Page 45 - 1964-08

PROLF.TARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VĂ)
în a p o ie re a d e Sa V a r ş o v ia

a d e le g a fie i R .P . R o m în e

Joi după-amiazâ s-a înapoiat în Ca­ siliului dc Stal-, general de armată Ia- La plecarea din Varşovia, delegaţia
pitală, venind dc la Varşovia, delega­ cob Tcclu, membru a! Consiliului dc R. P. Romînc a fost salutată de Fran-
ţia R. P. Romînc caic a participat la fu­ Stat, şi Ghcorghc Diaconcscu, amba­ ciszeh Waniolka. membru al Biroului
neraliile tovarăşului Aicksandcr Zawad- sadorul RT. Romino în R.P. Polonă. Politic al C C. al P.M.U P , vicepreşedin­
zki, preşedintele Consiliului dc Stat al La sosire, pe aeroportul Băucasa, de­ te al Consiliului dc Miniştri al R. P.
R. P. Polone, preşedintele Comitetului legaţia a fost întîmpinată dc tovarăşii Polone, Alicja Musiatowa, membră în
Frontului U nităţii Toporului, membru Alexandru Drăghici, Alexandru Mo- Consiliul dc Star, preşedinta Ligii fe­
în Biroul Politic al CC. al Partidului ghioroş, Gogu Rădulescu, vicepreşedin­ meilor din Polonia, general T. Nau»
Muncitoresc U nit Polonez. te al Consiliului dc M iniştri, dc membri
ai C.C. a! P.M.R., ai Consiliului dc micnko şi alte persoane oficiale.
Din delegaţie au făcut parte tova­
răşii Ghcorghc Apostol, membru al Bi­ Stat şi ai guvernului. A fost dc faţă Ghcorghc Diaconcscu,
roului Politic al C.C. al P.M.R., prim- Au fost dc faţă 'Wicslaw Sobicrajski, ambasadorul R. P. Romînc în R. P,
viccprcşcdintc al Consiliului de Miniş­ ambasadorul R.T. Polone în R.P. Ro- Polonă, şî membrii ambasadei,
tri, Grigorc Gcamănu, secretarul Con­ mînă, şi membri al ambasadei, (Agcrprcs).

S o s ire a delegaţiei de partid

17* jf i T ik ^ D i _ n e t ' o i i i c i l h i t i ' e a t t ' i l
\ 7>ji şi de stat a R. P. D. C o re e n e

La invitaţia Comitetului Central al
ti®* IN CINSTEA MÂRIS SARBÂTOR Partidului Muncitoresc Romîn, Consi­ R.P.D. Coreeană, Kim Do Man, mem­ P.M.R., membru al Consiliului dc Stat,
Chizcla Vass, membru al C.C. al P.M.R.,
bru al C.C. al Partidului Muncii din
Corcea, şef dc secţie la C.C. al Parti­
liului de Stat şi Consiliului de Miniş­
Andrei Păcurnru,
membru supleant al
tri al R. P. Romînc, a sosit în Capitală
joi dnpă-amia/.ă delegaţia dc partid şi dului Muncii din Coreea, şi Giăn Du C.C. al P.M.R., Ion Bucur, şef dc sec­
Hoan, ambasadorul R.P.D. Coreene în
dc Stat a R.P.D. Coreene, caic va parti­ ţie la C.C. al P.M.R., Mircca Maliţa şi
cipa la sărbătorirea celei dc-a 20-a ani­ R. P. Romînă. Pompiliu Macoveî, adjuncţi ai ministru­
Pc aeroportul Că nea sa erau arborate
Peste plan: 18.800 gul fascist. drapelele dc stat ale R. P. Romînc şi lui afacerilor externe.
versări a eliberării Rominiei dc sub ju­
Au fost dc faţă şefi şi membri ai mi­
Din delegaţie fac parte Kin» Ir, mem­ R.P.D. Coreene. siunilor diplomatice ale ţărilor socialis­
tone cărbune preparat C.C. al Partidului Muncii din Coreea, uaţi de tovarăşii Emil Bodnăraş, Nîco- şî membrii Ambasadei R.P.D. Coreene
PANOU © i @ m â M bru al Biroului Politic, vicepreşedinte a! Membrii delegaţiei au fost întîmpî- te acreditaţi în R. P. Romînă, precum
prim-viccprcşcdintc al Cabinetului de lac Ccauşcscu, Lcoute Răutu, Bujor Al- în R. P. Romînă.
r ■ Preparatorii din Petrila s-au angajat cinstea marii sărbători cu 10.000 tone Miniştri al R.P.D. Coreene, conducăto­ m.işr.n, membru al C.C. al P.M.R., mi­ Numeroşi oameni aî muncii au făcut
la începutul anului să depăşească pla­ brichete şi a îmbunătăţit coeficientul dc rul delegaţiei, Kim Zou Han, membru nistrul minelor şi energici electrice, Şte­ delegaţiei o caldă primire. Un grup de
nul la cărbune preparat cu un număr coeziune în luna iulie cu 2,2 puncte. Cu­ al C.C. al Partidului Muncii din Corcea, fan Bălan, ministrul învăţămintului,
însemnat de tone. Luptînd pentru a da vinte dc laudă se pot aduce schimbului pionieri au oferit oaspeţilor flori.
viaţi angajamentului, îndrumaţi de or­ condus uc maistrul Ilic Molnar din ministrul învăţămintului superior din Anton Crciicnhofcr, membru al C.C. al (Agcrprcs).
ganizaţia de partid, avi luat măsuri chib­ cadrul sectorului care a depăşit produc­
zuite şi au desfăşurat o întrecere însufle­ tivitatea zilnică la acest produs cu
ţită. In felul acesta ei au reuşit în pri­ peste 100 tone.
mele 7 luni să înregistreze pe graficul La secţia uscătoric locul I în întrece­
întrecerii o depăşire a prevederilor pla­ rea socialistă a fost ocupat dc schimbul
nului cu peste 18.300 tone cărbune coc- condus dc Petre Stoica care s-a eviden­ CO M ERŢU L SO C IA LIST
sificabil şi energetic preparat. Dintre a- ţiat in întrecerea socialistă în fiecare lu­
cestca nul mult de 7.C00 tone au fost nă din acest an. „Secretul- realizărilor
m m m I preparate numai în luna iulie. bune pc care Ic obţine constă în asigu­
t i m m m O contribuţie de scamă la obţinerea ţiilor şi organizarea judicioasă a muncii. IN CO N TIN U A D EZV O LTA R E
rarea funcţionării ireproşabile a instala­
succesului amintit a adus-o schimbul
condus de Iosif Filimon, care s-a si­ Din cadrul schimbului s-au evidenţiat
tuat pe locul I în întrecerea socialistă echipa condusă de Iosif Corabia, lăcă­ In cei douăzeci dc ani care au trecut m p. Printre acestea se numără maga­
’im m cc se desfăşoară la secţia spălătorie. tuşul dc tură Ioan Sitea, mecanicul dc de la eliberarea patriei, şi în regiunea SABIN BOTfCIU zinele din cartierul Viscoza Lupeni, ora­
Printr-o bună organizare a muncii şi
fochiştii Con­
cicvator Aron Cîndca,
.‘k •• folosirea raţională a instalaţiilor dc pre­ stantin Crcţu, Gheorghc Iroftc, Ghcor­ noastră s-au petrecut adinei transfor­ vicepreşedinte al Comitetului executiv şul nou Călan, cele din piaţa Gcorgo
mări în tonte domeniile dc activitate.
parare, schimbul respectiv a reuşit sâ ghc Pclter şi Constantin Cojocaru. Ei importantă dezvoltare a cunoscut al Sfatu lui popular regional Lnescu Hunedoara, complexul dc ali­
mentaţie publică „C orvinul" Hunedoa­
UANCJLA IOAN MARI A BODNAR obţină o productivitate cu peste 140 s-au străduit să-şi respecte întotdeauna reţeaua comercială. Aceasta îşi aduce ra, magazinele din centrul oraşului Deva
miner — E. M Certej muncitoare — fabrica „Vidra" Oraţie tone pc oră mai mare dccît cea plani­ sarcinile încredinţate, situîndu-sc mereu partea dc contribuţie la ridicarea nive­ comerciale s-au pus sarcini mari. Cerin­ şi altele. In prezent reţeaua de desfa­
ficară la elevatoarele de 0—HO mm brut. în fruntea acţiunilor. lului dc trai al oamenilor muncii. Dacă
S-au evidenţiat din cadru) schimbului Zilele acestea, întrecerea socialistă în­ facem bilanţul dezvoltării comerţului în ţele şi pretenţiile consumatorilor creş­ cere din regiune.» noastră cuprinde 2C05
şeful de echipă Curtenim Romeo, me­ teau an de an, la dispoziţia lor trebuia unităţi, c»i o suprafaţă dc 217.000 m p.
tre sectoarele şi schimburile dc la Prc- anii regimului dcmoerat-popular se poa­ pus un bogat sortiment de produse ali­ Noile spaţii comerciale ca şi cele
canicii de elevatoare Ioan Pocnnschi şi te observa că s-au obţinut succese dem­
Victor Cristea. paraţia cărbunelui din Pctrila este mai ne de remarcat. mentare şi industriale. Era necesară dc vechi au fost dotate cu utilaje şi mobi­
entuziastă ca orieînd. asemenea crearea unor spaţii comerciale lier corespunzător cerinţelor actuale,
Pc loc de frunte în întrecere s-a si­ Ca in toate domeniile, regimul nos­ în care să sc poată desfăşura o activita­ însemnate sume de bani au fost cheltu­
tuat şi colectivul sectorului dc prelu­ P. GĂINĂ tru dcmocrat-popular a moştenit şi în te la nivelul cerinţelor. Datorită măsu­ ite pentru înzestrarea unităţilor cu cele
crare. LI a depăşit angajamentul luat în corespondent comerţ o situaţie grea. Comerţul parti­ rilor luate, la finele anului 1953 comer­ 637 utilaje frigorifice, 127 casc dc mar­
cular era format în marea lui m.ajorita- ţul socialist din regiunea noastră dispu­ cat, 32 maşini dc tăiat mezeluri, 14 ma­
tc din unităţi mici, necorcspunzătoarc, nea de un număr dc 1.709 unităţi dc
desfacere dintre care 1.423 magazine in­ şini dc măcinat cafea şi altele. Avînd la
Cu realizări din cele mai bune slab aprovizionate. Predominau restau­ dustriale şi alimentare. Spaţiile comer­ dispoziţie asemenea utilaje şi maşini, lu­
rantele şi circiumele rnspîndite mai ales ciale au fost mult lărgite o dată cu cons­
Colectivul întreprinderii noastre pro­ rioade ale anului. Noi însă am urgentat în centrele muncitoreşti; ele constituiau truirea de noi blocuri dc locuinţe care crătorii din comerţ pot asigura o deser­
duce o serie de bunuri dc larg consum punerea lor în aplicare în aşa fel ca să vire exemplară a cetăţenilor,
precum şi diferite materiale dc construc­ ne putem realiza angajamentele luate în o sursă importantă dc îmbogăţire a s-au înălţat în toate centrele muncito­ Eforturi susţinute au fost depuse pen­
ţie. Printre altele, executăm mobilă cinstea zilei de 23 August. Dintre măsu­ proprietarilor lor. reşti din regiune. La parterul multor tru asigurarea uncî aprovizionări abun­
lustruită şi de bucătărie, cărămidă efi­ rile propuse şi înfăptuite amintim, în O dată cu naţionalizarea principalelor blocuri j-au amenajat unităţi comercia­ dente care să satisfacă exigenţele sporite
j k ă m , - v- . cientă şi normală, producem sifon şi li­ mod deosebit, mecanizarea transportului mijloace dc producţie s-au creat premi­ le spaţioase, moderne, utilare după ul­ ale consumatorilor. Uncie cifre care ne
la sectorul ceramic Sîntimbru. Aici
a
monada ctc.
sele preluării
aprovizionării populaţiei
timele cerinţe. Astfel, în perioada 1950-
fost instalat un transportor cu cablu pc
A In planul de măsuri, menit să asigu­ o lungime de 1.7C0 m. Punerea în func­ în întregime dc către comerţul socialist 1963 numai în sistema locală an fost Stau la dispoziţie vorbesc convingător
re îndeplinirea ritmică a sarcinilor dc despre acest lucru. Volumul vînzăriîor
ţiune a transportorului a suprimat folo­ şi a reorganizării reţelei corespunzător date în folosinţă 113 unităţi dc desfa­
plan, au fost prevăzute 28 dc obiective sirea a 30 de vagoncţi, a eliminat re­
GHEORGIIE COMŞA IVAN CtlEORGHE cu noile cerinţe. In faţa organizaţiilor cere cu o suprafaţă totală dc 16.000 (Conllnuate In pag. 2-aJ
muncitor — fabrica „Vidra" Oruştie miner E. M. Ceriej cu termen de realizare în diferite pc- buturile provenite dîn deraierea vagonc-
ţilor etc. Aplicarea acestei măsuri a
adus întreprinderii economii anuale în
valoare dc aproximativ 300.000 Ici. ✓ vot u m u l W T W E aaiL m m rnirw rraiiffliiii
lucrind cu hărnicie, cei care muncesc în acest comparti­
D epăşiri Sa toţi ment au făcut ca angajamentul să devină fapt îm plinit. Ve­ lui s-a montat un uscător rotativ cu
La secţia de preparare a bentogenu-
indicatorii rificarea prizelor dc pămînt la toate utilajele din sector a 0 capacitate dc 4 ori maî marc decît 8 KSFÂCUTE PfUN COMEQTUL SOClAUSn
fost terminată cu 3 zile înainte dc termen. Aceasta, dato­
mentorul vechi, iar la secţia tîmplăric
rită strădaniei depuse dc tovarăşii Rudolf Czîpczcr, Miron 1 (mobilă lustruită), s-a reorganizat flu­ 4
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii de pe raza dc activi­ Pop, Ştefan Tămaş şi Ioan Scmciuc. O altă lucrare impor­ xul tehnologic asigurîndu-sc ritm icita­ I
tate a regulatorului dc circulaţie şi mişcare Simcria au reu­ tantă, punerea în funcţiune a unui electrocar, a fost exe­ tea producţiei prin roccpţionarca piese­
şit să încheie luna iulie cu realizări importante. Astfel, cutată cu 5 zile înainte dc termenul planificat. lor interfazic. La sectorul metalurgic
viteza comercială la trenurile dc călători a crescut faţă de T. ALEXANDRU corespondent s-au confecţionat două maşini de îm­
cea planificată csi 0,6 la sută, iar la trenurile dc marfa pletit sîrmă, ctc. La tonte acestea s-a
adăugat însufleţirea cu caic au muncit S p ir it
cu 2,9 la sută. Sarcina statică pe vagon de marfă a fost tovarăşi ca Ioan Ciban şi Iacob
sporită cu 6,2 la sulă, sarcina dinamică cu 8,5 la sulă, M a i m u l t d e c î t Pctroiu dc la sectorul ceramic Sîn- <n f(9 )w î
iar tonajul brut pc tren a crescut cu 4,3 la sută Staţio­ timbiu, Alexandru Coman, Nicolac
narea vagoanelor la încărcarc-dcscărcare a fost redusă cu p r e v e d e a n g a j a m e n t u l Groza, Trifan Plcşa, Ioan Corlaciu de la
7,6 la sulă, iar în tranzit cu prelucrare cu 8,6 la sută. sectorul metalurgic, Constantin Mun­
Din revizia dc vagoane coordonatoare Simcria Triaj fac v E / l
La aceste importante îcali/.ări şi-au adus contribuţia co­ tean, Aron Hila dc la sectorul lemn şi
parte şi colectivele reviziilor dc vagoane Simcri.a-călători,
lectivele dc ceferişti din staţiile Simcria, Simcria triaj, Pcş-, alţii.
Călan-Bâi, Subcetate şi Alba Iulia. Ele raportează îndepli­
tiş. Hunedoara, Călan liăt, Subcctaic, Orăşric, Şlhot, Alba Colectivul nostru a reuşit ca în pri­
nirea planului dc producţie pc luna iulie în proporţie dc
Tulia. 117 la sută şi a productivităţii muncii în proporţie de 132 mele 7 luni ale anului să execute nu­
mai produse dc bună calitate. Drept ur­
EMIL CREŢU la sută. mare nu am avut nici o rcdamaţic In
corespondent In această perioadă muncitorii dc aici au revizuit un nu­ aceeaşi perioadă, planul producţiei glo­
măr dc 481.627 osii la vagoanele de marfă şi călători, la bale a fost îndeplinit în proporţie dc
înainte de termen sosirc-formarc în tranzit şi prin defilare. In plus cî au exe­ în proporţie dc 108,38 la sută, iar pla­
112,17 la sută, planul producţiei marfă
cutat reparaţii fără detaşarea din trenuri la 2814 vagoane
de marfă, depâşindu-şi astfel angajamentul lunar cu 14 la nul dc sortimente a fost îndeplinit in­
Colectivul compartimentului reparaţii planificate dc la sută. S-au evidenţiat în mod deosebit lăcătuşii dc revizie tegral.
sectorul furnale al Uzinei „Victoria" Căîan s-a angajat ca Irimie Nicolac, Maici Mihai, Ioan Susan, Ştefan Timar, la- GH. BRASOVEANU
în cinstea zilei de 23 August să execute toate lucrările cc-i cob Rnnghcţ, meseriaşii Ioan Păcurar, Ghcorghc Predoi, directorul I R.I.L.
revin înainte dc termen. Aplicînd măsuri bine gîndite şi Ioan Lazăr, Nicolac Andrccv şi ungătorul Ilic Avrămcscu. Alba lulia
Să treiepişaat!«
In ultima perioadă pc tot cuprinsul
n o & s fp â regiunii au căzut ploi, fapt cc a făcut milară sc întilucştc şi în gospodăriile co­
de
lective
pc
r.a/a oraşului regional
ca trcicrişul să se desfăşoare mai ane­ Hunedoara. Aici s-a treierat abia 26.6
voios. Cu toaic acestea, in gospodăriile l.a sută din recolta dc cereale păîoasc.
colective din raionul lila, unde munca Aceasta a făcut ca în total în gospodă­
a fost mai bine organizată, s-au obţi­ riile colective din regiunea noastră să
nut rezultate satisfăcătoare. Astfel, piuă sc treiere recolta dc cereale păioasc dc
acun» s-a treierat 30,9 la sută din recolta pc numai 29 436 hectare, ccca cc re­
dc cereale păîoasc. Aceasta se datoreşte prezintă doar 63,4 la sută din preve­
Tu marc, accasta-i imaginea social- în oraşul Brad — în şapte secole sau faptului că lucrul la arii a fost organi­ deri.
cdilitară prezentată a oraşului Brad. în ultimele două decenii ? zat pe două schimburi sau în schimburi I*aţâ de cele arătate este necesar ca
In cuvinte c greu însă dc descris to­ C i totuşi despic prezentul Bra- prelungite. munca la trcicriş în unităţile agricole
iul; după cc vezi oraşul şi ştii cc-a * 9 dului an» spus puţin. Trebuie Realizarea succeselor amintite sc daio- să sc organizeze mai bine, astfel ca rit­
fost, ţi se pare că-i puţin să-i spui să amintim că aicî a cunoscut o largă reşte şi bunei participări a colectivişti­ mul acestei lucrări să se intensifice, să
înfloritor. Cauţi ceva mai frumos/... dezvoltare industria locală şi coope­ lor la muncă. Organizaţiile de partid ajungă la cel stabilit. Sc cere, de aseme­
raţia meşteşugărească şi dc consun», că din unităţile agricole din acest raion nea, o mai mare preocupare dîn partea
Dintr-o monografic mai veche aflăm ţăm doar construcţiile pc care le-an» Opuneam că înainte de 1944 în a crescut necontenit nivelul dc viată au avut în vedere în mod permanent organizaţiilor dc partid pentru a asigura
că oraşul Brad arc o vîrstă dc peste văzut, şi vă lâsăn» să-i acordaţi atri­ ^ lot oraşul Brad funcţiona un al oamenilor. Industria locală, bună­ dc a urmări felul cun» se desfăşoară lu­ o mobilizare susţinută a colectiviştilor
şapte secole. Dc fapt numai dc atunci butul pe carc-1 credeţi mai potrivit. cinematograf improvizat şi nu era un oară, şi-a dublat in ultim ii şase ani crările dc trcicriş. Acolo unde au fost la transportul snopilor l.a arii, cît şî
— adică din 1261 — îl găsim notat La marginea oraşului, pc un teren alt mijloc de cultură. Existau în producţia industrială. Cît priveşte re^ puternice. Pentru protecţia mun­ semnalate neajunsuri acestea au fost l.a trcicriş.
în documente ; se crede insă că loca­ fără istoric, s-a construit un nou car­ schimb 34 de cîrciumi ! Astăzi în creşterea nivelului dc trai e suficient cii se cheltuiesc an dc an însemnate imediat înlăturare. Dc asemenea, mai La data dc 12 august a.c. situaţia
litatea c mult mai vcchc. Cu toate n- tier, căruia brădenii îi zic „oraşul Brad există o casa raională de cul­ dacă amintim că unităţile coopera­ sume de bani. Numai în primul se­ trebuie să amintim că la buna desfă­
cestea, pină acun» două decenii oraşul nou". Sînt aici 62 ue blocuri, cu 1.308 tură, un cinematograf modern, o bi­ ţiei dc consun» dc pc raza oraşului mestru din anul în curs s-au chel­ trcicrişului în gospodăriile colective dîn
Brad a rămas mereu în negura vremii, apartamente ; tot aici s-a construit o bliotecă raională, 5 cămine culturale desfac anul acesta mărfuri în valoare tuit în acest scep mai mult dc 5 şurare a trcicrişului a contribuit pc lin­ regiunea noastră sc prezenta astfel:
vin oraş in care „nu se întimpla ni­ şcoală modernă, cu 16 săli dc clasă ; în satele aparţinătoare (3 dintre a- dc peste 100.000.000 lei, adică mai milioane Ici". gă aceasta şi folosirea judicioasă a tu­
turor mijloacelor dc transport, fapt ce
mic", era un oraş doar cu numele, toate străzile sînt asfaltate şi încon­ ccstca au localuri noi), un centru dc mult dccît dublu faţă de 1960. La rindul lor, minerii se străduiesc II in 80,9”,'J
încercăm o comparaţie : cînd s-a fă­ jurate de zone verzi ; la parterul unor iadiofienre. Acun» 20 «ic ani exista un să răsplătească grija ce li sc poariă a permis c.» batozele să funcţioneze din Orâştie
cut mai mult în oraşul Brad — în blocuri sînt spaţii comerciale bine a- liceu cu 400 elevi, o şcoală de 7 ani In cei douăzeci de ani dc liberta­ prin fapte deosebite. In aceste zile, Ia plin. 72,9'W |
cele şapte secole sau în cele două provizionatc şi modern utilate ; fie­ cu 574 elevi, 39 săli de clasă şî 29 te s-au schimbat însă nu numai con­ E.M. Barza sc dă bătălia realizării an­ Bînc s-a muncit şi în uncie gospo­ Alba <•.7,6"',, J
decenii ? care apartament este alimentat cu apă de învăţători şi profesori ; acun» — diţiile dc viaţă, ci şi condiţiile dc gajamentelor luate în cinstea celei dării colective din raionul Orăştîc, unde
re ce şi caldă ; toate străzile sînt ilu­ o şcoală medie cu 625 elevi, 3 şcoli muncă ale oamenilor. Brădcnii — ma­ de a XX-a aniversari a eliberării pa­ s-a treierat recolta dc pc 5.414 ha. dîn Sebeş
filă din monografia amintită minau- fluorescent. Accasta-i imagi­ dc S ani cu 1.600 elevi, 7 şcoli de rca lor majoritate — lucrează la mi­ triei. In frunte sînt minerii comu­ cele 7.427 ha. c’tc avi fost recoltate în
ne o‘eră o imagine a bradului nea — cnunţatîvă doar — a oraşu­ 4 ani cu 300 elevi, 67 săli dc clasă, 89 nele dc aur. lata cc nc-a declarat to­ total. l'Wnd
d:n anul 1944 : „Trei clădiri mai a- lui non. Ba nu, mai c ceva : construc­ învăţători şi profesori. varăşul Militon Roticî, secretarul co­ nişti llorşa Constantin, Lupca Ghcor­ Nu pc măsura posibilităţilor vc des­ W ’ n |
iv' oîsc ave.» nrcşvil : sed:»;! societăţii mitetului de partid dc la CM. Barza, ghc, Rad Aurel, Lcaha Candin, Gru- Dc vii 60.9" , |
torii dau zor să vermine alte blocuri In 1944 în Brad exista un spital făşoară însă lucrările dc trcicriş în
„Mica", Banca „Crişana1* şi un bloc şi să toarne fundaţia altora. cvi 70 de paturi, deservit de trei me­ in legătură cu condiţiile dc muncă ber Simion şi mulţi alţii. G.A.C. Hin raionul Haţeg, unde s-a fă­ 1 Inţcg
rle locuinţe — proprietate particu­ dici şi patru surori, acun» există un ale minerilor : „In anii cînd minele 'A' cut trcicrişul recoltei dc pc numai
lară. In rest : un cinematograf im ­ Dar nici vechile cartiere ale oraşu­ spital cu 190 paturi şi 22 dc medici, aparţineau diverşilor acţionari capi­ întoarcem ultima filă a vechii mo­ 3.163 ha., faţă dc 7.095 ha. cit repre­ Htincd 26,6%
provizat, nici o stradă asfaltată, nici lui n-au rămas aşa cum au fost moş­ ajutaţi dc 87 cadre medii sanitare, o talişti minerii munceau din greu în nografii a oraşului Rrad. Comparăm zintă suprafaţa recoltată. O situaţie si­
o stradă cu cai»alizarc, nici o stradă tenite. S-a construit un cinematograf policlinică deservită dc 13 medici. 3 zile prelungite dc lucru : se perfora
cu conductă de apă potabilă, numai cu 500 locuri, un pod peste Criş, a circumscripţii sanitare deservite fie­ cu sfredciul, se încărca cu trocul, se din nou ccca cc a fost acum 20 dc
o stradă iluminată public". Iată a*a fost canalizat oraşul, s-a făcut ali­ care de cîte doi medici. In dotarea transporta cu vagonctclc dc lemn. Se ani cu ccca ce este azi. Şi iragen» Expoziţie de arhitectură
dar ce s-a făcut în cele şapte secole mentarea cu apă potabilă şi în aceste unităţilor sanitare mai există cinci lucra în aer viciat, fără nici o măsură concluzia : NICI PE SFERT DIN
pe rărim social-cdilitar. cartiere, s-au asfaltat şi pavat 17 avitosalvărî şi un autoturisn» pentru dc protecţia muncii. Astăzi sc lucrea­ CEEA CE S-A ÎNFĂPTUIT IN U L­ In cei 20 de ani care au trecut de la eliberarea patriei dc sub jugul fas­
Cun» arată astăzi Bradul ? Impresia străzi, s-au extins zonele verzi cu acordarea ajutorului medica! la do­ cist înfăţişarea satelor şi oraşelor noastre s-a schimbat. Au fost construite zeci
cu care eu rămas după vizitarea ora­ mai bine de două hectare. Toate aces­ miciliu. ză cu totul altfel. Minerii au la TIMELE DOUĂ DECENII NU S-A de şcoli, cantine culturale, numeroase locuinţe etc.
şului ne îndeamnă să-i acordăm in tea au întregit de fapt salba de case Puneţi alături şi aceste cifre şî com- dispoziţie perforatoare susţinute pc REALIZAT ÎN CELE ŞAPTE SECO­ Frumosul citadin din regiunea noastră constituie obiectul expoziţiei „A rh i­
prinţul rînd atributul de înfloritor. noi construite dc oamenii muncii din paraţi-le. E de prisos să ne n»ai puncn» coloane telescopice, maşini dc încăr­ LE DE EXISTENTĂ A ORAŞULUI. tectura regiunii Hunedoara îi» anii regimului dc democraţie populară". Expo­
Dar nu începem cu aceasta. Enun­ oraş. întrebarea : cînd s-a făcut mai mult cat, locomotive electrice, ventilatoa­ N. ANDRONACHE ziţia se va deschide sîmbăti în noul cvartal 23 August din Deva.