Page 44 - 1964-08
P. 44
P lj. * Dramul socialismului rrr; <r>>3
Acţiuni de solidaritate
9
UE PESTE HOTA cu poporul cubanez
MONTEVIDEO 12 (Agerpres). —
In Uruguay sc intensifică acţiunile
lare îşi exprimă protestul împotriva re
de solidaritate cu poporul cubanez şi multe organizaţii democratic şi popu
centei rezoluţii a conferinţei m iniştri
de protest împotriva rezoluţiei con lor de externe ai ţărilor membre ale
ferinţei m iniştrilor de externe ai ţări O.S A. A tîi !.i Santo Domingo. cit şt
lor O.S.A., caic cerc statelor membre în alte localităţi din ţară au loc nu
sâ rupă orice relaţii cu Cuba. meroase mitinguri şi manifestaţii de
Rezoluţii adoptate Edward Ochab ales preşedinte in întîmpinarea celei de-a 20-a grevă de 24 ore, din iniţiativa Centra protest împotriva aprobării rezoluţiei
La Montevideo a avut loc. marţi o
de către guvernul dominican.
în Consiliul Economic al Consiliului de Stat al R. P. Polone aniversări a eliberării Romîniei lei unice a oamenilor muncii din U ru niîcsuţic dc solidaritate cu poporul
In capitală a avut loc o mare nu-
guay şi a Federaţiei studenţilor uni
şi Social al 0 .0 . versitari din Uruguay, care a afectat cubanez. 1'articipanţii purtau drapele
VARŞOVIA 12. — Corespondentul Trecîndu-se la vot, Seimul R. P. Po principalele sectoare de activitate din cubaneze şi lozinci cu inscripţia „Cuba
Agerpres, Gir. Glicorghiţă transmite: lone a ales în unanimitate ca preşedinte ATENA 12. — Corespondentul Ager cerile adinei ce au avut loc în Romînia capitală : industria, transporturile, co da, O.S A. iui !", răspmdind totodată
GENEVA 12 (Agerpres). — La 12 august a avut loc la Varşovia al Consiliului dc Stat pc Edward Ochab. pres, Al. Ghcorghiu, transmite : în ultimele două decenii. merţul şî înv ăţâmînt t:l. mii dc foi volante, care denunţau „po
Consiliul Economic şi Social al sesiunea extraordinară a Seimului R. 1’. Rezultatul votului a losr primit de de- La ambasada R.P. Romine din Ate Ic In aula de festivităţi a Universităţii ziţia servilă a guvernului dominican"
Polone. Şedinţa Seimului a fost deschi pmaţi şi invitaţi cti aplauze. na a avut loc o conferinţă de presă cu PEKIN 12. — Corespondentul Ager din Montevideo a avut loc un marc faţă de O.S.A.
O N U. a adoptat în unanimitate o re
să de Czeslaw Wycecîi, mareşal al Sei La sesiunea extraordinară a Seimului prilejul apropiatei sărbători naţionale pres, Emil Soian. transmite : miting. Vorbitorii şi-au exprimat soli Totodată, Federaţia studenţilor din
zoluţie în legătură cu consecinţele eco a poporului romîn, ziua dc 23 August. La Ambasada R.P. Romîne dîn Pe daritatea faţă dc poporul cubanez şi
mului, care a evocat viaţa şi activitatea a participat şi delegaţia R. P. Romine Republica Dominicană a dat publici
nomice ale dezarmării. 1‘roiectul aces dispărutului Aleksander Zawndzki. De care a asistat la funeraliile lui Al. Za Au participat ziarişti greci şi cores kin a avut loc miercuri o conferinţă au cerut guvernului să nu rupă rela tăţii o declaraţie prut care „respinge
tei rezoluţii, propus de Cehoslovacia. putaţii au ascultat în picioare expune wadzki. pondenţi de presă străini acreditaţi Ia de presă consacrată celei de-a XX-a ţiile diidnmatice şî comerciale cu Cuba. poziţia adoptată de guvernul domini
d sau, decanul facultăţii dc
Columbia, U.R.S.S. şi S.U.A., recoman rea şi au păstrat un minut de reculegere Tovarăşul Gheurghe Apostol, membru Atena, precum şi ataşaţi de presă ai aniversări a eliberării Romîniei dc sub In < .ni Cesiau, a declarat : „Sanc can la recenta reuniune de la Washing
drept.,
în memoria lui Al. Zawadzki. al Biroului Politic al C.C. al P.M R., unor ambasade. jugul fascist. Ambasadorul Dumitru ton".
dă intensificarea studiilor întreprinse Ambasadorul R.P. Romine la Alena, Gheorghiu a vorbit despre însemnătatea ţiunile adoptate dc O.S.A. sînt nejus-
După o scurtă pauză, Wladvslaw Go- prini-vieepreşedinie al Consiliului dc
de O.N.U. în legătură cu această pro mulka, prim-secretar a! C.C. al P.M U P., Miniştri al R. P. Romine, conducătorul Mircca Bălănescu, ,i vorbit celor pre istorică a insurecţiei armate din august te şi vor avea un efect contrar, încu-
blemă şi se pronunţă în favoarea în membru al Consiliului de Stat, în nu delegaţiei, a prezentat tovarăşului Ld- zenţi despre realizările economice şl 1944, participarea Romîniei Ia războiul raîînd revoluţia popoarelor din Ame
rica".
social-cullurale ale R.P. Romine ob
cheierii cît mai grabnice a tratatului mele C.C. al P.M U.P., al Consiliului de ward Ochab, preşedintele Consiliului de ţinute în cei 20 de ani dc la eliberarea antihitlerist, succesele importante ale ★ Canada va menţine
poporului romîn obţinute sub condu
privitor la dezarmarea generală şî to Stat si in urma consultării cu celelalte Stat al R. P. Polone, felicitări din par ţării, despre politica activă pe plan in cerea partidului iii cele doua decenii
partide din guvern, a propus candidat tea conduct!ii superioare de partid şi SÂNI O DOMINGO 12 (Agerpres).
tală. „Toate statele trebuie sa-şî inten ternaţional a R.P. Romîne. cît şî des caic au trecut de la eliberarea patriei. In Republica Dominicană tot mai
pentru funcţia de preşedinte al Consi de stat a R. P. Romine, precum şi per relaţiile diplomatice
sifice eforturile pentru atingerea acestui liului de Stat pe Edward Ochab, mem sonal din partea tovarăşului Ghtorghe pre bunele relaţii bilaterale existente
între Romînia şi Grecia.
ţel'*, se arată în rezoluţie. bru al Biroului Politic şi secretar al Glieorgliiu-Dcj, prim-secretar al C.C al Ambasadorul a răspuns apoi la în şi comerciale cu Cuba
Consiliul a adoptat, de asemenea, trei C.C. al P.M.U.P. P.M.R . preşedinte al Consiliului de Staţ trebările ziariştilor. Un comunicat a! secretariatului G.A.T.T.
Luînd cuvîntul. reprezentantul Parti ai R. I*. Romine.
rezoluţii privitoare la eonii olul inter Conferinţa de presă şi cocteilul ce ZUR1CH 12 (Agerpres). —
dului Ţărănesc Unit, al Partidului De Tovarăşul Edward Ochab a mulţu
naţional asupra stupefiantelor, precum î-a urmat s-au desfăşurat într-o atmos Intr-o corespondenţă din Toronto,
mocrat, ca şi reprezentantul deputaţilor mit şi a rugat să se transmită poporului feră caldă, prietenească. GENEVA 12 (Agerpres). — dicate. Se menţionează, de asemenea, ziarul elveţian „Nene Zurcher Zeitung",
<i rezoluţii în legătură cu sprijinirea fără dc partid, au declarat că sprijină frate roniîn urări dc noi succese în La Geneva a fost dat publicităţii un că au fost reduse între 15 şi 40 la sută referindu-se la poziţia Canadei faţă de
★
ţi finanţarea construcţiei tle locuinţe. călduros candidatura propusă. numea de construire a socialismului şi, In seara aceleiaşi zile, ambasada R. P. comunicat al secretariatului GATT în taxele vamale la numeroase produse tro hotărî iile luate dc către recenta Confe
personal, tovarăşului Ghtorghe Glieor- Romîne a organizat în grădina cinema- care sc anunţă că ţările Pieţei comune picale provenind din ţările africane şi rinţă a U..S.A. împotriva Cubei, scrie :
ghiu-Dej, urări de sănătate. şi S.U.A. au făcuc cunoscute măsurile dîn Madagascar, cum ar fi: ananasul,
nutogr.afului „Ahincon" o gală de fil „Deşi nefiind membră în O.S.A. şi deci
In C onsiliul de Securitate me romîneşti. An fost prezentate filme luate în cursul ultimelor 12 luni în Ce cacao, cafea. Au fost liberalizate Impor neangajată dc această hotărîre, Canadei
priveşte favorizarea expansiunii comer
turile dîn aceste ţări la iută, lină, fibre
le „Artă monumentală" şi „Paşi spre
Vizita delegaţiei romine Lună". ţului ţărilor în curs dc dezvoltare către textile sintetice sau artificiale, citrice şi i s-a spus lotuşi si întreprindă aceiaşi
paşi împotriva Cubei. Răspunsul Cana
D e zb a te ri în legătu ră la Combinatul siderurgic R. P. Romine a vorbit despic succesele ţările din Piaţa consună. la uncie articole din îm pletituri de paie dei nu s-a lăsat mult aşteptat. M i
înaintea galei de filme, ambasadorul
Comunicatul precizează că în ce pri
şi lemn.
nistrul dc externe Martin
a declarat
obţinute în ţara noastră în ultimele două veşte ţările Pieţei comune, începînd de In comunicat se arată că S U A. a dat în parlament că ţara sa îşi va men
cu situaţia din Cipru „Huţa Warszawa" decenii. Au fost prezente numeroase la 1 ianuarie 1964 anumite îngrădiri va publicităţii încă în octombrie 1963 o ţine relaţiile diplomatice cu Cuba „şi
persoane ale vieţii politice şi culturale, male caic erau aplicate im porturilor de listă publică privind produsele asupra că nu intenţionează să limiteze comer
VARŞOVIA 12 (Agerpres). — oameni Jc afaceri şi ziarişti. Au asis ceai şi lemn tropical au fost practic ri cărora vor fi reduse taxele vamale.
NEW YORK 12 (Agerpres). — supra teritoriului Ciprului, dedarînd că ţul canadiano-cuban". In continuare zia
Consiliul de Securitate a lost convo asemenea zboruri vor continua. Miercuri, tovarăşul Gheorghe Apos tat, dc asemenea, şefii unor misiuni di rul scrie că „satisfacţia cu care această
cat din nou marţi scara în şedinţă ex Reprezentantul Greciei. Bitsios, a ară tol, împreună cn ceilalţi membri ai de plomatice şi numeroşi membri ai cor Ştire a fost primită de presa canadiană
pului diplomatic.
traordinară la cererea reprezentantului tat că zborurile avioanelor turceşti pot legaţiei romine caic a participat la fu Săptămînalul „Elcftcros" consacră o Majorarea dobînzilor la împrumuturile arată limpede cît dc puternică este as
Ciprului în legătură cu încălcarea do avea consecinţe dintre cele mai grave. neraliile lui Aleksander Zawadzki, a fă tăzi în Canada rezistenţa împotriva unei
către Turcia a rezoluţiei Consiliului pri L! a declarat, de asemenea, că la 11 au cut o vizită la Combinatul siderurgic pagină întreagă celei de-a XX-a aniver acordate de S.U.A. străinătăţii solidarităţi panamericane necondiţiona
vind încetarea focului şi eu bombarda gust un avion turc a violat spaţiul ae „Huţa Warszawa" din Capitala R. P. sări a eliberării Romîniei, care cuprin te. Este ştiut că pentru Canada comer
rea la 10 august a punctelor populate rian al Greciei. Polone. de un bogat material oglindind prefa WASHINGTON 12 (Agerprei). - acestui amendament, decUrînd că ridi ţul cu Havana nu este o afacere proas
din insulă. In cadrul discuţiilor au mai luat cu- Senatul Statelor Unite a aprobat marţi carea dobînzilor este dc o amploare mai tă. El s-a lărgit în ultimul timp. )n anul
Reprezentantul Ciprului, Rossides, vîm ul reprezentantul U.R.S.S., P D. seara cu 50 dc voturi contra 3S un 1962 exportul Canadei spre Cuba a fost
care a luat prinţul cuvîntul? a subliniat Morozov, iepie/entantul Coastei de Fil amendament prevăzînd majorarea do mare decît însăşi reducerea creditelor, îu valoare dc 10,9 milioane dolari. în
că, în ciuda rezoluţiei Consiliului de deş, Usher, şi reprezentantul S.U.A., Cum decurge integrarea rasială în S.U.A. bînzilor la împrumuturile acordate stră deoarece, a subliniat el, „ţările care au .anul 1963 ilc 16,4 naiJionne, î.ar in pri
Securitate, aviaţia turcă continuă să te nevoie de ajutor financiar nu pot plăti
Sievcnson. La propunerea delegatului inătăţii. Senatorul democrat William mele patru luni ale anului 1964 el s-a
rorizeze populaţia Ciprului. In dim i Franţei, Consiliul şi-a întrerupt lucră NEW YORK 12 (Agerpres). — La Elisabeth şi Paterson, două loca Fulhright a ridicat obiecţii împotriva dobînzi ridicate". ridicat la 22,3 milioane dolari".
neaţa zilei de 10 august, două avioane
rile în vederea consultărilor. James Farmcr, directorul ..Congic- lităţi din statul New Jersey, au avut
cu reacţie turceşti au deschis foc în sului pentru egalitatea rasială" din
zbor razant asupia populaţiei din pia La reluarea şedinţei, preşedintele Con S.U.A., a declarat că rezultatele unei loc ciocniri între poliţie şi manifestanţi
siliului de Securitate a făcut apel să se
ţa oraşului Polis, iar la II august alte anchete făcute de organizaţia sa ara negri împotriva discriminării rasiale.
avioane turceşti au zburat Ia o altitu pună capăt oricăror zboruri ale avioa tă că integrarea rasială în marile ora La Paterson reprezentanţii municipa
dine mică deasupra regiunilor situate nelor militare deasupra Ciprului. Co şe din statele sudice, conform legîî lităţii au avut o întîlnirc cu liderii
mai departe de locul unde s-rtvi produs mandamentul forţelor O.N.U. in Cipru drepturilor civile, se desfăşoară în con
a fost însărcinat sâ sporească numărul populaţiei dc culoare care au cerut să
recentele ciocniri. diţii destul de bune. Chiar şi la Jac-
Delegatul Turciei, Erlap, nu a dez trupelor în regiunile muie ' m loc kson, statul Mississippi, unde au avut se creeze pentru populaţia de culoare
m inţit zborurile avioanelor turceşti dea recent lupte. loc grave tulburări rasiste, un mare posibilităţi mai bune de locuit şi dc re
număr dc negri nu putut frecventa ci cerc. La Canton, stalul Mississippi, o
fără incidente restaurantele şî‘ hotelu biserică dîn cartierul negru a fost in
rile pînă în prezent interzise negrilor. cendiată de rasişti. Dc la începutul
Declaraţia Cei trei albi arestaţi la J.acksonville, lunii iunie, 14 biserici ale populaţiei
★
Honda, sub acuzaţia ele a fi asasinat de culoare au Iom incendiate numai în
preşedintelui 1.8. Tito o femeie neagră, şi-au recunoscut vino statul Mississippi. Aceste biserici sînt
văţia. Poliţia a declarat că şi un al
adesea locul dc întîlnire al .activiştilor
patrulea alb, încă ncdescopeiit,
este
implicat în această crimă. Pentru drepturile civile şi punctul de
pornire al manifestaţiilor negrilor.
BELGRAD 12 (Agerpres). — iusiilicaiă şi trebuie sâ fie condamna
losip Broz Tito, preşedintele R.S.E tă. Refc-rindu-se la atacurile aviaţiei
R.S.F. Iugoslavia a spus că aceasta te Succese ale patrioţilor
lugo.dovia, l-a prim it la Brioni pe V. turce împotriva Ciprului, preşedintele
Miciunovici, directorul agenţiei Ta-
nîug, căruia i-a făcut o declaraţie în lace să te gîiuleşti involuntar ta ac
legătură cu ultimele evenimente petre ţiunea a fost stimulată tle agresiunea «lin Federaţia Arabici de sud
cute în lume. din Vietnam. Vorbind in continuare
După ce a arătat că în ultim ii ani despre evenimentele din Congo, I. B. CAIRO 12 (Agerpres). — englezi şi doi ofiţeri. Trupele engleze
relaţiile internaţionale s-au dezvoltai Tito s-a referit la faptul că forţe ar Reprezentantul l.a Cairo al „Frontu au suferit, de .asemenea, pierderi grele
într-o direcţie pozitivă, ceea ce a ge mau* străine au fost invitate să inter lui naţional de eliberare" din Fede şi in alte sectoare unde se desfăşoară
nerat speranţa că se merge pe calea vină în treburile interne ale Congou- raţia Arabiei de sud a făcut o decla acţiuni militare
găsirii unor metode rezonabile pentru lui, apreciind că aceasta reprezintă ,.un raţie în legătură cu succesele obţinute Atacurile patrioţilor continuă în re
relaţii de natură să ducă la întărirea precedent foarte periculos pentru alte în ultimele zile dc forţele patriotice giunile Dhali şi Dathina. Ei contro
păcii, preşedintele Tito a declarat că ţăii". împotriva trupelor britanice. Sub pre lează căile de comunicaţii care duc spre
„în ultimele zile întreaga lume a fost Aceste evenimente întunecă perspec siunea acţiunilor patrioţilor. trupele R.adfan şi Dhali. In urma atacurilor
surprinsă şî îngrozită tic evenimentele tiva menţinerii păcii în lumea contem engleze au fost nevoite sâ părăsească continue ale aviaţiei engleze îm potri
periculoase care au avut loc în Vietnam porană. a spus în continuare vorbito poziţiile din munţii Mudab.a şi din va poziţiilor de pc frontul din re
şi care se desfăşoară în Cipru. Aceste rul, ilar aceasta iui trebuie să ne facă regiunea Karki. In luptele ce au avut giunea Radfan, numeroase persoane
acţiuni agresive provoacă o serioasă în să pierdem speranţa ci dimpotrivă, sâ loc în ultimele cinci zile în regiunea din rinilul populaţiei civile au fost ră
grijorare". fie un stimulent pentru ca toate forţele R.ailfan au fost ucişi numeroşi soldaţi nite
Preşedintele Tito a subliniat că re progresiste şî iubitoare Je pace din
centa agresiune aeriană împotriva Viet lume să desfăşoare şî mai intens lupta FRANŢA. Nouă mineri îngro
namului de nord nu poate fi cu nimic pentru pace. paţi îiitr-una din galeriile carierei
Ameliorarea stării sănătăţii dc piatră din apropierea localităţii DE PRETUTINDENI
Chnux dc Champagnalc (Jura) au
fost scoşi l.a suprafaţă după lucră
Evenimentele din Congo preşedintelui Italiei rile dc salvare care au durat peste ❖ CUM VA FI PURTATA torilăţile ou luat măsuri in vede
ROMA 12. Corespondentul Agerpres, Roma, se parc că va fi anaînai.ă adopta o săptnmînă. Catastrofa s-a produs FLACÂRA OLIMPICA rea ajutorării sinistraţilor. ^
LEUPOLDVILLE 12 (Agerpres). - WASHINGTON 12 (Agerpres). — Ucvavian I*aIer, transmite : • rea unor drcicte-lege privitul conjunctu l.a 27 iulie, cînd în urma unei alu Comitetul de organizare a Jocu ❖ LIPSA DE APA LA TOKIO
îngropaţi
necări de teren au fost
Ultimele buletine medicale comunica
ra economică. Aceste măsuri definite ca
„Înaintarea sau instalarea răsculaţilor A rthur Sylvestcr. şeful biroului de te la Roma dc serviciul tle presă al „dc extremă urgenţă" in programul cu într-una din galerii. rilor Olimpice a desemnat un nu
în numeroase centre importante ale pio- presa al Ministerului Apărării al S.U.A., preşedinţiei Republicii anunţă că starea care noul guvern s-a prezentat in faţa Minerii au fost aduşi l.a suprafaţă măr dc 3.3 de persoane caic vor Temperatura la Tokio a atins ci
vinciilor congoleze a creat de fapt două a anunţai că patru avioane de tip sănătăţii preşedintelui Scgni s-a amelio parlamentului tiebui.au să fie adoptate purta flacăra olimpică din Grecia fre record, iar rezervele de apă
puteri care-şi dispută autoritatea: pe „C-130“ pentru transportul de trupe, rat. Intre timp, preşedintele supleant, pe rînd, cu o nacelă specială. Le in Japonia Flacăra Olimpică va fi continuă să scadă. Fie nu. repre
de-o parte guvernul lui Moise Cliombe au părăsit baza aeriană Pope din Ca- încă de săptămîna trecută, cinil cele gaţi l.a ochi pentru a fi protejaţi aprinsă la 21 august la Olympia şt zintă acum decît 2,7 la sută din
«î pe de altă parte, conducătorii răscoa rolina de noul eu destinaţia Leopold- Cesare Merzagur.a, a început la palatul două camere nu intraseră încă în va împotriva lumini) puternice, mine transportată la Tokio de-a-luugul cele obişnuite Autorităţile au re
lei — astfel caracterizează agenţia Fran \ iile, a vinii la bord 50 dc paraşutiştL Giusimîani exercitarea funcţiilor şefului canţă parlamentară, dar examinarea lor rii salvaţi au fost transportaţi de a 12 ţări din Orientul Mijlociu şi dus cu 45 la sulă alimentarea cu
apă, anunţînd că vor trebui ope
ce Pressc situaţia existenta in Congo Aceste patru avioane, a spus Sylvestcr, statului, preluate temporar, examinînd .a fost amînată ca urmare a bolii pre îndepărtat F.a vq sosi la 6 septem
brie in oraşul din sudul Japoniei, rate noi reduceri dacă im. va ploua
Primul ministru, Moise Cliombe, care a slut destinate unor misiuni tle transport. actele legislative cele mai urgente apro şedintelui Segni. Parlamentul se află urgenţă l.a spital pentru a primi în Miyazakide, nude atic (ii o vor pur Numeroase vehicule rutiere şi (re
bate de Parlament în ultimele şedinţe
declarat că îşi va amina orice călătorie Agenţiile dc presă relatează că aceste acum în vacanţă pînă l.a 31 august, or, grijirile medicale necesare.
prin ţară pînă la „recucerirea Stanley- avioane vor îndeplini loatc misiunile pe şi care aşteptau să fie semnate de pre pentru a da putere du lege măsurilor In foto : Aspect din timpul sal ta de-a lungul teritoriului japo nuri transportă a))ă In Tokio din
nez Sl ud cuiul Yoshiro Sakai, năs regiunile învecinate capitalei japo
ville-ului", va trebui, după Cum se ex care le va considera utile G. Mc Mnririe, şedintele Republicii. Documentele sînt preconizate de guvern, este necesară vării minerilor îngropaţi într-una cut in. ziua cînd oraşul lliraşinia a neze
primă agenţia Associated Press, să ră- ambasadorul S.U.A. în Congo şi grupul semnate cu formula: „Pentru preşedin din galeriile minei. devenii victima bombelor olomice,
mină mult timp la Leopoldviile, deoa dc asistenţi m ilitari ai ambasadorului. tele Republicii, preşedintele Senatului". convocarea celor tlouă camere înainte va aduce flacăra olimpică pe sta ❖ EPIDEMIE DE HOLERĂ
rece o contra-ofensivâ a trupelor guver Potrivit agenţiei U.P.I., trimiterea ce Potrivit ziarelor apărute marţi la de acest termen. dion în ziua deschiderii, ceremoniei. IN INDONEZIA
namentale este greu de întrevăzut, ccl lor patru avioane este rezultatul consul
puţin pentru un viitor apropiat. Intre O LANSAREA UNEI RACHETE h'pidemia dc holeră caro hfntuie
timp, o radiogramă a consulului ameri tărilor între guvernele american şi con A F R I C A C E N T R A L A ÎN S.U.A. în ţările F.vlrcnwlul Orient n cu
can din Stanlcyville, a anunţat că viaţa solez. prins o bună parte a teritoriului
în oraş şi-a reluat cursul normal. La 11 O rachetă intercontinentală dc indonezian. Agenţiile dc presă re
august magazinele au fost redeschise iar Acum patru ani, l.a 13 august 1960, un din Africa, în înapoiere, bogăţiile dc tip ..Titan-ll" a fost lansată mărfi latează că in perioada ianuarie—
Ţara este bogată, ilar nivelul de trai
instituţiile şi-au reluat activitatea. alt teritoriu african şi-.a luat locul în care dispune nefiind puse în valoare, iar — potrivit datelor oficiale — este cel dc la baza aeriană militară a iunie, numai in regiunile din ves
Potrivit unor surse din Lcopoldville. PE SCURT rîntlul ţârilor independente. Este vorba cele care au fost valorificate, au luat mai scăzut în comparaţie cu celelalte S.U.A. din Wandenbcrg (Califor tul Sumat rai s-au. înregistrat 3 .4 0 0
forţele răsculate dc sub conducerea lui dc fosta colonie franceză Africa Centra drumul metropolei. Economia ţârii lostc colonii dm această parte a Africii. nia), spre un punct siluat in Pă de cazuri de. holeră, im pr între
Soumialot au provocat o îiifrîngcre grea lă, si luată aproape dc Ecuator, chiar în „poartă pecetea colonialismului", a de In Africa Centrală nu există căi forate, cii ic. gul teritoriu indonezian numărul
trupelor guvernamentale şi înaintează BRIONI. — Agenţia Taning anunţă inima continentului negru. Acest lînăr clarat cu amărăciune A dam Tambu, pre iar din reţeaua dc şosele, numai 30 l.a Potrivit purtătorului dc cuvînt bol narilor de holeră a atins in r,-
vertiginos spre oraşul Paulis. Majorita că, la II august, preşedintele R.S.F. stat are ca vecini Camerunul, Ciadul, şedintele Adunării naţionale. Intr-ade sută slin practicabile tot timpul anului. al bazei este a dona lansare ope cecaşi perioadă cifra de 12 I.V\ Gu
tea companiilor industriale din Congo Iugoslavia, losip Broz 1 ito, l-a primit cele tlouă Congouri şi Sudanul. văr, Africa Centrală este o ţară agrară Populaţia din această lînără republică rată de la baza Wandenbcrg de vernul indonezian a luat măsuri
ce pregătesc să evacueze personalul, dat pc ambasadorul extraordinar şi pleni Teritoriul Ub.anglii-Chnri, cum a fost s.ab dezvoltată, cu o industrie aproape luptă cu subnutriţia, cu boli ca de pildă către militari ai comandamentului urgente pentru prevenirea răspân
potenţiar al R.P. Romine la Belgrad, aerian strategic Purtătorul de cu- dirii epidemici
fiind „pericolul înaintării forţelor răs- denumită pînă acum cîţiva -ani Africa inexistentă, care se limitează la cîteva malaria tropicală, frigurile galbene, boa
Aurel Mălnăşan. Centrală, după numele a doua fluvii vint a amintit că lansările prece
culate“ . M1NSK. — La Minsk şi-a început care străbat ţara, a căzut sub stâpîni- fabrici de tdeî, de săpun, de egrenat la somnului, care fac încă multe victi dente au fost conduse de ingineri ❖ O NOUĂ COMETA
Jntr-o radiogramă primită de la Stan- lucrările seminarul internaţional O.N.U. rea coloniştilor în anul 1894, fiind me. Dc asemenea, mortalitatea infanti civili O b s e r v a t o r u l c o l e g i u l u i H n r r m d
leyville de ambasadorul S.U.A. la Lco- „Aspecte sociale ale industrializării", înglobată în Africa ecuatorială france lă ridicată şi natalitatea scăzută precum din. C a m b r i d g c , s t a t u l M a s m c l m -
şi alcoolismul — primul
pc
„cadou"
caic va continua pînă la sfîrşilut lunii. DOCUMENTAR * PAGUBE PROVOCATE
poldvillc, se arată că „forţele populare ză, In urma intensificării pe acest con caic Europa l-a făcut A fricii — consti sctf.s, a a n u n ţ a t cn d r F.dnar ff .rr r -
La seminar participă reprezentanţi ai DE PLOI IN INDIA h a rt , u n a s t r o n o m , amator şi vm-
tinent a luptei de eliberare naţională,
consilieră că în urma ajutorului militar 19 tari din Asia. Africa şi America Africa ecuatorială franceză s-.a destră tuie un adevărat flagel f e s o r d e f i z i c ă , a d e s c o p e r i t o n o u ă
acordat dc S.U.A. în actualele condiţii I aţină. F.i şî-au exprimat convingerea mat şi Ubanghi-Chari a obţinut în 1958 bumbac. Doar 1 la sută din suprafaţa Principalul partid politic din Africa Ploile torenţiale care continuă in c o m e t ă C o m e t a , d e m ă r i m e a n
guvernului condus dc Moise Cliombe, că lucrările seminarului vor fi încu statului de stat membru .al Comunităţii ţării a fost redată agriculturii, majori Centrală este Mişcarea pentru evoluţia mai multe state din India au pro- n o u a . nu p o a t e (i v ă z u t ă d e r i f ru
nunate dc succes şi vor contribui la tatea teritoriului râmînîiul ncvalorifî- socială a Africii Negre (Mesnn) partid vocot m ori pagube economiei na
prezenţa consulatului american la St.tn- Iranccze. Acesta a lost primul pas spre care conduce ţara. Scopul său princi a j u t o r u l u n u i t e l e s c o p p u t e r n i c
rezolvarea problemelor concrete lt*ţa- cat. Întinderi vaste sînt acoperite de ţionale In cinci regiuni din stolul Un purtător de envint al rofe-
levvîllc este indezirabilă". le de industrializarea ţărilor pe calc independenţă. In vara .anului 1960 Fran savane, patria a zecî dc mii dc animale pal este rezolvarea problemei dezvoltă Miliar ou iost inundata aproxima ginlui Harvard a declarat, ra r,-
de dezvoltare. ţa a trebuit să-i acorde independenţa specifice acestei vegetaţii. Principala rii economice a republicii, nvînd drept tiv 2 500 de sate 1500 000 de lo ceasta este a opta (omc'.n desco
I.1KAKA. — Primul ministru al politică, eveniment consimţit la 13 au ocupaţie a populaţiei rurale este culti prim obiectiv lupta împotriva mizeriei, cuitori au avut de suferit de p?. perită anul acesta
Rhodesici de nord. Kennelh Kaunda. gust 1960, p r/llr-o hotârire a Adunării varea bumbacului, a arborelui dc ca dezvoltarea agricolă ctc. urma acestor calamităţi Au fost
a declarat miercuri în parlament că legislative din noul stat — Republica Africa Centrala sc află încă sub in inreqist rate victime omeneşti In
P R O N O S X P R E S Africa Central.?. lea. Condiţiile dc muncă şî gospodărie ❖ PLACI DE PARCHET
A l;ce Lenshina. fondatoarea sectei re- fluenţa cercurilor neocolonialistc de pes stolul Pun jab, inundaţiile au afec
A vinii o suprafaţă de 617 000 km p. sînt însă complet înapoiate, lucrările DIN TRESTIE
Fginasc dc fanatici „Lampa", s-a pre te hotare care caută prin metode noi tat / 500 sate Suprafeţe intruse,
L a concursul Pronocxprcs nr. 33 dat forţelor dc ordine. Potrivit agen şi o populaţie tle 1.227.COO locuitori. agricole făcîndu-se mai ales cu ajutorul să-şi menţină vechile rînduicli şi pri cultivote cn arin si alte cereale. se Inginerul Napi/ Faszln din HPU
din 12 august 1964, au fost extrase ţiilor dc presă. Alice Lenshina a cerut Africa Centrală a fost pe nedrept consi d.ibei, o sapă cu coadă scurtă. vilegii. Mişcarea pentru deplina inde află sub apă. Mii de locuitori ai a pus la punct un. procedeu pr
din urnă următoarele numere : adepţilor ci sâ depună armele în vede derată drept „cenuşereasM A fricii", ţe- Companiile străine exploatează intens pendenţă care a cuprins teritorii largi acestui stot an rămas fără adăpost baza căruia se pot produce plăci
18 11 2 0 20 39 rea restabilirii ordinei. In cursul cioc sîiulu-se în jurul ei versiunea că este minele dc diamante şi de aur aflate la din continentul african, va avea, fără Inundaţiile provocate dc creşte de parchet din trestie Specialişti*
75 45 nirilor care au avut loc între adepţii un teritoriu sărac, „părăsit de dumne sud-vest de Bangui, capitala ţării, în îndoială, o influenţă pozitivă şi asupra rea apelor durilor in statele Uttar unguri afirmă că acest produs este
Fond de prem ii: 473 119 lei. acestei secte şî forţele de ordine, au zeu şi de oameni", „o mare mlaştină timp ce zăcăminte bogate de toriu, sta- evoluţiei politice şi economice din aceas Pradesh. Madras si K erai a au pro mai durabil decît ccl fabricat din
fost ucise 500 de persoane, iar nume plină de hipopotami". Realitatea este că nîu, zinc, plumb, cesiu, grafit etc. sînt tă tînărâ ţară. vocat mari pagube culturilor, au- cel mai tare lemn
roase sate au fost incenJiate de fanatici. (ara a fost ţinută, ca şi celelalte colonii aproape nepuse în valoare. M1RCEA lORDACHE
Redacţia şi administraţia ziarului: str, Dr Petru Groza nr. 25, telefon 15 08, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr, 283,328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul îlntreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva . 1) h