Page 46 - 1964-08

Nr. 2994
Dramul socialismului
Pag; 9
Hmsa3e®as50wyisn«a2i*i:u

Pagieii din istoria celor XX de Concursul corespondenţilor voluntari Comerţul socialist

iţa termotehnicienilor în continuă
Teatrul de stat „Valea Jiului" In sectorul atelierul de metrologie ,i uzinei „Victoria* dezvoltare

Călan lucrează un colectiv cu înaltă calificare profesio­ (Urmare din pag I)
130 tic spectacole în premiera, minerilor din Valea Jiului a vă­ s-a lim itat însă numai Ia Valea nală. Deşi munca acestor oameni nu se exprimă în tone
aproape 5.200 reprezentaţii, pes­ zut pentru prima dată transpu­ Jiului şi regiunea Hunedoara. de metal, ea cm tribuie în mod indirect Ia conducerea com­ prin comerţul socialist a crescut în
te 1,5 milioane de spectatori... se pe scenă minunatele opere Acest harnic colectiv a prezen­ plexelor procese tehnologice de elaborare s-au turnare a 1963, faţă de anul 1950 cu 485 la sută.
Nu sînt simple cifre de bilanţ. ale lui Caragîalc, Alccsandri şi tat peste 1.400 spectacole în nu­ fontei. Fiind conştienţi de marea însemnătate a bunei Aceasta înseamnă ca în anul 1963 s-au
Sint rezultatele unei activităţi Dchvrancca, Victor Ion Popa, meroase oraşe şi sate din întrea­ vîudut mai multe mărfuri faţă de pe­
artistice desfăşurate de un har­ Mihail Scbnstian, ale reprezen­ ga ţară. funcţionări a aparatelor dc măsură şi control, tinerii din rioada amintită în valoare dc peste 2 mi­
nic şi talentat colectiv de tea­ tanţilor de scamă ai literaturii Activitatea ascendentă a tea­ acest sector au executat din proprie iniţiativă reglarea liarde lei. Creşterea puterii de cumpă­
tru, dc-a lungul a 16 ani. realist socialiste : Lucia Demc- trului este oglindită şi de ur­ automată a doua cuptoare din secţia emailaj. rare a oamenilor muncii, exigenţa con­
Mănunchiul dc artişti for­ trîus, Aure! Baranga., Mircea Şte- mătoarele cifre : dacă în prima La propunerea tehnicianului Ion Ştire, termotehnicicnîi sumatorilor în solicitarea unor mărfuri
mat în Valea Jiului în vara făncscu, Al. Mirodan şi ale stagiune realizările teatrului sint loan Udrca şî Gheorghe Sima au reparat dcbitmcntrele de buna calitate, se accentuează tot maî
anului 1948, constituia una din altora. Pentru prima dată, prin consemnate în 221 spectacole şi scoase din uz dc la sectorul furnale şi le-au montat la muli. Majoritaica cumpărătorilor caută
primele instituţii dc artă create intermediul teatrului lor, mi­ 67.000 spectatori, cca de-a 15-a mărimi durabile şi cît mai folositoare.
de regimul democrat-popular nerii au făcut cunoştinţă cu ma­ stagiune se înscrie cu 346 spec­ termocentrală unde era nevoie de ele. Dc asemenea, ii Este semnificativ dc arătat faptul că în
pentru satisfacerea setei dc cul­ rile creaţii ale lui Gogol, Cs- tacole şi aproape 110.000 spec­ unele vollmetrc dc la sectorul de scmîcocs care nu mai f primul semestru dîu acest an, volumul
tură a minerilor. Era pentru trovschi, Cehov şi Gorki, ale desfacerilor, faţă de aceeaşi perioadă a
prima oară cînd în acest impor­ lui Shaltespeare, Mollierc, Gol- tatori. funcţionau au fost adaptate altor parametri, găsindu-şi V m r anului trecut, a crescut la ulei cu 24,2
tant centru muncitoresc a luat doni, Ibsen etc. La activitatea de bază a co­ întrebuinţarea. f N ţ ( W ' u m n la sută. Ia brînzeiuri cu 24,4 la sută, la
fiinţă un teatru dc stat. Un tea­ Acestor opere minunate ale lectivului teatrului se adaugă Iniţiativa termotehnicienilor de a reda producţiei aces­ > -
tru de stat care îşi propunea să dramaturgiei romîncşti şi univer- sprijinul preţios acordat forma­ făină albă cu 15 la sută, la unt cu 25,4
promoveze o artă realistă, cu lin szle, le-au dat viaţă pe scenă ţiilor artistice de amatori din te aparate dc măsură şi control este o faptă demnă dc la sută etc. Au crcscui considerabil vîn-
conţinut bogat, care să contri­ Valea Jiului, care ou obţinut per­ toată lauda. zărilc la mărfurile industriale. In pri­
actori talentaţi ca Ana Colda, mul semestru al anului au fost vîndute
buie la educaţia oamenilor mun­ artistă emerită, Gh. Iordănescu, formanţe artistice apreciate ^ atît atît în mediul rural cît şi în mediul ur­
cii şi să dezvolte în rîndul lor Ion Tifor, Dim itrie Bitang, Va­ pc plan local şi regional cît şi ban, 1.568 frigidere, aproape 6.C00 apa­
înaltele trăsături ale moralei noi, ier Doncn, Dumitru Dracea şi pe plan republican, în concursu­ « H T I rate radio, peste 3.000 maşini dc spă­
socialiste. Intr-un centru în care alţi veterani ni teatrului din rile organizate dc-a lungul ani­ Intîlnire cu tineretul r *
timp dc decenii burghezia a Petroşani, precum şi un însem­ lor. [ii lat, ÎS.000 ceasuri, peste 3.600 biciclete,
peste 1.30C maşini dc cusut, 1.268 tele­
pus la dispoziţia muncitorilor nat număr de actori tineri, Colectivul teatrului din Petro­ Recent, la clubul „11 Iunie” din oraşul Călan a avut . < vizoare etc.
doar circiumele în care să-şi proaspeţi absolvenţi ai institu­ şani se prezintă în cel dc-al
.4 ,:
înece necazurile, regimul dc- telor superioare dc artă drama­ XX-lca an al eliberării Rominiei loc o intîlnire a tinerelului din oraşul Cnlen cu tovarăşul w 8 1 9 Comitetele executive ale sfaturilor
mocral-popular, ia numai cîţiva tică. dc sub Jugul fascist, cu un bi­ Scrgiu Ivanov, prim secretar al Comitetului orăşenesc populare, organizaţiile comerciale, în­
ani dc la crearea şa, a înfiinţat lanţ bogat în realizări. El este U.T.M. Hunedoara. drumate în permanenţă de organele şi
eici o instituţie artistică impor­ Numărul cel mai mare de hotărît să depună în viitor efor­ Peste 360 de tineri au ascultat cu viu interes expunerea organizaţiile dc partid, s-au străduit şi
tantă. spectacole a fost realizat pe sce­ turi şi mai mari, pentru n-şi au reuşit în bună măsură să introducă
nele din Valea Jiului şi din re­
Colectivul Teatrului de stat giune. Bilanţul acesta însumează aduce o contribuţie tot mai în­ privind realizările pe care Ie-a obţinut poporul nostru uncie metode rapide de deservire. Prin­
dîii Petroşani a desfăşurat în me­ peste 3.700 dc reprezentaţii, în semnată la ridicarea nivelului în cei 20 de ani de muncă liberă şi creatoare. tre altele amintesc expunerea deschisă,
diul mineresc al Văii Jiului o autoservirea, plata direct la vînzător
88 de localităţi, cu peste cultural al oamenilor muncii, la Expunerea a fost urmată dc un program artistic dat
care duc la scurtarea timpului necesar
muncă dc pionierat. Prin inter­ 1.000.CCO spectatori. Activitatea educarea lor socialistă. dc elevii şcolii dc 8 ani din oraşul nou Călan. pentru efectuarea cumpărărilor.
mediul teatrului de stat, masa teatrului dc stat al minerilor nu P. CRISTESCU
ALEXANDRU TUZA Succese importante s-au obţinut şi pe
electrician linia reducerii cheltuielilor de circula­
ţie. Dacă în anul 1959 nivelul cheltuie­
In sprijinul producţiei agricole (din colectivul subredacţiei vo­ lilor de circulaţie a fost dc 6,91 la sută,
luntare Uzina „Victoria" Călan
în anul 1963 el a fost redus la 5,86
1? sută.
Comitetul exccmiv al Sfatului popu­
La Geoagiu a luat fiinţă în anii pu­ In perioada 1957—1964, staţiunii i Concomitent cu cercetarea ştiinţifică, j lar regional Hunedoara, preocupat în
în cadrul staţiunii se desfăşoară o vastă
terii populare o staţiune experimentală s-au alocat fonduri pentru investiţii în activitate de producţie. Sub supraveghe­ In plin permanenţă de îmbunătăţirea condiţiilor'
a Institutului central de cercetări agri­ sumă de peste 7.200.000 lei, ceea ce a de trai ale oamenilor muncii din re­
cole. De-a lungul anilor, staţiunea s-a permis ca valoarea mijloacelor fixe să rea atentă a cercetătorilor şi a altor giunea noastră va continua şi pe viitor
dezvoltat continuu. Astăzi ea a devenit crească în această perioadă dc peste 12 specialişti, pe o suprafaţă de 750 ha. se In oraşul Petrila au fost con­
un complex agricol dc cercetare şi pro­ ori. Staţiunea este înzestrată cu un nu­ produc seminţe de cereale, plante teh­ struite blocuri dc locuinţe Cu a- să acorde atenţie cuvenită dezvoltării
reţelei dc desfacere prin construirea dc
ducţie dc prestigiu şi constituie un e- măr înseninat de laboratoare şi este nice şî furajere (grîu, orz, ovăz, po­ parlamente frumoase şi confor­
xemplu de agricultură intensivă moder­ dotată cu numeroase maşini şi utilaje a- rumb H D., sfeclă dc zahăr, măzăriche, tabile. noi unităţi, crcînd condiţiile unei apro­
nă, care pune în valoare fiecare petec gricolc, ca* tractoare, combine cerealiere, trifoi, lucernă etc), pe 150 ha se pro­ a C ă In foto: Blocuri noi la Petrila. vizionări din ce în cc mai abundente,
de pămînt cu mijloacele cele mai per­ sape rotative, cultivatoare, motopompe duc seminţe dc varza, conopidă rădăci- Foto: NIC. MOLDOVEANU cu un sortiment tot mai bogat de măr­
fecţionate şi în condiţiile aplicării pe şî electropompe, maşini pentru protec­ noase, verdeţuri, cartofi timpurii. De furi.
scară largă a cercetărilor ştiinţei şi teh­ ţia plantelor etc. asemenea, staţiunea produce anual circa
nicii agricole. Colectivul de cercetători al staţiunii a 340.000 puieţi de pomî, importante can­
Staţiunea experimentală arc ca scop întreprins studii fructuoase asupra celor tităţi de portaltoi vegetativi, aproxima­ Am poposit zilele acestea în staţiu­ (responsabil Miron Sucîu) trebuie să
principal elaborarea şi difuzarea meto­ tiv trei milioane stoloni căpşuni din so­ nea Călan Băi. Aşezată pe ţărmul studieze şi posibilitatea ca în parcul
delor ştiinţifice menite să ridice pe o iuri valoroase, material de prăsilă pen­ sting al Streiului, într-un frumos parc de arini să se amenajeze alei, să sc ^ G iE N i© ^
treaptă superioară producţia agricolă Staţiunea experimentală tru taurine din rasa Bălţală romîneaseă de arini, la o altitudine de 230 m., introducă bănci, iar pentru recreerea
în regiunea Hunedoara. Dacă la în­ şi pentru ovine cu lînă fină şi semi- prin climatul ci moderat şî constant, celor sosiţi in staţiune, să fie asigura­
ceput activitatea principală a sta­ de la Geoagiu fină. staţiunea oferă un minunat loc pen­ te, fie aparate de rjdio, fie difuzoare.
ţiunii era orientată spre problemele Staţiunea produce o însemnată can­ tru rccrccre. Izvoarele cu apă terma­ In prezent aşa ceva nu se găseşte la
de pomicultură, ca s-a dezvoltat treptat, titate de fructe, struguri, legume, lap­ lă au fost captate în cele 6 bazine. In Călan Băi. VINERI 14 AUGUST 1964
ojungînd sâ aibă în prezent un caracter te, carne şi lînă marfă. plus, există aici un bazin săpat în In cadrul staţiunii există şi un res­
complex, multilateral. Cercetarea ştiin­ mal valoroase soiuri de pomi şi arbuşti Paralel cu activitatea de cercetare şi piatră, care a fost folosit încă din an­ taurant, unitate a I.A.P.L. Hunedoara.
ţific i a fost extinsă asupra legumicul- fructiferi, pentru stabilirea complexului producţie, în cadrul staţiunii funcţio­ tichitate dc către romani. Bazinul, este Aici se pot servi grătare, mititei şi
turiî, plantelor de cîmp, păşunilor şi fî- de măsuri agrotehnice de obţinere a nează un centru şcolar agricol care pre­ în formă de lingură, avînd o lungi­ diverse băuturi. Consultînd condica dc romîne; 21,45 Muzică uşoară Inter­
neţclor, lucrărilor de amelioraţii şi iri­ unor producţii mari de puieţi portaltoi găteşte cadre de tehnicieni agricoli şi me dc 14 m., o lăţime de 7 m., şi sugestii şi reclamaţii reies însă unele CINEMA pretată de Kay Starr; 22,15 Muzică
gaţii, agrochimie!, protecţiei plantelor şi şi pruni altoiţi, dc măsuri agrotehnice horticoli. De asemenea, începînd din ndîncimea de 4 m, Staţiunea mai dis­ deficienţe. Astfel, sc sesizează faptul de dans.
zootehniei. în livezi, stabilirea zonelor favorabile anul 1962 staţiunea pregăteşte colecti­ pune şi de 2 bazine de înot dintre care că paharele nu sînt întotdeauna bine DEVA : Cuba 58 — cinematogra­ PROGRAMUL II : 8,36 Muzică
O dată ni aceasta s-a dezvoltat mult pentru cultura diferitelor soiuri de vişti pentru funcţiile dc brigadieri şi unul pentru copii. Zilnic, la băile Că­ spălate, iar băuturile nu se servesc la ful „Patria"; Nu pleca — cinemato­ populară; 10,30 Fapte din întrecere;
baza materială a staţiunii. Suprafaţa dc pomi, amenajarea şi fertilizarea terenu­ şefi de echipe în pomicultură şi legumi­ lan vin oameni ai muncii pentru a se gheaţă, Consumatorii sînt nemulţu­ graful „A rta "; FETROŞANI : Asasi­ 10,45 Piese dc estradă; 11,03 Cîntece
terenuri atribuite staţiunii a crescut de rilor în pantă pentru cultivarea lor cu cultura, prin cursuri cu durata de 7-8 trata de reumatism, anemie sau de miţi şi de modul cum ÎŞÎ fac datoria nul din cartea de telefon — cine­ şi ghicitori pentru cei mici; 13,08
la 76 ha în anul 1957, la 1.500 lin. în pomi, agrotehnica obţinerii dc legume luni, cu participarea în producţie. unele afecţiuni ale pielii. Apa terma­ matograful „Republica"; Comoara din Muzică interpretată de fanfară; 13,30
prezent, din care peste l.OCO ha. teren tim purii în condiţiile naturale ale bazi­ Din cele relatate — deşi nu e tot lă a băilor conţine carbonaţi dc so­ ospătarii. Ca să fi servit trebuie să lacul de argint — cinematograful „7 Limba noastră. Vorbeşte acad. nrof.
arabil cultivat cu plante leguminoase şi nului hidrografic al Mureşului, combate­ cc se poate spune despre această uni­ diu, calciu, magneziu, sulfat de sodiu. aştepţi mult. Spiritul gospodăresc lip­ Noiembrie"; ALBA 1ULIA : Îndră­ "Al. Graur despre : Expresii tradiţio-
cerealiere. rea dăunătorilor etc. tate — rezultă importanţa ei în răs- seşte la o bună parte din personalul gostitul — cinematograful „V ictoria"; ,:nale; 13,40 Melodii populare; 15,05
pîndirca celor mai valoroase soiuri de Am întîlnit printre cci sosiţi la Că­ acestei unităţi şi în special la responsa­ Noapte pe ‘ autostradă — cinemato­ Muzică uşoară; 15,30 Actualitatea în
cereale, legume şi specii dc pomî, pre­ lan Băi pe Alexandru Şifncr, maistru bilă (Sabina Varga) care dă dovadă de graful „23 August’1 ; SEBEŞ : Valea ţările socialiste; 16,30 10 întrebări, 10
cum şî în stabilirea şi extinderea agro­ turnător la Uzinele „Victoria" Călan, multă neglijenţă. Ar fi bine dacă s-ar Vulturilor — cinematograful „Pro- răspunsuri; 16,40 Muzică populara din
tehnicii celei mai adecvate condiţiilor Elisabeta Uroş din Timişoara, Rafila studia posibilitatea ca în sezonul de gresul“ ; La vîrsta dragostei — cine­ ţările A fricii; 18,30 Melodii de dra­
dc climă şi sol ale regiunii noastre. Fîlip din Subcctatc, Iosif Tocuţ, elec­ funcţionare al băilor să se poată servi matograful „Sebeşul"; ORĂŞTIE : In ­ goste de compozitori romîni; 19,05
Colectivul de cercetători ai staţiunii, trician la Combinatul siderurgic din şi meniuri diferite. Organele compe­ tre maluri — cinematograful „Patria"; Solişti şi formaţii artistice dc ama­
Toată lumea c nevinovată — cinema­
care a obţinut pînâ acum rezultate deo­ Hunedoara, care veniseră la tratament tente trebuie sâ ia dc urgenţă măsurile tograful „Flacăra"; LUPENI : Lupeni tori; 19,30 Teatru la microfon „T i­
sebite în munca sa ştiinţifică, este hotă­ ’io ţi ne-au declarat că în staţiune, în ce sc impun pentru ca oamenilor mun­ ’29 — seria 1 şi II — cinemato­ zul” : 20,23 Muzică instrumentală;
rît să depună şi în viitor eforturi pen­ plin sezon balnear, ar fi bine dacă ar cii veniţi în staţiunea Călan Băi să li graful „C ultural"; llA T C G : La 21,55 Interpreţi de muzica uşoară;
tru a aduce o contribuţie tot mai în­ exista un chioşc cu ziare, reviste, ilus­ Se asigure cele mai hune condiţii pen­ răspîntie — cinematograful „Popu­ Buletine de ştiri şi radiojurnale :
semnată la dezvoltarea continuă a agri­ trate şi un chioşc cu răcoritoare. In tru odihnă şi tratament. lar"; BRAD : Marele drum — cine­ 5,00; 6.00; 7,00; 10,00; 12,00; 14.00;
culturii regiunii. afară dc aceasta, conducerea staţiunii GEORGE CIORANU matograful „Steaua roşie" I LI A : 16,00; 18,00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro­
C, PAUL Trei plus două — cinematograful gramul I); 9,00; 11,00; 13,00; 15,00;
„Lumina”, 17,00; 19,00; 21,30; 23,00; 0,52 (pro­
gramul II).
RAD IO
Constructorii de navomodele PROGRAMUL I : 5,16 Clmcco,- T E LE V IZ IU N E
19,00 Jurnalul televiziunii;
19,15
5,40 Jocuri populare; 6,10 Muzică Pentru pionieri şi şcolari : Ilustrate
La Peirîla există un grup de tineri v n participa la faza finală a campiona­ goria autopropulsate locul 111. In acest uşoara; 6,30 Sfatul medicului; 6.40 din vacanţa; 19,35 Agenda finalei ce­
entuziaşti, constructori dc nnvomodclc, tului republican ce sc va ţine Ia G iur­ an sportivii din Petrila participă la toate Melodii de estradă; 7,06 Muzică uşoa­ lui dc-al Vll-lca concurs al artişti­
care activează pe lingă asociaţia spor­ giu. Cu cîteva zile în urmă tinerii de categoriile. ra; 8,30 Muzică din opere; 9,00 Me­ lor amatori; 19,45 Prefaţă la un
tivă Preparatorul din localitate. Rezul­ aici participaseră Ia faza regională care „Sperăm să obţinem locuri fruntaşe lodii populare; 70,03 Muzică uşoară poem; 20,00 Săprămîna; 21,00 Con­
tatele deosebite înregistrate la această a avut loc la Sebeş. Secţia de navomo- la viteză, la toate cele trei categorii, romîneaseă; 11.30 Carnet dc repor­ cert dc estradă : Transmisiune dc la
ramură de sport de către tinerii din dclt din Petrila a ocupat primul loc la autopropulsate şi la teleghidate. Toa­ ter; 11,38 Muzică populară; 12,29 Moscova; In încheiere : Buletin de
p: regiune. La acest concurs instructorul Muzica uşoară; 13,00 Concert din ştiri, Buletin meteorologic.
secţia de navomodele nc-au îndemnat te navele sc află în faza de definitivare.
să Ic facem o vizită. secţiei Leontin Ciortan a piczcntat o La categoria viteză clasa 5 cm.c. pre­ opere; 14,10 Muzica uşoară interpre­
navă de mare viteză care a Incînlat pc zentăm o navă buna. Ieri o fost încer­ tată de Rodica Paliu şi Constantin Buletin meteorologic
...In orele dimineţii zadarnic îi vei Angelcscu; 14,30 Emisiune dc bas­
căuta pe navomodclişti. Ei se află la cei prezenţi. Nava, la care a lucrat săp- cată şi sînt mulţumit de comportarea me : „Cînd şuieră vîntul, cînd mur­ PENTRU 24 ORE
diferite locuri de muncă din întreprin­ tămîni în şir, a atins viteza dc 104 km ci“ . mură pădurile"; 15,00 Muzică popu­ Vreme nestabilă cu cerul mai noros
derile şi instituţiile oraşului. In orele li­ pc oră. Spre necazul constructorului na­ Explicaţiile le-am prim it de la Instruc­ după-amîaza cînd, local, vor cădea
va s-a lovit de o buturugă şi s-a rupt torul secţiei, tovarăşul Leontin Ciortan. lară din R.P.D. Coreeana; 17,00 Mu­ averse de ploaie însoţite dc descărcări
bere vin însă la atelierul special amena­ zică populară interpretată de Lucre-
jat şi lucrează, niai ales în preajma con­ în două. Dar cine sînt tinerii care muncesc ţia Ciobanu şi Ştefan Lăzarcscu; 17,30 electrice. Vîntul va sufla moderat dîn
Din frumuseţile regiunii: Cîmpul lui Neag. cursurilor, pînâ seara tîrziu. Intr-o ase­ îm i puneam nuri speranţe în acea­ cu atîta pasiune în orele libere pentru In slujba patriei; 18,30 Regiunile pa­ sectorul sud-vestic. Temperatura în
menea seară i-am vizitat şi noi. Ne-a stă navă la finala pe ţară — spunea a reprezenta regiunea Hunedoara aşa triei : Mureş-Autonomă Maghiară; creştere, va fi cuprinsa ziua între 24
şi 28 grade, iar noaptea între 12 şi
impresionat măiestria cu care lucrează Leontin Ciortan. cum se cuvine în întrecerile cu cei mai 18,50 Muzică instrumentală; 19,00 17 grade.
ROD AL STRĂDANIEI COLECTIVE aceşti tineri entuziaşti şî pricepuţi. La Şi totuşi constructorii de navomodele buni navomodelişti din ţara? lată-i pe Concert de muzică uşoară; 20,15 Jur­
cîţîva dintre eî: Leontin Ciortan, pro­
din Petrila nu stau cu mîinile în sîn.
Colectivul dc muncitori din secto­ dc Romulus Nasto şi Cristian Miiller. un strung universal dc mărimea unui Ei au dc apărat un prestigiu cîştigat iectant, Tiberin Kiş, lăcătuş, loan Nagy, nalul satelor; 20,40 Cîntcce popu­ PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
lare cerute
ascultători ; .21,00
dc
rul emailaj al uzinei „Victoria" Călan, Rezultate asemănătoare au obţinut şi caîcc obişnuit sc execută piese minuscu­ elev în clasa a Xl-a, Frîderic Csaszar, e- Noapte buna copii : Povestirile : Vreme ncstabilâ cu ploi sub formă
a încheiat luna iulie cu rezultate fru­ muncitorii Gheorghe Ilee, Eroşi Glteza le. Cu ajutorul Iui şi al altor maşini şi prin muncă. In anul trecut au cîştigat lcctrician şi alţii. Pînâ la întrecerea fi­ „Două fetiţe sub măr" şi „Umbrela” ; de averse în cursul după-nmiezii şi cu
moase în întrecerea socialistă. La sor­ şi Rădoni Atanasc dc la sortimentul ca­ scule se construiesc navomodele cu primul loc în întrecerea cu cele nală care se va ţine la Giurgiu mai sînt 21,15 Momente din istoria literaturii temperatura staţionară.
timentul piese sanitare, de exemplu, zane băi. Ei şi-au depăşit planul cu 4 care participă la diferite concursuri. Ma­ mai bune secţii din ţară; au obţinut ti­ puţine zile. Navomodeliştiî din Petrila
planul de emailarc a fost depăşit cu la sută, cxccutînd rniailări dc calitate joritatea maşinilor şi uneltelor au fost tlul de campion republican la veliere
20 la sută. Toate piesele emailate ou superioară. confecţionate chiar de membrii secţiei. clasa a X-a internaţional şi la navomodele se pregătesc cu seriozitate în vederea
fost de bună calitate. La acest sorti­ T. ALEXANDRU In seara aceea navomodeliştiî lucrau în de viteză 10 cm.c.; la categoria tele­ acestui eveniment. Le urăm succes.
ment s-au evidenţiat echipele conduse corespondent ritm intens. Construiau navele cu care ghidate şi veliere M locul II, iar la cate- V. ALBU
A N U N Ţ
INSTITUTUL DE ARTE PLASTICE
Drumul spre mărcile de oţeluri fabricate.
în
obţinerea unei compoziţii medii
Cu pondere importantă în reducerea
preţului de cost participă şî economi­ „ION ANDREESCU" CLUJ
ile realizate la materialul refractar. strodc, Roosewell nr, 8, telefon 15-77, PRIMEŞTE INSCRIC-RI PENTRU
Au condus aici două surse: folosirea
m ilioane 0 * 0 deşeurilor dc cărămizi pentru ştampa- CONCURSUL DE ADMITERE LA URMĂTOARELE SPECIALITĂŢI:
cu
rea unor rine (în locul zidăriei
Pictură, sculptură, grafică, textilă, ce­
cărămizi noi) şi calitatea din ce în cc
nui bună a reparaţiilor.
(Urmare (Un nr. 2003) re. Comitetul dc partid s-a sesizat de ceea cc a dus Ia eliminarea crăpătu­ ramică, sticlă şi mase plastice, cu începere
De asemenea, în urma unor îmbună­
acest lucru şi a organizat un colectiv rilor. S-au făcut apoi modificări la M ult, bun şi ieftin tăţiri constructive la injectoare şi ca-
Mindria oţelarilor dc ingineri şi maiştri, căruia i-a tra­ pîlnîa dc turnare şi la canalele de pe petele de ardere, s-a creat posibilita­ de la 9 august 1964.
sat sarc.na să studieze problema şi să podurile de turnare. De-a lungul anilor oţelarîi au avut
propună măsuri. După căutări susţi­ în atenţie mi numai sporirea produc­ tea creşterii presiunii aburului şî gazu­ CONCURSUL VA ÎNCEPE LA 7 SEPTEMBRIE 1964, PO-
Se fabrică la noua oţelăric a H u­ Paralel cu preocuparea pentru îmbu­ lui. Pe această cale s-a redus continuu
nedoarei mărci de oţel dintre cele nsai nute şi unele experimentări s-a întoc­ nătăţiri tehnologice, s-a desfăşurat o ţiei dc oţel şi îmbunătăţirea calităţii, consumul de combustibil convenţio­ TRIVIT CONDIŢIILOR PUBLICATE IN BROŞURA „ADMITEREA
pretenţioase; şarjele dc oţel pentru mit un „dozator" dc marc trebuinţă susţinută muncă în rîndu! oamenilor, ci şi reducerea continuă a preţului de nal, IN INVAJAMINTUL SUPERIOR" A MINISTERULUI INVATA-
tsvi, de exemplu, se întîlncsc destul în activitatea maiştrilor şî şefilor dc pentru ridicarea gradului de calificare, cost. In mod deosebit ci au acţionat MINTULUI, EDIŢIA 1964".
dc des la cuploarele dc 400 tone. Cu echipă de la cuptoare. „Dozatorul" întărirea simţului de răspundere, creş­ în direcţia micşorării consumurilor Dominanta
vreo 4—5 ani în urmă aceste oţeluri nu este altceva dccîr un tabel care terea conştiinţei, îmbunătăţirea disci­ specifice şi a pierderilor dc oţel.
se aduceau din străinătate. In u lti­ arată precis cît minereu să sc încarce plinei dc producţie. Cu mult succes La indicaţia comitetului de partid, Iureşul clocotitor al muncii este do­
mul timp însă oţelul Martin pentru pc şarjă în funcţie de conţinutul dc a fost lolosîtă gazeta dc perete în un colectiv de specialişti din secţie a minanta acestor zile la noua oţelăric
ţevi se fabrică exclusiv la oţelăria siliciu, raportul fontă-fier vechi şi această acţiune. Iată un exemplu: Cu luat în studiu problema îmbunătăţi­ a Hunedoarei. Se întrec în muncă
nouă dc la Hunedoara. Tor aici se fa­ marca de oţel care se fabrică. toate că se aplicaseră măsuri tehnice rii regimului termic. In urma unor avîntată constructorii şi oţelarîi. Pri­ A N U N Ţ
brică oţeluri speciale, necesare in- O mare parte din rebut provenea $i sc discutase în consfătuiri de pro­ calcule şi experimentări, s-au obţinut mii dau bătălia pentru ca în cinstea
■JuK»-:ci constructoare dc maşini. din hala dc turnare. Colectivul de ducţie despre importanţa reducerii parametrii optimi de funcţionare a celei dc a XX-a aniversări a elibe­ Intre 3 august— septembrie a x . ,
Asimilarea dc noi mărci dc oţeluri, aici, sub îndrumarea organizaţiei de m oţurilor de pc lingou, rezultate nu cuptoarelor. Paralel cu aceasta s-a stu­ rării patriei dc sub jugul lascist să
din t( în cc mai pretenţioase, nu i-.i partid, a studiat cu atenţie fazele pro­ sc vedeau. Intr-una din zile la gazeta diat posibilitatea îmbunătăţirii com­ întregească salba de oţel a ţării, dînd
împiedicat pe oţclari să reducă per- cesului dc producţie şi a adus o sca­ de perete a apărut o caricatură ca- poziţiei încărcăturii, ceea cc s-a reuşit producţiei încă un cuptor dc 400 tone O. C. L. Produse Industriale pune în
mnnrnt rebutul: făcîndu-şi o susţinu­ mă tic îmbunătăţiri. La început ■ se rc-i satiriza pc muncitorii care au dat ca urmare şi a unei aprovizionări teh- pe şarjă. Cei de al doilea pun in apli­
tă preocupare din această problemă, lolosea un capac metalic, care nu dă­ cele mai multe lingouri cu moţuri. $*a nico-materiale din ce în ce mai bună. care întreaga lor gamă dc cunoştinţe vînzare prin toate m agazinele din ,
ci au redus rebutul, faţă de 1958, Ia dea rezultate dintre cele mai bune. creat opinie de masă împotriva celor Toate acestea au făcut ca scoaterea să Si forţe pentru îndeplinirea exempla­
jumătate. Turnătorii au introdus o scrie dc ca­ care erau criticaţi la gazetă. Efectul? crească la peste 97 la sută, faţă dc ră a sarcinilor încredinţate de partid. Sim eria şi C u g ir un bogat sortim ent de
S-a ajuns la acest rezultat ca urmare pace chimice, caic au condus la rea­ A început să sc lucreze cu mai multă 94—95 la sulă cît se realiza iui tu Plusul dc producţie nu sc mai poate
a aplicării unor măsuri bine gîndite lizări mai frumoase Dc asemenea, în atenţie la turnare şî ca urmare sâ scadă mult timp în urmă. înscrie dccît cu cinci cifre: de la în­ m ătăsuri sezoniere,ţesături de bumbac
dc-a lungul întregului proces tehnolo­ urma unu! studiu al sincronizării dia­ numărul moţurilor. Acum se înregis­ Un alt factor care a contribuit la ceputul anului şi pînâ la I august
gic. O mare parte dintre şarjele care metrului orîficiulni de turnare pentru trează de circa 10 ori mai puţine faţă reducerea preţului de cost îl consti­ 54.000 tone oţel pcsie plan... Pas im­ şi lînă, trico ta je şi încălţăm inte cu o
se declasau cu ani în urmă îşi aveau diferite oţeluri s-a reuşit să sc deter­ de cît se realiza cu 5—6 Juni în tuie reducerea consumului de feroa­ portant pc drumul spre 3,3 milioane
originea în dozarea necorespunzătoa- mine cca mai bună viteză dc turnare, urmă, liaje. Acest lucru s-a realizat prin tone... reducere de 20—30 ia sută.