Page 43 - 1964-08

Mr.' 2993 Drumul socialismului Pag. 3

JTk
mm
! N F O R M A W D E P A R T W
Iniarirea mulurilor partidului - I Uliii I

Natura a (ost extrem de darni­ mare. Aici se practică întreaga
Pentru oamenii că cu litoralul romfnesc : o clima gamă a sporturilor nautice, alît de
muncii din Gura-
ARE DE SEAMA f ¥ m barza s-ail cons­ blinda şi plăcută, aer salin şi ozo- îndrăgite,"în special de tineret. Tot
nat, cu soare generos, care-şi re­ pe malul Siui Ghiolului s-a deschis
lu­
tru it blocuri
minoase.
aspec­
„Mioriţa*, cu mobilierul purtînd
tuoase care au o varsă timp de 9— 10 ore din zi lu- de curind un restaurant origina/,
mina şi căldura asupra unor fer­
linie arhitectoni­ mecătoare înlindeti de nisip şi amprenta artei populare romîneşti.
că modernă. In a-
ducţiei. Candidaţii şi noii membri de ape. Cele mai renumite mincăruri şi
P E T R I L A partid, datorita ridicării nivelului lor de ’T TM ** partamentele o- In această ambianţă optimă pen­ vinuri indigene sînt servi te in a-
pregătire profesională în continuă creş­ ; j ru cestora muncitorii tru cura heliomarină au interve­ companiamentul frumoaselor cin-
tere se dovedesc a fi buni organizatori an asigu ralâ odi/t- nit în ultimii ani hărnicia şi price­ tece din tezaurul folcloric romi-
Ho târî rea plenarei C.C. al P.M.R. clin ua, liniştea, con­
ai producţiei, luptători liotăriţi pentru
aprilie 1^62 a pus în faţa organelor ţi introducerea tehnicii noi şi a metodelor fortul. perea. omului, pentru a îmbrăca nesc.
organizaţiilor uc pertid sarcina de a se IN FOTO : blo­ darurile naturii in haina confortu­ La Cforie, staţiune căutată mai
de muncă avansate. De aceea, din rîn- IIw Im wS..!
ocupa cu toată răspunderea de întărirea dul lor sînt promovaţi în munci de V in curi pentru nefa- lui modern şi a ospitalităţii tradi­ ales pentru tratamentele cu nămo­
continuă a rindurilor partidului prin răspundere numeroşi şefi de brigadă, milişti. ţionale. „Mamaia este una din lul din lacul Techirghiol — care
primirea celor mai buni oameni ai mun­ cele mai reuşite şi spectaculoase are puternice efecte curative in­
■
şefi de schimb ctc. De asemenea apre­ JJ1’ -1'. , S i l <*!
cii, care au dovedit prin fapte că me­ cieri se bucură acum tovarăşii Stan cuceriri ale arhitecturii Rominiei tr-o serie de afecţiuni cronice —
rită înaltul titlu de comunist. Comite­ Constantin, Gheorghe Chclaru, Dezide- '-'Ţ5 ’k V i de azi. Acest ansamblu turistic se construieşte în prezent un bar
tul de partid de la E. M. Petrila stu­
riu Lukacs care fiind promovaţi şefi de constituie o mărturie şi un triuml de noapte în stil roman, care va
diind cu atenţie sarcinile ce izvorăsc din brigadă sau de schimb obţin rezultate al vitalităţii, gustului şi, îndeosebi, li încă un punct de atracţie pen­
documentele acestei plenare a îndrumat bune în muncă.
birourile organizaţiilor de bază să-şi lăr­ a fanteziei creatoare a poporului tru oaspeţii litoralului.
gească activul fără de partid cu cei mai Rezultatele obţinute în ceea ce pri­ romîn“ — spunea ziaristul Geor- Mangalia, staţiunea de la extre­
merituoşi mineri, tehnicieni şi ingineri. veşte munca de primire în partid nu ges Henri Martin în „La Tribune mitatea sudică a litoralului, oferă
sînt însă pe măsura posibilităţilor. In or­
Pentru creşterea şi educarea activului ganizaţiile de bază P.M.R. de la sectoa­ de Geneve”. în vecinătatea unui parc arheolo­
fără de partid acestea folosesc forme va­ rele 3, 5 şi 7, spre exemplu, munca de Pe baza unui plan de reconstruc­ gic în aer liber, unde sînt adăpos­
riate cum sînt: încredinţarea de sarcini primire în rîndurile partidului a celor ţie şi sistematizare a litoralului, pe tite vestigii ale anticei cetăţi Cal-
concrete, organizarea unor expuneri, în­ mai buni mineri poate fi îmbunătăţită. R e a liz ă rile in d u s trie i d e m a s e p la s tic e o lungime de 50 kilometri au fost latis, hoteluri şi restaurante moder­
cadrarea celor din activul fără de partid Comitetul de partid şi-a propus ca în înălţate zeci de hoteluri ultramo­ ne, precum si sanatoriile, care
la învăţămîntul de partid, atragerea lor viitor sa acorde un sprijin mai substan­ derne (unele pînă la 14 nivele), funcţionează în tot timpul anului.
la înfăptuirea sarcinilor ce stau în faţa ţial organizaţiilor de bază în ceea ce complexe spaţioase de odihnă, e- Cit despre plaja Mangaliei, nisi­
organizaţiilor de bază P.M.R. ctc. Co­ priveşte întărirea rindurilor lor, să le Anul acesta întreprinderile de specia­ s-a ajuns în 1963 la 32.000 tone cu un tante unităţi de producţie. Printre aces­ legante restaurante, baruri, cazi­ pul ei fin este asemănător cu cel
mitetul de partid, birourile organizaţi­ ajute să-şi îmbunătăţească stilul şi me­ litate din industria noastră chimică au sortiment variat de produse. Se fabrică tea se numără Fabrica de mase plastice
ilor de bază se ocupă cu toată răspun­ todele de muncă, să rezolve mai ope­ realizat circa 150 de repere şi produse printre altele policlorură de vinii, polie­ Bucureşti, care produce peste 2.000 sor­ nouri, cluburi. Unul din hotelu­ de la Mamaia.
derea şi de pregătirea utemiştilor care rativ cererile celor care solicită prim i­ noi din mase plastice. tilenă, poiistiren, poliacetat de vinii, uti­ timente, compuse din piese pentru in­ rile Mamaiei — un uriaş de beton, încheind descrierea litoralului,
solicită primirea lor în riadul candida­ rea în rîndurile partidului. lizate în construcţia de maşini, în elec­ dustria constructoare de maşini şi elec­ oţel şi sticlă — se cheamă „Perla*. trebuie să amintim în mod deose­
ţilor de partid. Ca urmare a muncii Ramură tînără a chimiei, industria de trotehnică, ţevi pentru construcţii şi De (apt. el simbolizează toate bit Constanţa, portul maritim de
desfăşurate cu activul fără de partid şi mase plastice şi răşini sintetice s-a dez- trotehnică, în construcţii, în agricultură „ perlele" colierului de 50 de ki­ unde purced toate drumurile că­
IO AN CARPEN ' ''Unt rapid în anîi de după eliberarea şi pentru producerea a numeroase şi va­ hidroamelioraţii, bunuri de larg consum.
în nudul tinerilor, tot mai mulţi mi­ Anul trecut a fost pusa în funcţiune fa­ lometri de frumuseţe — ziua, au­ tre staţiunile litoralului. Cu plaia
, valorifir'nd la nivel superior rc-
neri, tehnicieni şi /ingineri cer organi­ instructor al Comitetului orăşenesc w—selc de materii prime. riate bunuri de larg consum. O buna brica de prelucrare a maselor plastice rită de soare, iar noaptea arginta­ ei întinsă şi îmbietoare, cu cabi­
zaţiilor de bază să fie prim iţi în rîndul de partid Petroşani parte din materialele plastice au fost rea­ de la Iaşi cu o marc capacitate de pro­ tă de feeria neonului. nele şi amenajările construite in
candidaţilor de partid. Astfel, de la con­ Pornind de la o producţie de circa lizate pe baza cercetărilor proprii efec­ ducţie, care realizează ţevi pentru cons­ Capacitatea staţiunilor, mereu ultima vreme, Constanţa cunoaş­
ferinţa comitetului de partid din toam­ 14 tone în 1948, care se reducea doar tuate în institute de cercetări şi în trucţii şi irigaţii, materiale pentru pardo­ în creştere a permis anul trecut, te şi ca o mare afluenţă estivală.
na anului trecut şi pînă în prezent, or­ la celuloid şi hachclită pentru presare, uzine.
ganizaţiile de bază P.M.R. din cadrul L O N E A prin construirea unor fabrici la combi­ Pentru lărgirea gamei de mase plasti­ seli, diferite ambalaje mari pentru trans­ de pildă, găzduirea a circa 300.000 Oferind în ultimii ani aspectul
E. M. Petrila au prim it în rîndurile lor natele chimice di/i Tirnăveni, Dorzeşti, ce şi răşini sintetice în vederea satisfa­ port şi articole tehnice» Au fost profi­ de vilegiaturişti din tară $i a 64.000 unui oraş aproape total înnoit, a-
late două întreprinderi care produc can­
204 noi membri şi candidaţi de partid. cerii celor mai variate necesităţi ale eco­ oaspeţi străini. Anul acesta, cifrele lături de mărturiile arheologice
Primirea în rîndurile organizaţiei de Uneşti şi la uzinele din Turda şi Rîţuov nomici naţionale, s-a dezvoltat, de ase­ tităţi apreciabile de ambalaje pentru in ­ adincurile
Printre organizaţiile de bază care au dustria de medicamente şi cea alimen­ cresc si mai mult, căci noi con­ scoase la lumină din
deslăşurat o muncă susţinută pentru în­ partid a celor mai buni dintre cei mai menea, producţia altor sortimente cum tară, iar la combinatul chimic din Făgăraş strucţii şi amenaiari lac posibila trecutului bimilenar al Tomîsului
preocuparea
buni
muncitori,
este
tărirea rindurilor lor se numără orga­ sînt: răşinile fcnolicc tip bacliclită. mărirea capacităţii staţiunilor Nu­ greco-roman, Constanţa se înscrie
principala a comuniştilor de la sec­ aminoplastcle, stiplexu] (sticla organi­ lucrează o secţie de marc capacitate pen­
nizaţiile de baza nr. 4, 2, 6, secretari torul transporturi a E.M. Lonca. In accşt tru producţia de articole din bachelită mai la Mamaia, de pilda, inaugu­ la rîndul său printre principalele
Dima Mişu, Vasile Sidorov şi Gheorghe scop, pe lingă munca politică şi educa­ Prin măsuri tehnice, că), celuloidul, cleiurilc sintetice, răşi­ rarea unei moderne tabere de atracţii turistice ale litoralului. /nau-
Cenaru, care au prim it cîte 30-34 mem­ tivă ce o desfăşoară în rîndurile acti­ nile aldiidicc, cpoxîi urceo-formnldehi- şi aminoplastic. camping (înzestrată cu corturi gurarea noului său aeroport in­
bri şi candidaţi de partid. Rezultate vului fără de partid şi a organizaţiei dicc ctc. In afară de unităţile din cadrul indus­ practice şi confortabile, precum şi ternaţional a permis, cu începere
frumoase au obţinut de asemenea şi or­ U.T.M., o atenţie deosebită se acordă Marca majoritate a maselor plastice triei chimice, s-a organizat prelucrarea numeroase cabane — cottage) au din anul acesta, stabilirea unei le­
ganizaţiile de bază nr. 1, 7 şi 8. L A E C O N O M I I de mase plastice şi în alte ramuri indus­
şi operativităţii în rezolvarea cererilor şi a răşinilor sintetice sînt produse pe sporit Capacitatea staţiunii cu încă gături aeriene directe cu marile
Cu noii membri şi candidaţi de partid, de primire în rîndurile partidului. triale, printre care industria uşoară, 2 000 de locuri pe serie. In total, capitale şi onşe ale Europei, lă-
birourile organizaţiilor de bază desfă­ Astfel, în adunare.-» generala a orga­ Cooperatorii meşteşugari din oraşul cale petrochimică, lucru care a permis unde se produce un bogat sortiment de .Mamaia — care este cea mai mare cînd să crească simdtor traficul
şoară o susţinută muncă politică şi edu­ nizaţiei de bază P.M.R. care a avut loc Alba Iulia au încheiat primul semestru valorificarea superioară a gazelor natu­ bunuri de consum. dintre staţiunile litoralului roma­ turistic spre litoral.
cativă. Fiecare candidat de partid p ri­ recent, s-au pus în discuţie cererile de al anului cu realizări.importante privind rale şi de rafinărie. Numărul de sortimente realizate din nesc — ooate satisface azi accesul Preţuirea şi admiraţia pe care
meşte sarcini concrete la înfăptuirea că­ primire iii rîndul candidaţilor de partid reducerea preţului de cost. Astfel, faţă Dezvoltarea pe care a cunoscut-o in­ materiale plastice, precum şi domeniile a 760.000 de vizitatori pe sezon. mulţi turişti străini ţin să le îm­
a tov. Nicolac Lupu şi loan Luntraş. de sarcina de a cheltui 942 lei la va­ dustria de mase plastice şi răşini sinte­
rora este ajutat de către un membru de de utilizare ale acestora cresc în ritm Posibilităţile de distracţie şi a- părtăşească la plecarea din staţiu­
Comuniştii înscrişi la cuvînt, printre loarea de 1000 lei producţie marfă, s-a
partid. In acelaşi timp, membrul de care amintim pe Dumitru Cuc, Gheor­ realizat 924 lei. La producţia compara­ tice, noile unităţi aflate în curs de cons­ accelerat, ajitngîndu-sc în prezent la cî* grement au sporit şi ele. La Ma­ nile litoralului sînt nelipsit înso­
partid respectiv are ca sarcină să se ghe Ciobetaru, llic Andronc şi alţii, bilă, faţă de sarcina de reducere de mi­ trucţie printre care uzina de polietilenă teva mii de sortimente, înccpînd cu ar­ maia a fost construit un frumos ţite de dorinţa de a reveni în a-
ocupe de creşterea şi educarea noului au apreciat activitatea rodnică în pro­ de înaltă presiune cu o capacitate anua­ ticole de larg consum pînă la piese in­ teatru în aer liber, care găzduieşte ceste locuri. Litoralul 1964, intr-un
nus 3,1 la sută, s-a realizat minus 3,3
candidat. De pildă, comunistul Gheor­ ducţie şi munca obştească a celor doi lă de producţie de 24.000 tone de la dustriale folosite în industria construc­ animatele festivaluri ale filmului, decor mereu mai încîntălor, îi în-
la sută. ale muzicii umoare romîneşti Anul timpină cu nedezminţita ospitali­
ghe Croitorii, şef de brigadă la secto­ tovarăşi. Tov. maistru mecanic Florian Complexul petrochimic Ploieşti fac ca toare de maşini, în construcţii, agricul­ acesta, s-a deschis, de asemenea, tate romînească:
rul II, s-a ocupat de tov. Lixandru Du­ Puia în cuvîntul său aprecia faptul că Succesele au fost posibile datorită în anul viitor capacitatea de producţie tură şi în alte ramuri ale economici na­ „Bucuroşi de
unor măsuri tehnico-organizatoricc luate un ct"h nautic pe malul la­ oasnefi f .
mitru. Datorită ajutorului prim it, pre­ printre cei mai buni lăcătuşi şi meca­ a acesteia să ajungă la circa 120.000 tone. ţionale. cului Siut F.hînl, lac cu ană dulc S. M A X IM U IA N
în secţiile cooperativei „Mureşul". La
gătirii politice şi a hărniciei cu care lu­ nici de locomotivă se află şi muncitorii In scopul prelucrării maselor plasti­ care se află la mică distantă de redactor la Agerpres
secţia lemn s-au introdus în procesul de
crează, adunarea generală a organiza­ Nicolac Lupu şi loan Luntraş, că dato­ ce au fost create şi dezvoltate impor­ (Agerpres)
producţie placi aglomerate în locul che­
ţiei de bază i-a redus tovarăşului Lixan­ rită bunei lor pregătiri politice şi pro­
dru Dumitru stagiul de candidat. Aju­ fesionale îşi aduc un aport preţios la restelei de brad, iar Ia secţia piele s-a
înlocuit aţa dopcl cu aţă de eînepă, iar
torul concret prim it din partea comu­ asigurarea unui transport ritmic. pielea box cu faţă naturală cu piele cu comuna Vaţa unde s-au planificat pen­
niştilor duce la o bună pregătire a can­ Apreciind activitatea desfăşurată de Tot mai multe sate electrificate tru electrificare satele Tîrnava dc Criş,
didaţilor de partid. Aceasta o demons­ către muncitorii Nicolac Lupu şi loan faţă corectată. Ociu, Ocişor, Calda dc Jos, raionul Al­
In acelaşi timp s-au redus simţitor
trează şi faptul că numărul candidaţilor Luntraş, comuniştii au votat în unani­ bă; Ghirbom raionul Sebeş; Buruiene,
vedere
raionul Ilîa şi'altele. Avînd în
consumurile specifice la o serie de sec­
cărora li se reduce stagiul de candida­ mitate primirea lor în rîndurile parti­ ţii, iar productivitatea muncii a crescut laptul că într-un număr de 17 sale pla­
tură este tot mai marc. dului. nificate pentru a fi electrificate nu sînt
considerabil. Aceeaşi preocupare au manifestat şi
Creşterea rindurilor organizaţiilor de ŞTEFAN NAGY Electrificarea satelor este unul din materiale locale ctc. In acest scop s-au asigurate fondurile necesare începerii lu­
factorii care contribuie la ridicarea ba­
bază în cadrul E. M. Petrila are o in­ (din postul de corespondenţi vo­ S. NICOLAE zei tchnico-matcrialc a agriculturii so­ organizat la căminele culturale acţiuni comitetele executive ale sfaturilor popu­ crărilor, datoria comitetelor executive
lare comunale din Boşorod, raionul Ha­
de popularizare a importanţei electrifi­
este să mobilizeze mai mult forţele în
fluenţă pozitivă asupra mersului pro­ luntari E. M. Lonea). corespondent cialiste, la îmbunătăţirea continuă a ni­ cării, s-au folosit formele organizatori­ ţeg, Cioara şi Foit, raionul Orăştie, această direcţie. Va trebui ca în aceas­
velului de trai şi cultural al ţărănimii ce dc masă cele mai variate, s-au mobi­ Sîrbi şi Gurasada, raionul Ilia. tă muncă să fie atraşi toţi salariaţii sfa­
colectiviste. M ilitînd pentru înfăptuirea lizat cetăţenii la executarea unor lu­ Este şi meritul echipelor de munci­ turilor populare, să sc solicite sprijinul
sarcinilor izvorîtc din Directivele celui crări prin muncă patriotica. Periodic, tori din sectorul electrificări rurale, al deputaţilor şi al comitetelor dc cetăţeni
dc-al III-lca Congres al P.M.R., sfaturi­ în cadrul sesiunilor şi a şedinţelor dc întreprinderii regionale de electricitate în vederea convingerii cetăţenilor de
le populare au acordat atenţia cuvenită comitet executiv, s-a analizat mersul lu­ (I.R.E.H.), că dc la an la an s-au obţinut a-şi achita sumele din contribuţia volun­
electrificării dc noi sate, inciuzînd în crărilor. rezultate tot mai bune în această direc­ tară. In multe locuri această muncă C9tc
planurile anuale un număr tot mai marc Ca urmare a muncii desfăşurate, pînă ţie. Accent deosebit s-a pus pc asigura­ lăsată exclusiv pc scama casierilor co­
de localităţi. In urma studierii posibili­ la slîrşitul primului semestru s-a înca­ rea, încă de la începutul anului, a docu­ munali, din care cauză ca sc desfăşoară
tăţilor de electrificare, în planul de elec­ sat 53 Ia sută din contribuţia voluntară mentaţiilor necesare executării lucrări­ anevoios.
trificare pentru 1964 în regiunea Hune­ bănească votata. Aceasta a permis ca lor. In planurile dc lucrări au fost In uncie localităţi, consiliile dc con­
doara au fost introduse un număr dc pînă acum să se clcctrificc din pianul prinse în fiecare an noi axe dc înaltă ducere ale G.A.C. nu şi-au achitat in­
50 sate. Pentru asigurarea fondurilor anual, 20 de sate. Bine au muncit în tensiune, pentru racordarea satelor. tegral şi la timp contribuţia ce Ic reve­
necesare lucrărilor de electrificare, co­ această direcţie sfaturile populare din
Dc asemenea, trebuie scoasă în evi­
mitetele executive ale sfaturilor populare raioanele Haţeg, Orăşlie şi Ilia. Aici a denţă buna organizare a muncii echi­ nea la electrificarea satelor, ceea ce a
au organizat cu cetăţenii adunări popu­ existat o preocupare susţinută pentru creat greutăţi.
Se montează în­ lare pentru votarea sumelor din contri­ asigurarea fondurilor şi executarea lu­ pelor respective. Pînă acum acestea au Faptul că pînă la 9fîrşltul anului au
că o schelă pen­ buţia voluntară. Pe baza calculelor es­ crărilor. terminat lucrările de electrificare (în li­
tru finisaj. Curind timative s-a votat un debit de 8.727.300 mita fondurilor existente) în 20 dc sate, rămas să sc execute lucrările la aproa­
un nou bloc, cow- Ici, din contribuţie voluntara. Analizînd Demnă dc evidenţiat este mai ales iar în alte 3 ele sînt într-un stadiu pe 30 de sate, impune luarea dc masuri
fortabil, va fi dat mersul lucrărilor dc la începutul anului munca depusă dc Comitetul executiv al avansat. Sînt create toate condiţiile ca corespunzătoare. Îndeosebi va trebui să
in folosinţa oa­ şi pînă acum, în cadrul unei recente Statului popular comunal Sîmpctru, ra­ în aceste zile să mai înceapă lucrările se impulsioneze încasarea sumelor din
menilor muncii. ionul Haţeg, care a încasat încă în pri­ în alte 10 sate. Astfel, la cele 315 sate
şedinţe, comitetul executiv al Sfatului mele luni ale anului întreg debitul con­ electrificate existente la sfîrşitul anului contribuţia voluntara. Sfaturile populare
popular regional a făcut o scrie de apre­ tribuţiei băneşti votate dc cetăţeni, asi- 1963, se adaugă altele noi. au datoria să atragă la acţiunile dc
cieri şi recomandări. gurînd astfel fondurile necesare execu­ Totuşi, aşa cum s-a apreciat în ca­ muncă patriotică, organizate în acest
După stabilirea sumelor necesare exe­ tării lucrărilor dc către LR.E.FI. Incc- drul şedinţei comitetului executiv al scop, un număr tot mai marc de cetă­
Sfatului popular regional mai sînt unele
cutării lucrărilor, comitetele executive pînd de la adunarea populară, unde s-a ţeni. In acelaşi timp I.R.E.H. să depună
sate cuprinse în pianul de electrificare
ale sfaturilor populare comunale, la in­ votat electrificarea celor două sate — pc anul 1964 unde practic s-a făcut prea eforturi sporite pentru organizarea maî
dicaţia organelor dc partid, au desfăşu­ Sîmpctru şi Saccl — comitetul executiv bună a muncii echipelor dc lucru, să
puţin. Unele sfaturi populare nu au dat
rat o largă muncă organizatorică în ve­ a ţinut o strînsă legătură cu cetăţenii atenţia cuvenită încasări! de la cetăţeni asigure materialele necesare. Trebuie
derea încasării sumelor votate, pentru mobilizîndu-i la diferite lucrări necali­ a contribuţiei voluntare şi astfel nu s-au mobilizate toate forţele pentru ca la
întreprinderea dc acţiuni patriotice la ficate ca: săpatul gropilor, transportul sfîrşitul anului planul de electrificări
asigurat fondurile necesare începerii lu­
diferite lucrări, pentru folosirea unor stîlpilor etc.
crărilor. Aşa stau lucrurile mai ales în
că aceasta este o importanta rezervă sibilităţile pentru îmbunătăţirea cali­
a creşterii indicilor dc utilizare. tăţii oalelor. Comunistul Eugen Da-
La pornirea oţclărici, şi încă multă mianoiu, maistru în hala de turnare,
vreme după aceea, sc pierdea timp a propus o inovaţie: schimbarea an­
preţios cu reparaţiile. Erau multe per­ samblului suport-orificiu. S-a experi­
forări dc cuploare, siguranţa funcţio­ mentat noul sistem şi a reuşit. De
nării agregatelor era destul dc re­ cind s-a aplicat, adică de mai bine de
dusă. Durata reparaţiilor era mare. un an, nu s-a mai înregistrat nici o
Reparaţia mijlocie a cuptorului nr. 4, perforare.
de pilda, s-a făcut prima dată în 17 Dar, creşterea indicilor de utilizare
(urm are clin nr. 2992) ţinem mai mult dc 80.000 tone oţel. Aceste modificări au adus după sine zile, în vreme ce azi o .asemenea re­ este în funcţie şi de durata şarjei. Ţ i-
Modificările făcute atunci n-au sa­ un spor dc producţie, creşterea dura­ paraţie sc face în 7—8 zile. Din tim ­ nînd scama de acest luciu, un colec­
tisfăcut exigenţele oţclarilor. Cuptorul bilităţii cuptorului pe campanie, scur­ pul calendaristic circa 5 la sută sc tiv dc la oţelărie a studiat temeinic
Proiectantul acceptă 1 dădea şarje dc aproape 350 tone, tarea duratei şarjei. pierdea cu reparaţiile la cald. regimul termic, stabilind parametrii
dar nu prezenta suficientă garanţie optimi dc funcţionare a cuptoarelor.
Îmbunătăţirile amintite au fost Organizaţia dc partid, analizînd
în funcţionare; trebuia lucrat la el cu aduse la cunoştinţa proiectantului pen­ acaastă stare de lucruri, a indicat con­ Acest lucru a atras după sine o cam­
La Hunedoara, ceea ce în 1958 părea multă atenţie, iar uneori cu regim ter­ tru a sc ţine scama dc ele la con­
„cel mai modern*1 c acum depăşit. Oa­ mic deosebit. Anul acesta însă, cu strucţia noilor cuptoare. Proiectantul ducerii secţiei să alcătuiască un colec­ panie mai lungă şi o durată dc şarjă
tiv dintre cei mai pricepuţi
oţelari
mai scurtă. La cuptorul 4, de exem­
menii cunosc atît dc bine tainele mese­ prilejul reparaţiei capitale a cuptorului, care să se ecupe numai dc întreţinere.
riei, agregatele, îneît aduc perfecţio­ s-au pus toate lucrările la punct. Cu Ic-a studiat la faţa locului, lc-a găsit plu, faţă de 1960 s-a realizat anul
nări şi la instalaţiile cai c abia au prim it toarte bune, şi lc-a introdus în pro­ In acest colectiv a fost pus să lu­ acesta o durată dc şarjă cu o oră
acelaşi prilej, secţiile de reparaţii si­ creze un inginer, precum şi maiştrii şi jumătate mai mică.
botezul focului. iectul cuptoarelor 5 şi 6.
derurgice şi cuptoare industriale din Ştefan Tripşa, Aurel Stanciu şi Lu­ Parale] cu acestea, s-a desfăşurat o
O idee s-a născut din însăşi expe­ combinat, în colaborare cu oţelăria, cian Pane. Tot atunci s-a luat mă­
rienţa lor; cuptoarele de 40 au fost au experimentat, o nouă metodă dc re­ sura ca după fiecare evacuare să se susţinuta activitate pentru îmbunătăţi­
modificate la 60 şi apoi la 90 tone; rea organizării muncii, întărirea dis­
paraţie capitală. In principal ca con­ controleze starea cuptorului; dc ase­ ciplinei şi simţului de răspundere. La
cele dc 185 tone nu s-ar putea mo­ stă în montarea pc pat fals a cuptoru­ Ascendenţa indicilor
difica? Idcca s-a strecurat pe nesimţite. menea, sc controlează cu atenţie, la oţelărie există un grafic de lucru, po­
lui nou în paralel cu celelalte lucrări
Primul răspuns — dc fapt, auiorăs- de utilizare fiecare şarjă, încărcătura. triv it căruia este stabilită precis în
puns — a fost negativ; nu-i tot una la cuptorul vechi. Pe această calc s-a Măsurile luate de organizaţia de timp fiecare fază dc elaborare a oţe­
cuptorul dc 40 cu cel dc 400 tone. scurtat durata dc reparaţie a cupto­ partid şi-au dovedit repede eficienţa: lului. Acest grafic arc menirea dc a
Calculele au arătat însă că se poate. rului nr. 1 cu circa 15 zile, timp în Încă dc la început, organizaţia dc timpul dc reparaţie a vetrelor a scă­ coordona întreaga activitate, folosirea
Şi calculele au adus demonstraţii, de­ care s-au produs mai mult de 10.003 partid de la oţclăric a avut în aten­ zut de la 4—5 la suta, la 3 şi apoi la maximum a timpului calendaristic,
monstraţiile înflăcărare, înflăcărarea tone oţel. Iată aşadar o altă calc pen­ ţie creşterea permanentă a indicilor la sub 1,5 la sută. Anul acesta, în
de utilizare a agregatelor, ca o calc a capacităţii dc producţie.
materializare... Cu prilejul unei repa­ tru sporirea producţiei. timpul cîştigat prin reducerea duratei
importantă a sporirii producţiei de Toate acestea au condus la creşte­
raţii mijlocii modificările concepute Oţclarii au găsit şi la cuptoarele dc oţel. In multe adunări generale s-a reparaţiei vetrelor, s-au produs aproa­ rea permanentă a indicilor de utilizare
s-au eiectuat chiar la primul cuptor 400 tone locul unor modificări con­ analizat aceasta problemă, stabilindu- pe 8.000 tone oţel. a agregatelor şi, ca urmare, la creşte­
al noii oţelării. Drept rezultat, toate structive, importante, care au adus sc măsuri concrete; agitaţia vizuală Ncrezolvată rămăsese însă problema rea productivităţii muncii. Anul aces­ In ultimii ani Institutul minier din Petroşani a cunoscut o puter­
şarjele date dc atunci încoace au greu­ îmbunătăţiri în funcţionarea instala­ îndemna la utilizarea cît mai raţio­ oalelor, unde existau unele deficienţe nică dezvoltare. Pentru studenţii de aici s-au construit cămine, cantine,
nală a timpului şi instalaţiilor, la mai ta s-au realizat indici dc utilizare cu
tatea între 320 şi 350 tone. Desigur, ţiilor. La cuptorul nr. 4 s-au ridicat dc zidire şi montare. Din cauza per­ săli de studiu, laboratoare moderne dotate cu maşini şi aparate de
buna organizare a muncii. Dar ccl mai peste 60 la sută mai mari dccît cei
un spor de producţie apreciabil; adu­ pragurile de foc şi s-a îmbunătăţit forării oalelor se pierdeau cantităţi im­ înaltă tehnicitate.
mult a acţionat organizaţia de partid înregistraţi în 195S.
nat lună dc lună ce s-a produs în plus raportul între secţiunea capului de ar­ în direcţia folosirii cît mai depline a portante de oţel. La îndemnul organi­ IN FOTOGRAFIE : Vedere de la Institutul minier din Petroşani. In
prin mărirea capacităţii cuptorului ob­ dere şi secţiunea canalului vertical. timpului calendaristic, considcrîndu-sc zaţiei de partid s-au studiat însă şi po­ (va urma) prim plan sediul I C. Min.
Fou ; N. MOLDOVEANU