Page 47 - 1964-08

Nr. 2994 Drumul socialismului Pag, 3

u u v g p ) tyim • r * ^
01 N A C T IV IT A T E A Fotbal- #8C upa e lib e ră rii1’

Minerul Deva—A.S. Cuc,ir (min. 17) după ce a urmărit o minge
la care apărarea echipei din Cugir a
UMOR GAZETE DE PERETE 2 - 0 ( 2 - 0 ) ezitat.

In primul meci din cadrul „Cupei eli­ Metalul h2unecfo?ra —
berării- disputat la Deva, Minerul a ob­ Victoria Călări 6-1 (4-0)
PETRILA mineri se opresc în faţa gazetelor de Ş L ' *.' • Y 1 - ţinut o victorie meritată. Cele două
perete pentru a citi articolele apărute.
echipe au desfăşurat în general un joc
La Hunedoara, jocul a fost viu dis­
IO AN CARPEN bun. Cu mai muliă combativitate şi pre­ putat mai ales in prima repriză. Hunc-
Recent a apărut o nouă ediţie a ga­ (din colectivul subrcdacţici cizie în conducerea balonului, Minerul dorenii au jucat mai bine în toate com­
zetei de perele „Cărbunele păcii-, noastre voluntare Tetrila) Deva a reuşit să învingă. A. S. Cugir partimentele dn.ninîndu-şi adversarul.
organ al comitetului de partid şi co­ nu s-a ridicat h valoarea scontată. De Atacul a combinat frumos şi a înscris
mitetului sindicalului de ia L. M. Pc- altfel se observă că ambele echipe se gă­ goluri spectaculoase. Victoria Călan a
trila. Conform planului de muncă al PRAŞTIE sesc la începutul pregătirilor pentru jucat mai slab, iar jucătorii introduşi
colectivului gazetei de perele, un ar­ noul campionat de fotbal. pemru verificare nu au dat satisiacţic.
ticol privind îmbunătăţirea calităţii Primul gol este înscris de Popcscu Autorii golurilor au fost: Vlad Rc-
cărbunelui a fost semnat de tov. ing. Sub îndrumarea organizaţiei de (min. 8) dintr-o poziţie clară de ofsaid. mns (2), Pirvu, Covaci, Damian, Popa
şef adjunct Simota Dim itrie în caic se de bază P.M.R., colectivul gazetei de A) doilea gol este realizat de Deiios Remus pentru Metalul (Siderurgistul) şi
U ilalvi pentru Victoria.
arăta că rezultatele obţinute în direc­ perete de la Ocolul silvic Orăştie des­
ţia îmbunătăţirii calităţii cărbunelui pot făşoară o activitate susţinută în vede­
fi şi mai bune dacă la fiecare loc de rea popularizării fruntaşilor şi eviden­ MECI IN T E R N A T IO NA L
muncă se va aplica iniţiativa „N ici un ţiaţilor în întrecerea socialistă precum Miercuri a avut loc pe stadionul din Ţurcan. Apoi, oaspeţii echilibrează jocul
vagonct de cărbune rebutat pentru şist şi a metodelor de muncă înaintate. Ca ■} *V , Lupeni o îutîlnirc amicală internaţio­ reuşind să egaleze prin Lrzici şi Inos-
vizibil". Intr-un alt articol semnat de o problemă principală ce stă în faţa nală de fotbal între echipele Minerul din lavovici H.
tov. loan Manca „întărirea disciplinei colectivului nostru este atragerea unui localitate şi Sloboda Titovo din R S.F. După pauză Minerul Lupeni domină
în muncă — factor Uotărîtor în realiza­ mare număr de corespondenţi volun­ V v 'W ţa r S . Iugoslavia. Jocul a plăcu: mult datorită cu autoritate şi reuşeşte să înscrie încă
fir
4 T S £
rea sarcinilor de plan", s-a luat poziţie tari. Pînă acum 18 muncitori, tehni­ niai ales evoluţiei scorului. In cele din trei goluri prin Ţurcan (2) şi Co-
critică faţă de unii tovarăşi din sectoa­ cieni şi ingineri au scris cu re­ urmă formaţia locală Minerul a învins troază.
rele I, II şi depozitul de lemne care gularitate articole din sectorul in ţCM '* 0 UM r ’+M l& ’JsâniM *f€k. z i cu scorul de 5—2 (2—2). A arbitrat foarte bine loan Dobrin
mai lipseau uneori nemotivat de la care îşi desfăşoară activitatea. Pentru Localnicii deschid scorul în min. 2 (Petroşani).
prin Săftărc.mu. După numai II mi­
lucru. Critica constructivă, a contri­ ca munca lor să fie cît mai rodnică a £ * £ 5 ^ v > * * f < ^ nute gazdele înscriu un nou gol prin IO AN CIORTEA
buit în marc măsură la reducerea ab­ fost organizată o consfătuire cu toţi Noua clădire a oficiului P.T.T.R. din oraşul Brad. corespondent
corespondenţii voluntari în cadrul că­
senţelor nemotivate în sectoarele amin­ Loto: V. ONOIU
reia s-a explicat felul cum ei trebuie
tite. Articolul redacţional „Merită în­
•sa-şi desfăşoare activitatea, despre ce i
crederea acordata" vorbeşte despic un trebuie să serie, modul cum trebuie O '
Din cele 5 brigăzi silvice care îşi întrecerea pe ţară a artiştilor
moment semnificativ în viaţa celor trei să se trateze problemele producţiei. SPO 81 . U I .
fraţi : Gheorghe,, loan şi Constantin
Chelaru, care, în urma frumoaselor re­ desfăşoară activitatea în cadrul Ocolu­
lui silvic din Orăştie, mulţi tovarăşi amatori
zultate obţinute în producţie şi 'iata Ca şi în alte domenii de activitate masă „Cupa tineretului muncitor" ?i terea activităţii sportive de masă, asi­
au scris articole cu privire la : „Pre­ mişcarea de cultură fizică şi sport din „Cupa agriculturii". In urma hotărîrii gurarea competiţiilor cu baze sportive
obştească, comuniştii din organizaţia de gătirile pentru campania de împădu­ regiunea noastră a cunoscut în anii re­ Biroului politic al C.C. al P.M.R. din corespunzătoare precum şi un corp de
bază nr. 2, î-au prim it în rîndul can­ riri- , „Calitatea lucrărilor de împădu­ Joi, a continuat pasionanta între­ juriului şi publicului spectator for­ gimului democrat popular o marc dez­ anul 1949, activitatea de cultură fizică tehnicieni necesari fiecărei asociaţii spor­
cere a artiştilor amatori de la oraşe maţiile de amatori selecţionate din
didaţilor de partid. riri", „Succesele obţinute în întrecerea şi sale, în cadrul fazei finale a ce­ regiunea Oltenia. Şi-au demonstrat voltare, a căpătat un larg caracter de ŞÎ sport a luat un caracter mai larg, tive, a făcut posibilă dezvoltarea simţi­
La fiecare gazetă de perete apar cîtc socialistă", „Cultura speciilor repede lui de-al 7-lea concurs pe {ară. talentul şi sîrguin(a în pregătirea lor masă. Cît de izbitor este contrastul din­ îmbunătâţindu-se structura organizatori­ toare a sportului de performanţă din
crescătoare" ele. tre condiţiile în caic se practica spor­ că. Astfel, au fost introduse forme noi regiunea noastră. Numărul sportivilor
2 ediţii pe luna şi trebuie să menţio­ In cursul dimineţii, scena Teatru­ artistică corurile sindicatului invâ- tul în trecut, comparativ cu cel al zi­ în activitatea asociaţiilor sportive. In legitimaţi era în 1949 de numai 3,000;
Şi pe viitor, vom acorda toată aten­
nam că nici un.i nu scapă din vedere lui C.C.5. din Capitală a fost do­ tâmînt din Craiova şi casei de cul­ lelor noastre! Regimul burghc/o-moşic- anul 1963—64 la Spartachiadcle de vară in prezent acesta a crescut la 7,800.
ţia tratării în articolele ce apar la ga­ tură din Caracal, formaţiile de dan­ resc nu a acordat importanţă dezvoltă­ şî de iarnă ale tineretului au participat
problemele principale ale producţiei, minată de entuziasmul formaţiilor Datorită îmbogăţirii calendarului sportiv
zeta de perete, a problemelor privind de amatori din regiunea Dobrogea. suri ale Uzinelor „Flectropulere!‘, rii mişcării de cultură fizică şi sport. Cei peste 318 000 tineri şi tinere, iar în ca­ compctiţional, $-a reuşit ca numărul
productivităţii muncii, reducerea pre­ planul de împăduriri, îngrijirea şi păs­ care doreau să practice vreo ramură drul Spai tachiadci republicane, numai la sportivilor clasificaţi să crească de Ia
Au prezentat spectacole corurile de căminelor Culturale Dabuleni şi Să­
ţului de cost pe tona de cărbune, spo­ trarea patrimoniului forestier etc. Pen­ la D.R.N.C, Constanta, Cooperativa pata, cooperativei „Flacăra Roşie" sportivă erau lipsiţi de mijloace mate­ întrecerile primei etape, au participat 1.000 cîţi erau în 1949 la 6.000. In
rirea vitezelor de avansare în abataje, tru aceasta, vom lărgi activul nostru de „îmbrăcămintea11 din aceiaşi locali­ din Craiova şi căluşarii casei de cul­ riale. peste 175.000 tineri şi tinere care s-au în­ sportul de performanţă activează, din
trecut la cele 13 ramuri de sport,
O
In cei douăzeci de ani care s-au scurs
realizarea planului de investiţii etc. corespondenţi voluntari şi ne propu­ tate şi căminul cultural Baia. Jocul tura din Balş. In program au mai de la eliberarea patriei, mişcarea spor­ marc parte a oamenilor muncii practi­ cadrul celor 446 secţii afiliate la fede­
raţiile de specialitate, echipe de fotbal,
l'rîn grija ce o acordă publicării fie­ nem să urmărim mai perseverent efica­ dobrogean a fost adus pe scenă de figurat spectacole prezentate de bri­ tivă din regiunea Hunedoara şi-a căpă­ că acum exerciţiile fizice, participă la volei, handbal, lupte, box, rugbi ele din
tat adevăratul sens. De-a lungul acestor
cărui articol, colectivele gazetelor de citatea articolelor publicate la gazeta dansatorii de la Fabrica de produse găzile artistice de agitaţie ale Com­ ani, partidul nostru a manifestat o gri­ excursiile turistice. Numai în anul 1963 F.rad, Hunedoara, Petroşani, Deva şi
binatului chimic Craiova, întreprin­
alimentare şi textile din Constan­
au fost organizate 2200 acţiuni turis­
perete asigură o bună calitate a lor şi de perete. ta, întreprinderea mecanică de uti­ derii metalurgice Sadu, cooperativei jă permanentă pentru crearea condi­ tice Ia care au luat parte 225.000 oa­ din alte localităţi. Anul acesta au fost
daţi lotului republican 19 sportivi.
o estetică corespunzătoare. Acest lucru AN A IACOB lai din Medgidia, casa raională de „Arta casnică” din Tismana şi cămi­ ţiilo r materiale mişcării sportive, pen­ meni ai muncii. Mii tic tineri şi tinere Rezultate frumoase s-au obţinut şi în
este dovedit şi de următorul fapt. La cultură din Hîrşova şi căminul cul­ nului cultural Diculeşti, precum şi tru dezvoltarea sportului de masă şi de îşi desfăşoară, în mod organizat, acti­ ceea cc priveşte creşterea bazei mate­
responsabilă a gazetei de perete performanţă. Un accent deosebit s-a vitatea sportivă în săli şi pe terenurile
intrarea şi ieşirea din serviciu, mulţi Ocolul silvic Orăştie tural din Făgăraşul Nou. Au mai de tarafurile căminului cultural din pus pe descoperirea elementelor talen­ de sport. Pentru ci, în regiunea noa­ riale a asociaţiilor sportive. Dacă în
comuna lancu Jianu şi casei de cul­ 1949 mişcarea de cultură fizică şi sport
prezentat spectacole brigăzi artistice tate şi promovarea lor în loturile repre­ stră există astăzi 134 terenuri de fotbal, cheltuia pe plan regional pentru activi-
tură din Vîniu Mare. S-au prezentat,
de agitaţie din Constanta şi Tulcea, de asemenea, pe scena orchestre de zentative. O marc atenţie a fest acorda­ 176 de volei, 15 de baschet, 49 de hand­ tarca compctiţională 180.000 lei, în
tă construirii de baze sportive, ridică­
bal, 96 popicării, 92 piste de atletism,
taraful casei de cultură Babadag, or­ muzică uşoară şi de mandoline, gru­ rii cadrelor tehnice de specialitate. Ca etc. Sportivii, toţi oamenii muncii se prezent pentru activitatea sportivă pre­
văzuta în calendarul compctiţional re­
S c h im b «le e xp e rS e m tă chestra de mandoline a coopera­ puri vocal-foldorice şi solişti din să ne dăm seama de proporţiile şi im­ mindrc.se cu noile stadioane construite gional valoarea cheltuielilor se ridică la
tivei Igiena din Constanta şi altele. diierite oraşe ale regiunii. portanţa creşterii mişcării de cultură fi­ b Hunedoara şi Deva. 600.000 lei.
prin graiul
zică şi sport, să urmărim
O contribuţie de scamă în dezvol­
Dupa-amiaza, au evoluat în fata Organele U.C.F.S., raionale şi orăşe­
Anul acesta colectivul de muncă al sursă valoroasă: descoperirea şi valori­ (Agerpresj cîtorva cifre, transformările petrecute tarea activităţii sportive au adus-o şi neşti, consiliile asociaţiilor sportive, ac­
LF. Orăştie, îndrumat tic către comi­ ficarea rezervelor interne", „Sprijin în viaţa sportivă a regiunii noastre. corpul de tehnicieni în continuă creş­ tiviştii voluntari, cadrele tehnice sînt
tetul de partid, a obţinut rezultate fru­ multilateral în îndeplinirea angajamente­ In anul 1949 existau în regiunea H u­ tere. Dacă în anul 1949 în regiunea hotărîtc sa nu precupeţească nici un
moase în îndeplinirea şi depăşirea sar­ lor luate în întrecerea socialistă- ele. nedoara 79 de asociaţii sportive care Hunedoara existau 12 antrenori, 51 ar­ efort, pentru a dezvolta şi pe mai de­
cinilor de plan. Aceasta, ca urmare a Din referate au reieşit metodele pe care Trenuri cu supraionaj cuprindeau 12.SCO membri U.C.F.S. As­ bitri şi 172 instructori voluntari; în parte mişcarea de cultură fizică şi spore
faptului că în parchetele forestiere s-a le aplică organizaţiile de bază în condu­ tăzi, există 383 asociaţii sportive care prezent sînt 96 antrenori, 345 arbitri din regiunea noastră.
pus un accent mai marc pe organizarea cerea economici. In discuţiile purtate In cinstea zilei sic 23 August meca­ goane încărcate cu fler vechi pentru cuprind un număr de 135.871 membri şi 1876 instructori voluntari. La o sin­ AURLL1U BUCUR
muncii în brigăzi cu plata în acord glo­ pe marginea lor Remus Mogoşan, Si- nicii şi fochiştii de la depoul C.F.R. oţelăriile de la C.S. Hunedoara. Sar­ ai U.C.F.S. Peste 23.000 de tineri şi ti­ gură asociaţie sportivă revin acum 5 preşedintele Consiliului regional
bal, p«* introducerea tehnicii noi, folo­ mion Coman, Aurel Tomescu, loan Pa- Simeria s-au angajat să remorcheze cît cina remorcată în plus de mecanicul nere au participat la competiţiile de instructori voluntari şi un arbitru. Creş­ U.C.F.S. Hunedoara
sirea la întreaga capacitate a utilajelor vcl, Ilie Ghiţă, Ştefan Proşenic şi alţii, mai multe trenuri cu tonaj sporit. A- Simion Miheţ depăşeşte 400 tone.
şi mecanismelor etc. In activitatea de au făcut referiri concrete la activita­ ccct angajament se înfăptuieşte zi de Asemenea realizări., au obţinut şî
zi cu zi, organizaţiile de b.iză P.M.R. tea desfăşurată de birourile organizaţii­ zi. Mecanicul Simion Mîhcţ, de pildă, ceilalţi mecanici de la depoul C.F.R.
din sectorul Grădişte, sectorul de in­ lor de bază <1 in care fac ei parre, au împreună cu fochistul Nîcolac Broşcu- Simeria. p a s cto , v r e m e a
dustrializare, ocolul silvic şi altele, au semnalat lipsurile ce mai persistă în ţă de pe locomotiva 50.491 au re­ D. ZUBA
acumulat o bună experienţă în condu­ unele parchete forestiere în ceea cc pri­ morcat trenul 2.671 compus din 73 va­ corespondent
cerea economiei, >i-au îmbunătăţit sti­ veşte calificarea muncitorilor, folosirea
lul şi metodele lor de muncă. Comite­ la întreaga capacitate a utilajelor şi
tul de partid (secretar tov. Vasilc Ru- mecanismelor. Institutul meteorologic din Capitală 55-a clădire destinată observaţiilor me­ slitutului nostru deserveşte cu programe
su) preocupat în permanenţă de extin­ In încheiere, a luat cuvîntul tov. loan nouă lairiBltalte comiercsaSă a îm plinit recent 80 de ani. Ultimele teorologice. meteo complete Institutul bulgar.
derea experienţei înaintate şi îmbunătă­ Diaconcscu, secretar al Comitetului ra­ două decenii nu l-au gîrbovir, ci, dim­ Dacă în zona de cîmpie, clădirile sta­ Pe lingă acest nou şi modern serviciu
De curînd, într-un pitoresc cadru potrivă, ca şi vremea, a fost mereu în ţiilo r meteorologice nu au o arhitec­ de transmisiuni, în anii de după elibe­
ţirea continuă a muncii de partid, a or­ ional Orăştie al P.M.R. care a arătat că Oamenii muncii din Haţeg şi împre­
natural, avînsl ca decor falnicii ste­ jurimi, călători şi turişti, toţi cei care Continuă schimbare ţi întinerire, pen­ tură deosebifă, cele de pe crestele Car- rare au luat fiinţă Observatorul de fi­
ganizat un schimb de experienţă între birourile organizaţiilor de bază vor tre­ jari de pe dealul Haţegului, a fost urcă serpentinele şoselei Simeria-Ha- tru că şi în re est domeniu al ştiinţei, paţilor, unde vîntul suflă violent, iar zică a atmosferei, secţia de agromctco-
organizaţiile de bază T.M.R. din cadrul bui să-ţi însuşească metodele înaintate deschisă o nouă unitate comercială; ţcg, pot petrece aici cîteva orc la un ca în toattf ramurile de activitate d*n temperatura se menţine mai muie sub roiogie, Observatorul acrologic, staţia de
LF. Orăştie. despre care s-a vorbit în cadrul schim­ bufetul „Căprioara". grătar ori la un pahar cu bere, în mij­ ţara noastră, datorită grijii manifesta­ 0 grade, aceste clădiri au aspectul unor maşini de calcul, laboratorul de proto­
Este lăudabilă şi inspirată iniţiati­ locul naturii. te de partid şi guvern — s-au obţinut adevărate cctăţui. O arhitectură deo­ tipuri etc.
In cadrul schimbului de experienţă bului de experienţă şi să le aplice în
va conducerii U.R.C.C. Haţeg de a realizări remarcabile. sebit de interesantă prezintă şi clădi­
au fost prezentare materiale pe teme practică, astfel ca rezultatul muncii lor Activitatea de deservire publică pen­
deschide acest bufet într-un aseme­ AUREL ANCA Multe decenii, Institutul s-a pere­ rea staţiei meteorologice de pe digul de tru aviaţie, marină, agricultură, apicul­
ca: „Realizarea planului M.T.O.", „O să fie tot mai rodnic. nea loc. corespondent grinat prin diverse cartiere ale liucu- la Sulina, situata )a 6 Iun în largul tura, construcţii, transporturi rutiere şi
rcştiului. Acum, el dispune de un lo­ Mării Negre. Problema unor astfel de căi ferate, turism şi sănătate publică de­
cal nou, special construit, cu săli şi constricţii speciale nici nu se punea la
laboratoare spaţioase, dotate cu insta­ noi înainte de eliberare. pusă de meteorologia noastră s-a du­
blat în uliim îi ani. Priiur-o susţinută
laţii, aparataj şi instrumentar modern.
i&ssirgîL a e pe cu cel de azi. Ele vorbesc de la sine. apropierea aeroportului’ internaţional vare, de unde se fac determinări spe­ muncă de cercetare s-au elaborat studii
In afară de aceste puncte de obser­
s
De aici, din noua-î clădire, situată în
1950 : 39 de familii se unesc în gos­
necesare diferitelor ramuri de producţie
ciale pentru aviaţie, agricultură, climă
mai
podărie pentru a-şi face viaţa
uşoară. Aduc cu ei 56 ha de pămînt, Băncasa, Institutul îşi întinde nume­ $i prevederea timpului, la Constanţa, şi schimburilor internaţionale.
In ultim ii ani au fost organizate mai
8 capete vite şi inventar agricol, în- roasele sale antene telefonice, radiofoni­ Mogoşoaia şi Cluj funcţionează trei muite sesiuni ştiinţifice la care au luat
suniînd un fond de bază de 45.000 lei ce, radiograficc şî telegrafice către cele staţii de i-adiosoudaj. De mai multe ori parte şi numeroşi specialişti de presti­
157 de staţii meteorologice deservite de
pe zi staţiile automate lansate de aici
An de an gospodăria se dezvoltă. In
MUREŞULUI 1955 colectiviştii îşi cumpără un au­ către observatori instruiţi, adevăraţi gră­ ajung pînă în stratosfera. De asemenea, giu de peste hotare. Cu ocazia vizitei
făcute in anul acesta în ţara noastră,
colţurile
funcţionează
pe diverse aerodromuri
niceri ei vremii. Din toate
tocamion şi un tractor rutier cu re­
D. A. Davics,
secretarul
general al
ţării, Institutul primeşte din oră în oră
centre meteorologice pentru protecţia
morcă pentru transport. Sectorul ve­
getal se dezvoltă vertiginos. Paralel comunicări cu privire la starea tim­ aviaţiei, iar In Constanţa unul pentru Organizaţiei Meteorologice Mondiale, a
şi cc! zootehnic. Avantajele muncii în pului. protecţia marinei. In afara acestor uni­ apreciat In mod pozitiv munca şî reali­
„Frunzuliţă (le cicoare mit pentru zîua-muncă cîtc S kg Scctorul zootehnie, care numără comun au îndemnat paşii tuturor Situaţia nu s-a prezentat însă aşa în­ tăţi principale, răspînditc pe întregul zările meteorologilor romînî.
teritoriu al ţării, mai funcţionează cir­
Fără îndoială cj aceste realizări se
Zboară cînfec înspre soare griu... 417 capete bovine, 879 ovine, 320 ţăranilor din sat spic gospodăria co­ totdeauna. înainte de 1936, de exemplu, ca 1.C00 de posturi fluviometricc. datorcsc şi grijii deosebite cc s-a acor­
— Brînza am adus-o cu coşarca, porcine, 3.8G7 păsări, a fost vizitat lectivă . Tn 1959 erau cu toţii în ma­ observaţiile meteorologice se făceau în
Din Pricaz la Dineul Marc rca familie a colectiviştilor. numai cîteva puncte din ţară, de că­ Prin postul său propriu de ra/ocm î- dat pregătirii de tinere cadre de specia­
vreo 60 de kilograme... pe îndelete. Grajdurile mari, spa­
Şi de-acolo-iv Hunedoara — 5 ferii de ulei... ţioase, luminoase şi curate, vitele Azi, averea obştească a gospodăriei tre persoane voluntare. Numai după a- sic. Institutul meteorologic din Capitală lişti în toate domeniile de activitate ale
Şi apoi în toată ţara. — Atunci nc-am apucat şi de mari, sănătoase, totul spunea vizita­ din Pricaz se ridică la 3.450 000 lei. crastă dată, şî atunci ţinîndu-sc seama difuzează din 3 în 3 orc în ţară şi pen­ meteorologiei. F,i îşi aduc contribuţia
tot mai substanţială la rezolvarea
cu
Şi să duci cuvîntul lui casă... torului că aici, în gospodăria din Pri- 3 grajduri, o maternitate, un saivan, de cerinţele aviaţiei, s-a trecut la or­ tru străinătate situaţia meteorologică de
— Ei şi de atunci... c.'iz, hărnicia s-a împămîntcnit şi mer­ o hală pentru păsări, 3 magazii, cu ganizarea unei reţele rcstrînse de sta­ succes a sarcinilor noi şi complexe ale
Dragului, partidului. ţii meteorologice de star. După 23 Au­ la noi. Prin legăturile relctip şî radio- Institutului meteorologic din Capitală,
— Muncim şi azi în gospodărie. ge mină în mînă cu succesele. La ma­ cereale, 2 pătule, 2 cîntarc bascule, 6
Că noi toţi cu drag muncim E drept, nu mai sîntem ca atunci, că gaziile cu cereale au poposit mai mult. şoproane pentru furaje, atestă bogă­ gust 1944, numărul acestora a crescut tclctip pe care le are, Institutul recep­ puse în slujba satisfacerii cerinţelor me­
Viaţă nouă construim el arc 72 de ani şi cu 70. Dar nu pot Cazacii luă un pumn de gnu, îl cer­ ţia cc s-a statornicit pe pămîntul Pri- foarte mult, adică de peste patru ori. ţionează de 4 orî pe zi situaţia atmos­ reu crcscînde ale economiei noastre na­
Viaţă nouă şi bogată să mă las în urmă. La noi, la grădină cetă atent şî fără a-şi ascunde bucuria cazuluî. Bunăstarea a pătruns pe uşi Acum, reţeaua noastră meteorologică ferică de pe Oceanul Atlantic şi din ţionale.
femeile se întrec de numa, numa. Mi-c zise : „La noi c mai fain". largi în casele colectiviştilor. A schim­
Cum n-am ai?ut niciodată''. are instrumentaţia plasată potrivit tu­ Europa, iar o dală pe zi din întreaga
ruşine să rămîn în urmă. Magazionerul se supără, bat faţa satului şi a oamenilor. Bu­ N. TUpOR
Soţii Dutca au peste 70 de anî. — Vrei să te duc şi în magazia cea­ curia casei noî, ridicată cu rodul turor exigenţelor ştiinţifice. De curînd, emisferă de nord. Acest lucru se reali­
Cîntccul a străbătut uliţele înnoi­ Dar cutele vîrstci nu le-au brăzdat fc- muncii din gospodăria colectivă, o ca urmare a preocupării manifestate de zează prin intermediul centrelor meteo­ director adjunct al direcţiei
te ale satului Pricaz, a trecut la D in­ laltă, şi în cea de colo, şi în pod ? simte şi Alexandru Lup şi Dumitru rologice regionale din Rralcncll, Offen- hidromctcorologicc din Comitetul
eul Marc, tic acolo la Jclcdinţi si Stîrc şi Nicolac Dan şi Nîcolac Furduî, Comitetul de stat al apelor, sub aus­
acum, colectiviştii se pregătesc sa co­ zeci şi zeci de colectivişti. Chiar şi piciile căruia funcţionează meteorolo­ bach, Roma, Vicua, Stockholm, Praga de stat al apelor
linde cu el, în zilele de sărbătoare, familia Gogoaşă, care în trecut n-a gia noastră, a fost terminată cea de-a şi Moscova. Centrala de tcletipuiT a In- (transmis prin Agorpres)
satele Căstâu, Bcriii... Vor să afle toţi, Î N S E M N Ă R I avut o palmă de pămînt, şi-a luat
să le spună tuturor prin vers şi cînt, casă. In toamna trecută, cînd s-a îm­
cît e de frumoasă munca şi viaţa lor, părţit rodul. Simion Gogoaşă a nu­
cît de bogr.tc le sînt roadele. mărat pentru el şi familia lui, 21.825
De îndată cc coboară înserarea,
teîe: ochii le-au rămas tot tineri şi Nu aşteptă răspunsul. Zurui cheile lei, bani gheaţă, 7.284 kilograme grîu.
cîntccelc si voia bună de pe cîmp se senini, iradiind înţelegere şi bunătate. şi porni spre magazia din dreapta. tot atîtea kg de porumb, peste 2.000
transferă în sala căminului cultural. Vorbesc despre colectiva lor ca des­ Trase uşile mari. Boabele de aur alu­ leg cartofi, sute de kg de orz, sfeclă
Colectiviştii şi fiii lor, care sînt în pre o comoară pe care eu aflat-o tîr- necară prin mîinilc lor. Cazacu mai furajeră, paie, zeci de leg de brînză,
vacanţă, înalţă cînt de mulţumire a- ziu, dar cere le-a adus tinereţea la luă un pumn de grîu, îl cercetă, apoi: zahăr etc.
nilor 20, ani cc le-au deschis porţi anii bătrîncţii. Şi această tinereţe îi
largi spre bucurie şi bunăstare. „Drag cheamă mereu. „ li fain, n-am ce zice- .
Prin lanul de porumb, din care nu
mi-e în frospodărie- , programul brigă­ te vezi nici chiar dc-ai merge călare, Zboară pe uliţele satului cîntccul ff
zii artistice de agitaţie a colectivişti­ vizitatorul din gospodăria vecină a- nou al muncii. E purtat de colecti­ r
lor din Pricaz, a prins în cîntccelc, ÎN VIZITĂ LA NEPOT vea cîtc ceva de spus la fiecare pas. vişti, onmonî caic pînă nu dlm uit nu
versurile si scenetele lui bogăţia fap­ — Fcin, nepoate, tare fain. Uite, ştiau să buchisească slova, iar azi
telor, miile de zile muncă ale oame­ zăbovesc orc întregi la biblioteca sa­ I
nilor de pa ogoare şî din zootehnic, Badea Cazacu din Scrcca a oprit uite rod, trei ştîulcţi pe-o tulpină. tului îi se supără dacă tov. Tgreţ uită
Apăi de, pămînt ca la voi. .
hărnicia cc întovărăşeşte munca, hăr­ căruţa în faţa gospodăriei colective să la facă abonamente anuale la cine­ Ei
din Pricaz şi a intrat. — Şi hărnicie, adăugă preşedintele
nicie care a adus gospodăriei avere de cu ntîndrîe. matograf, ascultă scară de scară ra­
— Să trăieşti Maxime 1 Venişî pe
aproape trei milioane şi jumătate. la noi ? Unchiul a intrat şi iu sediul gos­ dioul, care nu lipseşte din pici o casă,
— Am venit să-mi văd nepotul. podăriei. In biroul nepotului, trei gra­ participă la concursuri „Cine ştie,
— Atunci îa-o pe „sub Bidău", pe fice mari vorbesc despre drumul bo­ cîştigă" pe diferite teme, interpretea­
TINEREJEA CHEAMĂ locul unde a fost mlaştina, că-î pe te­ gat parcurs de colectiviştii din Pri­ ză roluri în formaţia de teatru sau
ren. caz. O săgeată indică creşterea fon­ ■
Baci Ion Dutca arc oaspeţi. I-a pof­ Unchiul, tovarăşul Cazacu, secre­ dului de bază : 1950 — 45.000 lei, brigada artistică de agitaţie... S3
tit în casa „dinainte", dar ei au ţinut tarul organizaţiei de partid din G.A.C. 1964 — 2.600.000 lei. Alte săgeţi in­ Cutreieră uliţele satului voia bună
să stea afara, în curte, la umbra dea­ Rcriu, a venit în vizită la nepot, la dică producţiile obţinute la principa­ şi fericirea, bucuria şi tinereţea. Sînt
să. Soţia lui — Aurelia — trebălnicştc Vîorcl Sanioilescu, preşedintele G A.C. lele culturi. La grîu, săgeata 2rată re­ purtata de colectivişti, de acei care V ; t e V 4* rr,v .
la cuptor, deşi tare 2r vrea să parti­ din Pricaz. L-a găsit pe locul zis colte care în unit ani depăşeau şî s-au situat mereu în fruntea tuturor M . - *• y "ţ Jy, s -
2.200 kg la ha, la porumb treceau şi
cipe şi ca la discuţie. Totuşi cîmi aud: ..sub Bidău“ . peste 3.000 kg, la floarca-soareluî — 5*.
că-i vorba de casă, intervine. — Fain lucru aţi făcut. Aici ştiu campaniilor, care au făcut din gospo­ S i f p **' ,V ’ ^ Y*v ! s >1 wâjp=™
— Din temelie am r'dic:.t-o. N-am că era mlaştină. Văd acum numai lu­ peste 1.900 kg... dăria lor — cc păstrează cu cinste f ş W * te .: > w
fi putut face casa dacă n-am fi in­ cerna si porumb. „Ordinul Muncii clasa 1" — o adevă­ M
trat în gospodărie. Şi-am fost prin­ — Am făcut multe, unchiule, câ rata comoară, prin care ei şi familiile
cuvinte CONFRUNTARE
tre cc dinţii. Acum 14 ani. avem oameni cum n-am m
— Chiar aşa. !n ’50 nc-am unît în să-ţi spun. Atîta dragoste de muncă, lor şi-au găsit bunăstarea.
gospodărie. Ne-a fost drag să mun­ atîr.a pasiune, n-am mai văzut. Dar, Sînt la Tricaz cîteva cifre care con­ OCdCKfJ
cim. Tcamna, eu şi Aurelia am pri­ haj la fermă. fruntă începutul bunei stări de aici LUCIA LICIU
PARCUL LIBERTĂŢII, una din frumuseţile Capitalei, loc plăcut de recreere şi odihnă.