente care, pe Ungă faptul că cinematograful „A rta "; PETROŞANI: ca popoarelor; 11,03 Cîntccc pentru
scăzut de curent,
asigură un consum
Asasinul din cartea dc telefon — ci
cit intens pentru strîngerea la timp a lînâr din brigadă se preocupă de ridi îmbunătăţesc cu 80 la sută iluminatul. nematograful „Republica" ; Comoara cei mici; 11,30 Muzică dc balet; 12,30
Cîntă corul şcolii dc muzică nr. 1 din
Pînă !a 23 August brigada respectivă
A l 9 r r A tuturor nutreţurilor. Ca urmare a aces carea cunoştinţelor profesionale, de lucrează intens la instalarea a încă 40 din lacul dc argint — cinematograful Bucureşti; 12,45 Muzică uşoară inter
tui fapt, la unitatea amintită
„7 Noiembrie" : ALBA 1ULIA : în
furajele
realizarea ritm ici a planului şi executa
pretată dc Cleopatra Mclidoncanu şi
de becuri fluorescente în sectorul dc
necesare celor 410 bovine, 208 porcine,
fiecărui
punderea şi conştiinciozitatea
ria" ; Noapte pc autostradă — cine
980 de oi se vor asigura în întregime. rea unor lucrări dc bună calitate. Răs pe lîngă spălătorie. drăgostitul — cinematograful „V icto Vasile Micu; 13,08 Cîntă Nicolae Sc-
(Urmare din pag. I) scoală omul dimineaţa şi dacă vrea, Extstă deci create condiţii prielnice pen tînăr a făcut din brigadă un colectiv CONSTANTIN BADUŢA matograful „23 August" ; SEBEŞ : cărcanu (arii din opere); 13,30 Meri
peste 2—3 orc este în Deva. Nu-şi tru sporirea continuă a producţiei de sudat, ce se bucură dc multă încredere preparator Valea vulturilor — cinematograful diane; 14,10 Muzică corală; 15,05 Me
— Cinci zile — murmură pentru si mai hurducă nimeni oasele în căruţă şi lapte, came şi lină. din partea tovarăşilor lor. (din postul de corespondenţi vo „Progresul" ; La vîrsta dragostei — lodii populare; 15.45 Literatura noas
ne, Nicolae Mihuţ. nici sâ alerge pc jos, nu s-apucă. A. POTOPEA Cinstind prin fapte marea sărbătoare luntari Pctrila). cinematograful „Sebeşul" ; ORA.ŞTIE: tră peste hotare; 16,30 Muzică de es
— Ce-i bade Culaie, vorbeşti singur? Nicolae Mihuţ parcă uitase ca vor Intre maluri — cinematograful „Pa tradă; 17,10 Cîntă orchestra dc muzi
— Mă gindcam şi cu... Da tu cc căşti beşte cu un om J .11 partea locului, care tria" ; Toată lumea c nevinovată — că populară „Flacăra Prahovei" din
gura? Desearcă-ţi întîi i.işca şi apoi să cunoştea prezentul la fel de bine ca şi LA I.R.I.L.HAŢEG cinematograful „Flacăra* : LUPENI: Ploieşti; 19,05 Tinere interpreţi dc
Im ior - scria I şi II - cinematogra
stai la taifas! cl Dar faciorul poştal nu î-a întrerupt. muzică populară: Elconora Bisorca şi
— Am gătat pe ziua dc azi! Ii plăcea sâ se vorbească cît dc mult ful „C ultural" ; HAŢEG : Moartea Nelu Huţu; 20,20 Melodii lirice din
— Zău? Mă da’ bine o ducc-ţi voi de comuna lor de acum. Şi cl vorbeşte CALITATEA CENTRUL ATENŢIEI are o faţă — cinematograful „Popu
acum, Cînd eram cu măciucac... cu mîndrie, cînd se iveşte prilejul, dc lar" ; BRAD : Marele drum — cine operete; 21,40 Muzică dc dans.
matograful „Steaua
roşie";
1L1A 1
Aşa !c spunea pc vremuri oamenilor fiecare lucru în parte. De oficiul poştal TELEVIZIUNE
care duceau şi aduceau scrisorile în co care înainte nu era şi unJc acum lu In ultima perioadă Ia I.R.I.L. Haţeg cul de muncă 40 tîniplari, 19 tapiţen, sipului metalurgic. In cadrul întreprin Trei plus două — cinematograful
„Lumina- .
mună: măciticaşi. Ii plăteau locuitorii crează un diriginte, 6 factori poştali şi pioi.lcma calităţii producţiei bunurilor 13 lustruitori. In primele 7 luni ale anu- derii muncesc o serie dc echipe eviden 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,15
în natură că n-aveau bani. Nicolae Mi o centralistă. Da, în comuna lor sînt dc- larg consum a stat în centrul preo iui au fost executate aici 892 garnituri RADIO Aventurile echipajului Val-Vîrtcj: U r
huţ, care a fost şi el „măciuc.iş", i-a 6 telefoane. Poate omul să vorbească cu cupărilor. Muncitorii şi tehnicienii dc de mobilă. In cc priveşte calitatea pro ţiate în producţie care-şî depăşesc cu
vorbit tânărului factor poştal dc vremu prietenii în orice colţ al ţării s-ar găsi. aici manifestă un interes sporit pentru duselor s-au obţinut bune rezultate. A- regularitate sarcinile dc plan. Printre a- PROGRAMUL I : 5,06 Emisiunea mărirea continuă... 19,45 Agenda fina
rile acelea. Tot la două zile trebuia să Aminteşte şi dc agenţia C.E.C., undc-i calitatea produselor. cca.ua este urmarea măsurilor luate pen cestea sc numără cele conduse de N i pentru sate ; 5,40 Jocuri populare ; lei celui de-al VU-lea concurs al ar
mcareă pc jos pînă în Gcoagiu. Pleca şef fostul „măcluca>“ al comunei, dc fn primul trimestru al acestui an, s-au tru întărirea controlului tehnic al cali colae Covaci, Vasile Marangoci, Vasile 6,10 Valsuri; 6.30 Sfatul medicului; tiştilor amatori; 19,55 Bucureşti pe
noaptea la două ca să fie dimineaţa drumurile pc care înccpînd din 1954 a- semnalat unele deficienţe în ceea ce pri tăţii, a exigenţei sporite la recepţia ma Filipaş, Constantin Petrcscu, losif Dră- 6.40 Muzică uşoară; 7,45 Salut voios verticală; 20,05 Vacanţă la mare; 21,30
acolo. 17 km dus, 17 km întors. Icargă autobuzele, de fiecare şcoală, că veşte realizarea temperaturii tehnologi teriilor prime introduse în fabricaţie gliin, Carol Scrvenschi. Munca depusă de pionier; 8,00 Sumarul presei cen
— Acum, poşta vine cu maşinile. Din min cultural şi dc toate cîte s-au făcut ce necesare în sălile dc lucru la încleiat cît şi a întăririi răspunderii faţă de dc întregul colectiv, măsurile, au condus Frumoasa Galathcca. In încheiere: Bu
Deva pleacă autobuzele şi urcă pînă la în anii r-oş'ri pentru locuitorii acestor şi lustruit, precum şi greutăţi în apro execuţia şi finisarea produselor. Aprecia la succese de seamă. In primele şapte trale; 8,30 Muzică populară romîncas- letin dc ştiri. Buletin meteorologic.
Ba]şa şi mai departe pînă la Alniaş. Sc sate dc munte... câ şi a m inorităţilor naţionale; 10,15
vizionarea cu materii prime şi materiale. tă este mai ales mobila pentru camere luni ale acestui an s-au obţinut eco Emisiune literară la cererea ascultă Buletin meteorologic
Pentru lichidarea lor s-au luat o serie combinate lip „Constanţa- care anul nomii la materiale în valoare dc 15.080 torilor; 10,3C Cîntccc şi jocuri popu
Pentru îmbunătăţirea deservirii de măsuri eficace privind ridicarea la acesta nu a prim it refuzuri sau recla lei. Hotărirca colectivului acestei uni lare; 12,03 Jocuri interpretate de fan PENTRU 24 ORE
un nivel corespunzător a producţiei. In maţii din partea beneficiarilor. Pentru tăţi este ca în cinstea zilei de 23 Au
In scopul îmbunătăţirii activităţii dc piese dc schimb pentru a putea face faţă centrul preocupărilor a stat şi îmbunătă obţinerea unei producţii dc calitate su gust să poată raporta că planul produc fară; 12,30 Din viaţa dc concert a Ca- Vremea sc îmbunătăţeşte, dar rămî-
deservire a populaţiei, conducerea coo cerinţelor din cc în cc mai mari. ţirea procesului tehnologic. Astfel, la perioară s-a introdus controlul interfa- ţiei globale pe primele 8 luni ale aces pitalei; 13,09 Melodii populare cerute nc u$or ncstabîla cu cerul schimbător,
perativei meşteşugăreşti „Retezatul" din Dc curînd, potrivit planului dc mă mobila camere combinare tip „Constan- zic în cadrul procesului dc producţie. tui an a fost îndeplinit la toţi indica dc ascultători; 14,10 Muzică din fii- Vor c5^ca averse locale. Vîntul va su-
Haţeg a luat măsuri pentru dotarea sec suri 1* inico-organizatorice, a fost în- ţa“ s-a organizat producţia în flux teh La cariera dc nisip metalurgic dc la torii rcalizînd: 100 camere combinate mc romîneşti; 14.10 Prictcin noastră ,la modcr,' t <lin scc,orul }i nord-
liinţat şi un atelier dc tricotat care este tip „Constanţa", 149 produse tapiţerie,
ţiilo r cu noi utilaje. Au fost dotate sec nologic. Pentru realizarea planului inte Sarmiscgctuza s-a asigurat o exploatare csrica; 15,21 Mutică populară inter. vcs“ c- TcmPcn' ,ur:' acrului va fi cu-
mult solicitat dc către populaţia oraşu gral la toate sortimentele s-au rcorga- • 102 bucăţi saltele, 900 tone nisip meta
ţiile de tîmplărlc, reparaţii radio şi te lui. ni/.at echipele de lucru pe fluxul tehno raţională penrru reducerea procentului lurgic, 7.000 1>alo*i nuiele, 15 tone ami prctaiă dc Ghcorghita Ristea, Ion pr‘nS;1 ,mr,: 20 *' eradc ziua, iar
leviziune. De asemenea, secţia moto a N SBUCHEA logic, ridicîndu-sc totodată calificarea de steril, iar în prezent se lucrează la don. Sasu si Tcremc Pctrescu; 16.45 Seri- n* il|,,ca !n,re 12 *' 16 6rldc'
fost înzestrată cu un mare număr dc planificator muncitorilor. Astfel, s-au calificat la lo documentaţia instalaţiei dc spălare a ni CEORGE CIORANU
sori din ţară; 18,00 Seară pentru tine
PENTRU URMĂTOARELE
ret; 20,10 Cîntcce din folclorul nou 3 ZILE
cerute de ascultători; 20,30 Antologic
Privim Hunedoara, devenită un află şi numeroşi sportivi. Oamenii sportivi fruntaşi. Voleibalistul loan ca. întrecerea continuă. Poate că Du frumoasă activitate se desfăşoară şi
imens şantier. In faţa ochilor se profi prim -lopitorului dc la cuptorul nr. 6, Prodan, prim -topitor, desenatorul teh mitru Cuşinir îşi v j lua revanşa... in cadru) secţiei de box a asociaţiei poetică; Nicolas Guillcn; 20,45 Muzică Vremea sc îmbunătăţeşte treptat şi
lează combinatul siderurgic, lamino llic Blioiti, fotbalist, aşteaptă ca îna nic Francisc Covaci, fotbalist, electri Constructorul I.C.S.H. Cei 34 de spor uşoară interpretată de Petcr Alcxan- temperatura va creşte uşor.
rul Muming, uzina cocsochimică, dis intea unui examen. Stau calini şi aş cianul Eric Focii, şaliist. Cu multă pa Una din asociaţiile sportive frunta tivi legitimaţi, antrenaţi de profeso
tileria de gudroane, noile cvartale dc teaptă, parcă ar lua pulsul văpăii dc siune nc-a vorbit C. Scurtu, tehnician şe din Hunedoara este Consti uctorul rul Mihai Raicu au obţinut o seric dc
locuinţe, măreţe realizări ale regimu loc cc sc află la cîţiva paşi. Echipa sa al asociaţiei sportive Sidcrurgistul des I.C.S.H. Cei 8.845 membri ai U.C.F.S. rezultate valoroase. Astfel, Mircca Fă-
lui nostru. Nc apar apoi în faţă m i este evidenţiată în producţie. A dat pre echipa dc volei a sectorului O.S,M. participă în cadrul celor 12 secţii pc gârăşanu. loan Basarab, Neculac Ma
nunatele chipuri ale harnicilor cons peste plan în semestrul I al acestui an 2 pe care o antrenează. Tineri ca I. ramură dc sport, dintre care 10 sînt nea, Marin Ceauşii, loan Savciu, N i
tructori ai Hunedoarei. Aici, fiecare peste 2.000 tone oţel. Nc salută o altă Prodan, V. Troacă, I. Boţeau, Gh. Ma afiliate la federaţiile de specialitate. colae Tudor, Horia Oţoi au devenit
om trăieşte prin faptele şi prin mun cunoştinţă, maistrul şef de schimb Oc- rin. pot fi revăzuţi după şut la Un număr dc 7.148 tineri şi campioni regionali cu ocazia Sparta- I.I.S. „MUNTENIA"
tavian Imbrca. K| conduce unul din chiadci republicane, Mecanicul Nico
ca sa. Simţi ritm ul clocotitor al vieţii stadionul Corvinul facînd antrenamen tinere au participat în cadrul în
noi, care pulsează zi şi noapte dînd schimburile fruntaşe de la O.S.M. II. te. In cadrul Spartachiadci republica trecerilor Spartachiadci republicane lae Tudor, .1 devenit vicecampion re
patriei oţel şi fontă. Firele istorici Sc Ştiţi — ne spune maistrul linhrea, ne dc la U.S.M. II au participat 1.381 dintre care 874 la atletism, 640 publican in cadrul campionatelor re Fabrica tfe mase plastice Bucureşti
îmbină cu prezentul înscriindu-se cu publicane dc box din acest an. Cu oca
litere dc aur în cartea vieţii poporu n r zia întrecerilor Spartachiadci republi
lui. Nc salută o veche cunoştinţă: Mi- 1 cane s-au organizat la Hunedoara 7 B-dul G-ral Măr ă şes cu nr. 38, telefon 25.24.64
hai Curcubatâ, inginer la combinat. E gale dc box la caic au participai 56 de
liber azi şi colindăm împreună oraşul. 1 sportivi. Aici au fost depistate o sc Raionul 23 August
Urcăm pe Dealul Chizid în oraşul rie de elemente talentate cum sînt
muncitoresc, vizităm combinatul side baiu huncdorcnîlor tot fotbalul este! de tineri dintre care 465 la haltere, la fotbal, 1.783 la haltere, 375 la Neculac Manea, Augustin Liţă, G ti ii
Nu pentru că mie îmi place fotbalul,
rurgic, ridicat pc malul rîului Ceriu, dar acum s-au schimbat multe în ca 104 la tir, 68 la voie» ctc. Coborîm lupte etc. Cea mai tînără secţie este lor Elst, Ştefan Tătărăşanu, care au
care s-a supus şi cl forţei omului nou: drul echipei noastre proniovîndu-se în hala dc turnare. Aici, ca o casca tenisul de cimp. „Sportul alb- care fost incluşi în cadrul secţiei de box. L iv r e a z ă pe b a ză de c o m e n zi:
mutat din milenara lui albie, pentru cu curaj juniorii. Din vechea forma dă de foc sc revarsă oţelul în oalele i’n trecut nu a fost practicat la Hune In prezent membrii secţiei sc pregă
a face loc noilor obiective industria ţie au mai rămas doar Vasile Tătarii dc turnare. $i parcă în luminozitatea doara, îşi arc acum sportivii lui. Pen tesc în vederea începerii campionatu
le, poposim în locuinţele siderurgişti- şi Nicoale Molnar care reprezintă ve imensă a cascadei de oţel, desluşeşti tru ci s-au construit două terenuri — tuburi flexibile din policlorură de vinii,
lor şi constructorilor, la teatrul nou teranii, af răgi ud alături de ci 9 juniori. luminile viitoare ale vieţii. Maistrul moderne, membrii secţiei avînd la dis lui republican dc box pc echipe.
şi la stadionul Corvinul... Elevii de ieri ai veteranului fotbalist Dumitru Cuşmir este preocupat dc poziţie materialul şi echipamentul Dc o bună apreciere sc bucură şi pentru izolaşi;
întrecerea pc caic o are cu schimbul
sportiv necesar. Sub conducerea tină-
★ hunctlorean Dumitru Pătraşcu, sî^t condus de Aron Circa pentru a turna mluî şi priceputului antrenor Mircen secţia de alpinism Sidcrurgistul Hune — fir pentru plase şi orice profite din poli-
Ială-nc la oţelârîa Martin nr. 2. componenţii echipei dc categoria C oţel mai mult şî dc calitate, pentru a Pascu, peste 30 dc copii între 10-15 doara, antrenată dc Dan Pichîu. Echi
Am urcat pc platforma de încărcare a Sidcrurgistul Hunedoara. Printre ci reduce procentul dc rebut. Dar, în afa ani pot fi întîlniţi pc terenurile dc pa de alpinism a parcurs trasee de o eforură de vinii;
cuptoarelor şi ain urmărit ritm ul in■ sînt mulţi evidenţiaţi în producţie. ră de întrecerea în producţie, cei doi antrenament. Ain remarcat sîrguinţa mare dificultate în masivele Bucegi.
tens dc lucru al oţelarilor. Macarale Mihaj Mălai, laniinator la laminorul oţclari se întrec şi în sport fiind doi la antrenament a unor tineri cu fru Parîng şi Retezat, obţinîml în cadrul — pergamoid pe doc peniru iapiferii auto.
le alimentează cu fier vechi cuptoa 800 mm., Vasile Tăiam tehnician la pasionaţi şahişti. In luna iulie, prin re moase perspective: C. Hărădău, D.
rele. La un cuptor se fac pregătiri serviciul investiţii, Vasile Caramalis al pin iadei republicane frumoase re fn vederea întocmirii pianului pe anul 1965,
pentru a sc elabora o nouă şarjă. Aici, laminator la laminorul dc 650 mm. zultatele obţinute în producţie şi la Hărădău, A. Marinescu, 1. Bivolu, zultate.
printre evidenţiaţii în producţie sc Am cunoscut la Hunedoara şi pc alţi întrecerea dc şah, a cîştigat Aron Cir- Ghcorghc Cătănescu, P. Dudaciuc. O C. GEORGE rugăm beneficiarii a comunica necesarul.