Page 49 - 1964-08
P. 49
flU tir u p g * 5
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRUŞ. VN1Ţ1-VÂ)
Primirea de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
a delegaţiei de partid şi de stat a R. P. D. Coreene
Vineri la amiază tovarăşul Gheorghc litic, vicepreşedinte al C.C. al Partidului prim-sccrctar al Comitetului regional
Gheorghiu-Dcj, prim-sccrctar al C.C. al Muncii din Coreea, prim-viceprcşcdinte Dobrogca al P.M.R., Bujor Ahuâşan,
P.M.R., preşedintele Consiliului dc Stat al Cabinetului dc Miniştri al R.P.D. Co membru al C.C. al P.M.R., ministrul
al Republicii Populare Romînc a pri reene. minelor şi energici electrice.
Au avut loc convorbiri care s-au des
mit la Eforie delegaţia dc partid şi de La primire au luat parte tovarăşii
făşurat într-o atmosferă de caldă prie
stat a R.P.D. Coreene condusă dc to Ion Gheorghc Maurer, Emil Bodnăraş, tenie^
varăşul Kim Ir, membru al Biroului Po Vasilc Vilcu, membru al C.C. al P.M.R., (Agcrprcs)
aaisM — i i — r ' Delegaţia de partid şi de stat
#
a R. P. D. Coreene în vizită pe litoral
| ANUL XVI. NR. 2995 | SIMBATA 15 AUGUST 1964 6 pagini; 30 bani
Vineri dimineaţa delegaţia de partid Vilcu, membru al C.C. al P.M.R., prim- de stat a R.P.D. Coreene a vizitat sta
şi dc stat a R.P.D. Coreene, condusă de sccrctar al Comitetului regional Dobro ţiunile Eforie Nord, Eforie Sud şi Man
ilan t de înteeaeee tovarăşul Kim Ir, membru ai Biroului gca al P.M.R. şi de alţi reprezemanţi ai galia. Oaspeţii au fost însoţiţi de tova
Politic, vicepreşedinte al C.C. al Parti
organelor locale dc partid şi dc stat.
răşii Vasile Vilcu, membru al C.C. al
î f y ^ _______________________________ ^_____________________________________________________________________ dului Muncit din Coreea, prim-viccprc- In cursul dimineţii oaspeţii au vizitat P.M.R., print-sccretar al Comitetului
şedinte al Cabinetului de Miniştri al staţiunea Mamaia, oprindu-sc la hotel regional de partid Dobrogca, Bujor
R.P.D. Coreene, a sosit la Constanţa „Parc- , Teatru' dc vară, un marc com Almăşan, membru al C.C. al P.M.R.,
ministrul minelor şi energiei electrice,
într-o scurtă vizită pc litoral.
plex comercial şi barul „M clody- . Ar
f m ÎN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI răşii Emil Bodnăraş şi Bujor Almăşan, ghe Dumitraşcu, a dat oaspeţilor expli de partid şi de stat.
dc reprezentanţi ai organelor locale
hitectul şef al oraşului Constanţa, Ghcor-
Împreună cu oaspeţii au sosit tova
membru al C.C. al P.M.R., ministrul mi caţii în legătură cu noile construcţii din Numeroşi localnici şi alţi oameni ai
nelor şi energiei electrice. staţiunea Mamaia şi perspectivele dc muncii veniţi la odihnă au făcut pre
Pc aeroportul din Constanţa, delega dezvoltare alc acestei staţiuni. tutindeni oaspeţilor o caldă primire.
ţia a fost salutată dc tovarăşii Vasilc După-amiază delegaţia dc partid şi (Agerprcs)
Toafe angajamentele
îndeplinite Recepţie oferită de am basadorul
R. P. D. Coreene la Bucureşti
şi la foreze. Pe a-
ccastă bază a fost Vineri după-amiază, ambasadorul siliului dc M iniştri, Ştefan Bălan, mi popular al regiunii Bucureşti, condu
ANGAJAMENT: REALIZAT:
posibil sa se ridice R.P.D. Coreene în R.P. Romină, Gi.nt nistrul învăţămîiHului, Dumitru Mo- cători ai unor instituţii centrale, ge
(pînă la 23 August) mereu productivita Du Hoau, a oferit o recepţie cu pri sora, ministrul industriei construcţiilor, nerali, ziarişti.
❖ minereu livret: tea muncii şi să sca lejul celei de-a 19-a aniversări a eli Alexandru Scncovîci, ministrul indus Au participat şefii unor misiuni di
5500 tone 6151 tone dă preţul dc cost. berării Coreei. triei uşoare, Poinpilîu Macovci, adjunct plomatice acreditaţi în R.P. Romînă şi
❖ metal în producţie Succesele obţinute Au luat parte Alexandru Drăghici, al ministrului afacerilor externe, Va alţi membri ai corpului diplomatic.
Sfatului
preşedintele
silc Matccscu,
(Agcrprcs)
marfă: 3000 tor.e 3003 tone sc datorcsc, de ase Gogu Rădulescu, vicepreşedinte al Con
❖ productivitate fizica: menea, faptului că
anul acesta s-a rea
1 tone muncitor 1,04 tone, muncitor
^ economii la preţul lizat o mai bună rit
de cost: 200.000 Ici 211.000 lei micitate a îndepli
n irii planului dc pro Z IU A P R E S E I D IN R.P.R.
ducţie. Merită su
Evenimentul mult aşteptat sc apro bliniat faptul că în toate lunile s-a de
pie; pînă la 23 August nu mai smt dc- păşit planul, rcnlizîndu-sc totodată şi A devenit o tradiţie a poporului nos giuiţi şi torturaţi, ci au ţinut sus stea Prcs.i comunistă din ţara noastră,
cit puţine zile. Oamenii muncii din ceilalţi indicatori. Paralel cu aceasta s-a tru ca în ziua dc 15 august să sărbă gul dc luptă revoluţionară, steagul atot făurită dc partid pc bazele de neclin
toate domeniile fac acum bilanţul acti acordat atenţie sporită reducerii consu torească Ziua presei romînc. Această biruitoarei învăţături mnrxisf-lcniniste. tit alc învăţăturii marelui Lcnin, se
vităţii depuse in cinstea marii sărbători. mului dc materiale, energic şi piese de Printre evidenţiaţii întrecerii socialiste de la E. M. Vulcan sc numără şi sărbătoare a fost instituită printr-o bo Anii dc chin şi dc luptă plină dc sa caracterizează prin înalta ci principia
Angajamentele înfiripate la începutul schimb, ceea ce a atras după sine re lancu Pa vel. Organizîndu-şi bine lucrul şi muncind cn hărnicie, împreună cu tă rîrc a C.C. al P.M.R. în semn dc crificii au trecut unul după altul şi un litate şi legătura neîntreruptă cu mase
anului sînt dc-acum faptă împlinită. Tot ducerea preţului dc cost al minereului. echipa pc caic o conduce reuşeşte să înscrie pe grafice randamente mari şi preţuire şi atenţie dc care sc bucură soare luminos dc august 1944 a apărut le dc oameni ai muncii. Prestigiul ei
mai multe sînt colectivele care dau ul Factorul principal iii realizarea înainte depăşiri dc plan însemnate. cuvîntul tipărit în ţara noastră. 15 deasupra ţării noastre, punînd capăt izvorăşte din justeţea ideilor şi princi
timele tone dc produse în contul an de termen a angajamentelor îl consti august a fost aleasă ca sărbătoare a mizeriei şi întunericului, deschizînd piilor pentru care militează, din jus-
gajamentelor luate în cinstea zilei de 23 tuie însă munca avintată a întregului presei din ţara noastră pentru că a- poporului romîn un drum nou spic o tcţe.i politicii partidului nostru.
August. colectiv, mobilizat dc către organizaţiile tunci a apărut primul număr al „Scîu- viaţă nouă, cu perspective mari înca Cu toţii no dăm scama acum, mai
La Exploatarea minieră Tcliuc bilanţul dc partid. Analizarea cu simţ de răspun In primele 7 luni leii” , o puternică armă de luptă a drate în obiectivele programului Parti bine ca oricînd, dc rolul uriaş pc care
încheiat zilele acestea e cit se poate de dere a deficienţelor din procesul dc pro P.C.R. în condiţiile dc neagră ilegali dului Comunist din Romînia. l-a avut şî-1 arc presa din ţara noastră
bogat: toate angajamentele luate pînă ducţie, căinarea unor noi posibilităţi dc tate şi cruntă teroare în care-şi desfă Insurecţia armata dc la 23 August în înfăptuirea sarcinilor cc au stat şi
la 23 August au fost îndeplinite. S-a îm sporire a producţiei şi productivităţii Pătrunşi dc un înalt patriotism, oa realizări au obţinut colectivele de la şurau activitatea comuniştii din Ro- 1944, înfăptuită de masele populare din stau în faţa oamenilor muncii într-o
bunătăţit conţinutul de metal în mine muncii, folosirea la întreaga capacitate menii muncii din raionul Orăştic des F.C. Orăştic, „Vidra**, I.R.LL. LF. Orăş mînia. ţara noastră, sub conducerea clasei etapă sau alta. In coloanele ziarului
reul livrat, a crescut productivitatea, s-a a mecanismelor, reducerea procentului făşoară o întrecere însufleţită pentru tic, Uzinele „30 Decembrie- din Cu- De atunci au trecut 33 dc ani. Bi muncitoare în frunte cu partidul său, „Scîntcia- , a revistei „Lupta dc clasă” ,
redus preţul de cost. S-a muncit cu dc steril în minereu — iată principalele îndeplinirea sarcinilor de plan şi a gir şi altele. lanţul activităţii presei din ţara noas a dat putinţa poporului îoniîn să-şi „Munca dc partid- a ziarelor „Rom î
multă însufleţire, în toate compartimen căi pe care au acţionat organizaţiile dc angajamentelor luate în întrecerea so Animaţi de dorinţa fierbinte dc a tră, dc atunci şi pînă acum este deose ia soarta în propriile sale mîini şi sâ nia liberă- , „Munca” , „Scîntcia tinere
tele producţiei. Minerii dovedesc astfel bază din sectoarele dc producţie. Şi cialistă. Angajcmcntclc iniţiale au fost cinsti cu rezultate cit mai frumoase bit de bogat. La capătul acestei peri înfăptuiască treptat prefaceri profun tului- a celorlalte ziare centrale şi lo
îndeplinite în lunile iunie şi iulie în
încă odată că pentru ci cuvîntul dat c oamenii, urntînd pilda comuniştilor, au marca sărbătoare naţională a poporu oade nu putem să nu ne aducem amin de în toate domeniile de activitate. In cale minerul, siderurgicul, constructo
laptă împlinită. acţionat ca unul. Din rîndul evidenţia toate întreprinderile din raion şi ca lui nostru, — ziua dc 23 August — te dc condiţiile grele în care îşi des lupta măreaţă care a urmat după Au rul, ţăranul colectivist, cercetătorul sau
urmare, au fost mult sporite. întreprin gust 1944, partidul nostru a folosit pc
Făcînd bilanţul realizărilor dc pînă ţilor, îî cităm pc minerii Spărios Aron, derile din raion au dat peste plan, în muncitorii, inginerii şi tehnicienii din făşurau activitatea înaintaşii noştri, dc scară largă presa pentru mobilizarea savantul, toţi cei cc muncesc de pc în
acum, colectivul de mineri din Tcliuc Marincaş Victor şi Popa Vasilc II, cx- primele 7 luni, produse în valoare dc întreprinderile raionului nostru, desfă persecuţiile la care erau supuşi, dc oamenilor la realizarea acestor prefa tinsul patriei noastre au putut şi poc
şoară o largă acţiune dc descoperire şi
analizează posibilităţile pentru a obţine 13,7 milioane Ici, faţă dc 6,559 milioane munca (or rodnică, făcuta cu preţul ceri, la educarea lor în spiritul învă găsi cuvîntul partidului, îndrumarea sa
noi succese. Experienţa pozitivă este cavatoriştii Ghiujdca Gheorghc şi Traş- Ici angajament la producţia globală şi valorificare a noi rezerve interne, care unor mari sacrificii, şi nu putem să ţăturii marxist-lcninistc, pentru com dată zi de zi. Caracteristic pentru presa
sâ conducă la sporirea realizărilor de
noastră dc partid este faptul (esenţial dc
nu-i cinstim şi preţuim ca pc adevă
îmbogăţită şi răspîndită, deficienţele se că Ion, frezorul Constantin Gîubalcă, de 20,292 milioane Ici la producţia pînă acum. baterea greutăţilor ivite şi pentru pro
înlătură. Minerii apreciază că succesele conducătorul auto Sicoic Ioan. Dar lista marfa. Valoarea economiilor suplimen raţi înotători neînfricaţi pentru binele movarea noului, extinderea şi aplicarea altfel) că ea nu numai că se adresează
şi fericirea poporului nostru.
tuturor categoriilor de oameni ai mun
obţinute dc ci sc datorcsc îndeosebi fap cu evidenţiaţii cuprinde peste 100 de tare realizate la preţul dc cost în pri Condiţiilor dc muncă, viaţă, cultură iniţiativelor şi metodelor valoroase în cii, dar c şi scrisă dc aceştia; din rîndul
mul semestru este dc 5,349 milioane şi odihnă, mereu mai bune create de In această zi de evocare şi preţuire
tului că munca a fost mai bine organi nume. producţie. lor, un număr din cc în ce mai marc se
lei, iar a beneficiilor date peste plan partid şi guvern, cei ce muncesc le a activităţii grandioase a luptătorilor
zată, ceea ce a permis ca utilajele să ...Zilele acestea întrecerea minerilor d* 6,<90 milioane Ici. Numai colecti răspund cu fapte demne de toată lau comunişti pe lărîtnul presei, gînduriîc In anii puterii populare presa a ob adresează ziarelor, în calitate dc cola
fie folosite «cu indici mai ridicaţi. La din Tcliuc este mai însufleţită ca ori- vul U.M. Cugîr a realizat o depăşire da. Punînd la contribuţie întreaga lor şi recunoştinţa noastră se îndreaptă o- ţinut importante realizări. Apar în ţara boratori sau corespondenţi voluntari.
noastră 127 ziare, cotidiene şi perio
excavatoare, dc pildă, s-a obţinut în cînd. Ei depun eforturi stăruitoare pen a producţiei globale dc 2,533 milioane capacitate dc muncă şi energic creatoa dacă mai mult către conducătorul în dice felurite, centrale, regionale, ra In raportul prezentat dc tovarăşul
lei şi a producţiei marfă de 7,33 m ili ţelept al luptelor revoluţionare din Ro- Gheorghc Ghcorghiu-Dej la Congresul
trimestrul II un indiccftdc utilizare cu tru ca pînă Ia 23 August să dobândea m înij, care a îndrumat paşii eroicei ionale, gazete departamentale şi dc uzi
oane lei. Dc asemenea, cl a realizat re, tot talentul şi priceperea lor, oa al Ill-lca al P.?*I.R. sînt stabilite sar
aproape 10 tone pe oră mai marc dccît scă noi realizări, pc care să le închine 2,023 milioane Ici economii suplimen menii muncii înfăptuiesc cu cinste noastre clase muncitoare, a ţărănimii nă, care ating un tiraj anual dc peste cini deosebite pentru presa noastră dc
oropsite, a tuturor forţelor patriotice un miliard exemplare. Paralel apar 297
în primul trimestru. Au sporit continuu măreţei sărbători. Bilanţul lor va fi tare la preţul dc cost şi 3,601 milioa sarcinile trasate dc Congresul al Ill-lca pe drumul luminos al socialismului. Nu reviste, în peste 89 milioane exempla partid. Ea trebuie să militeze neobosit
indicii de utilizare şi la autobasculante, atunci şi ntai frumos... ne lei beneficii peste plan. Importante al partidului, îndeplinesc şi depăşesc re anual. Fiecare domeniu dc activita pentru înfăptuirea prevederilor planului
vom uita niciodată câ cei mai buni fîi şcscnal, sa lupte pentru popularizarea şi
planul dc stat şi angajamentele ce şi ai poporului nostru au luptat şi s-au te este reprezentat prin una sau mai extinderea a tot cc este nou şi înaintat
le-au luat. jertfit pentru cauza sfîntă, alc cărei multe publicaţii: Sînt tipărite peste 60 în experienţa glorioasă a clasei noastre
nufflîcaţii dîn domeniul învăţămîntu-
IOAN IUGA realităţi Ic trăim noi azi. muncitoare, a ţărănimii colectiviste şi a
lui, 57 publicaţii ale sfaturilor popu
preşedintele C.L.S. Orăştic Lupta în anii cruntei exploatări a fost lare, 41 dc cultură şi artă, 30 care tra intelectualităţii, să combată rutina, in
extrem dc gic.i. Dar neînfricaţii luptă tează probleme sanitare şi medicale, dolenţa şi iot ceea cc frîncază munca
tori comunişti nu s-au speriat nici de 11 agricole, ziare şi reviste pentru fe productivă. Sub conducerea permanentă
aparatul dc represiune burghezo-moşîc-
mei, tineret şi copii. Academia R.P. a partidului nostru, lucrătorii din dome-
Economii rcsc, nici dc ameninţări, nici de închi Kontînc tipăreşte 73 publicaţii ştiinţi (Continuare in pog. 5-a)
sorile în care au fost aruncaţi, schin
fice.
de combustibil
Mecanicii şi focliiştii dc la depoul dc Întrecerea artiştilor amatori
locomotive C.F.R. Sintcria s-au angajat
ca în cinstea zilei dc 23 August să eco
nomisească cît mai mult combustibil. Vineri, Teatrul C.C.S. din Capita cooperativei „Ciulinul" din Bala cultură din Tîrgovişte, căminului
Luptînd pentru traducerea în viaţă a lă a găzduit cea de-a 5-a zi a entu Mare, Casei raionale de cultură din cultural din Corncşti .şi cooperativei
ziastei întreceri a celor mai bune
angajamentului, brigada dc pc locomo formaţii artistice de amatori de la Negreşti, căminelor culturale Mire- „Arta casnică" din Breaza. Au sus
tiva 230.192 compusă din mecanicii : oraşe şi sate, în faza finală a celui şul Mare şi Curluiuşul Mare. ţinut de asemenea, programe, brigă
losif Albu, Constantin Cibian şi Ioan de-al VU-lea Concurs pe ţară. La întrecerea înlre brigăzi au ve zile artistice de agitaţie ale schelei
Uăicoi, Casei raionale de cultură şi
nit artiştii Exploatării miniere Săsar
Bogdan cu fcchiştii lor au economisit, Dimineaţa s-au prezentat în faţa şi spitalului din Cărei. Programul a clubului întreprinderii „Constructo
în luna iulie 14 tone combustibil, iar juriului şi a unui numeros public, mai cuprins concertele orchestrelor rul- din Ploieşti, căminului cultural
reprezentanţii folclorului maramu din Fulga-Mizil şi cooperativei
brigada compusă din mecanicii Bota de muzică semisintlonică, populară
reş*» n. Au susţinut spectacole corul .si uşoară din Sigliet, Vişcu şi Satu „Munca" din Tirgovişle. Pe scenă
Vasile, Ioan Tîntişan şi Ioan Balta, cu şi orchestra Sindicatului învălămînt Mare, ale fanfarei minerilor şi me- au luat apoi loc orchestrele simfo
focliiştii lor, a realizat în aceeaşi pe din Satu Mare şi corul căminului l'alurg işti lor din Baia Mare şi gru nică şi populară alc uzinelor „1 Mai-
rioadă o economic de 13 tone combus cultural din Ardusat. Tradiţiile dan pului vocal al Combinatului chimi- Ploic.şli, • cea de mandoline a coope
tibil convenţional. sului din această parte a ţării au fost co-metalui gic din aceeaşi localitate. rativei „Igiena- din aceeaşi locali
Printre noile construcţii din comuna ///a se numără şi localul şcolii medii, pe care ii prezentăm D. ZUBA aduse în lumina rampei de formaţiile După-amiază, pe scenă s-au revăr tate. de muzică uşoară a Sfatului
populai- regional şi altele.
in fotografia de mai sus. Foto: V. ONOIU corespondent întreprinderii orăşeneşti mixte şi sat cîntecul şi jocul din regiunea Seara, formaţiile artistice dc ama
Ploieşti. Au prezentat spectacole co
tori din cele două regiuni au pre
rurile schelei Moreni, Palatului cul
zentat spectacole pc scenele special
turii din Ploieşti, căminului cultura:
amenajate în aer liber din Piaţa Re
din Brăneşti, p.jcum şi dansatorii publicii şi Piaţa Vita,».
w o s js fp â rafinăriei Ploieşti, Casei raionale de (Agerpres)
pw m w w m
cut primii paşi pe drumul cunoaşterii
navilor a prim it întregul personal ştiinţei ; şt alături de ea generaţia
i L Â cadre mcdico-sanitare. Acesta este prezentului care este dornică să fie
medico-sanitar. 12 medici şi 50 de
în pas cu vremea : aproape 2C0 de
personalul spitalului înfiinţat în 1954
la llîa, în locul circumscripţiei cu un tineri urmează cursurile fără frecven
singur medic. Spitalul arc patru sec ţă ale noii şcoli medii. 36 dc pro
fesori şi învăţători le îndrumă paşii
O OAMENI LA DATORIE ţii, policlinica are şapte servicii. pe care îi fac în viaţă.
® FLORI NOI IN LUNCA MUREŞULUI Dc la medicul Muţiu Iorgovan, di La biblioteca raională, rafturile
rectorul spitalului, aflăin că numai
O PĂDURE DE ANTENE care cuprind 23.000 dc volume de
pentru amenajarea localului statul a aici r.c va folosi sistemul clcctrodi-
investit un milion de lei. Nu mai cărţi impresionează. Jumătate din ele namic pentru dirijarea trenurilor. Şi
r» x ăsună prelung soneria teiefo- In miez de noapte, la lumina pu vorbim dc aparatura modernă cu care au fost citite intr-un singur semes oamenii trăiesc altfel. Un exemplu
tru.
U ^ n u lu i. Medicul dc gardă ridică ternicelor becuri electrice, chirur a fost dotat. destul dc semnificativ. Trccînd prin
receptorul şi notează : „Caz gul începe operaţia. Execută o ceza n ja ş ij ne poartă spre alte unităţi Trecem şi pe la cclc două gospo comună, privirea nc-a fost atrasă de
grav Ia Visca” . Cîtova dispoziţii scurte riană. In sală nu se aude dccît clin J V şi instituţii create în ultimele dării agricole colective. Una chiar în pădurea antenelor înălţate deasupra
şi din garajul spitalului ţîşncsc in chetul instrumentelor. două decenii. Facem cunoştinţă Ilia, alta în satul Bretea. Dacă ar fi caselor. Una mai sus ca alta. Parcă
noapte două fîşii dc lumină.Autosal- Un ţipăt străbate sălile adormite cu realizările anilor liberi, care s-au sâ scrii cc au adus ele oamenilor ţi-nr vor să prindă deodată toate vocile m
varea 50.726 goneşte pc drumul ce ale spitalului. Noul născut îşi anunţă adunat în această comună din lunca trebui multe pagini. Noi Ic concen
duce la Visca. Omul dc la volan arc în gura mare sosirea în lume. Pc bu Mureşului, ca florile primăvara. Nu trăm toate în două cuvinte ; bel din eter. Am încercat să le numărăm.
un singur gînd : sa ajungă cit mai zele mamei înfloreşte un zîmbet. Me vorbim dc instituţiile politice şi ad şug, bunăstare. O afirmă casele noi N-am reuşit să stabilim decît pc cele
repede. Împinge acceleratorul la ma dicul şi-a făcut datoria... ministrative raionale care-şi au fiecare alc colectiviştilor Ioan Tămaş, Anto de televizor : 20. Atîtca erau cu
ximum. Nu-i prima dată cînd Aurel Am vizitat spitalul din Iii,a la cî- sediul lor : comuna Ilia a fost nu* doua zile în urmă. Acum poatc-s mai
Hon îi stoarce maşinii ultima pică teva zile după întîmplarca povestită. mită în anii noştri centru dc raion. nia Călcanu, Maria Roncea şi ale al
tură dc putere, viind parcă să o dă In unul din saloane am cunoscut-o Amintim doar că in drumul nostru tora. In comună s-au ridicat peste multe. Numărul lor creşte dc la o zi
ruiască suferinzilor... 200 de case noi în ultim ii patru la alta. Oamenii cîştigă bine, sc îm ii;:*; j r ; . -0!
pe Maria Anghclina, mama copilului se distinge clădirea nouă a sfatului
La spital a ajuns la timp. Omul dc ani... bracă frumos, îşi cumpără mobilă
la volan şi-a făcut datoria. E rîndul născut pc masa dc operaţie. Cînd a popular raional. Şi ne oprim la ccic IR evedem în minte tabloid llici noua, aparate dc radio şi televizoare,
medicului. îmbrăcat în halat alb aş dat cu ochii dc Victor Repede faţa i mai mari edificii dc învăţamint care dc azi. Străzile electrificate. alţii iau atoturisme sau îşi construiesc
tepta cu i instrumentele pregătite : s-a luminat intr-un zîmbet cald. Re s-au construit în anii din urma. Sînt Casele la fel. (Cu 16 ani în case. Comuna este în plină înflorire.
„Dacă femeia n-a putut da viaţă copi cunoştea în cl pc chirurgul care dă doua localuri impunătoare prin lun urmă îţi trebuia felinar ca să poţi k
lului la casa de naştere, trebuie să ruise viaţa copilului şi poate şi a ci. gimea şi lărgimea lor. La intrare stă umbla noaptea prin Ilia). Nu era Din Ilia pornim mai departe nc
fiu pregătit pentru orice...“ , li dicta Medicul se interesează cum se simte. scris cu litere mari : „Şcoală medie” . introdus încă curentul electric. Staţia ilincrariul nostru, urntînd Valea Mu
experienţa. Consultaţia făcută î-a — Mulmuţim frumos, bine. Şi co Aflăm că s-a înfiinţat în 1957 şi că C.F.R. este nouă, cum sînt multe în reşului. Popasul următor îl facem în >i i T n ir V f iT ^ r » rM r> ig r t f T rf^ F irm _________________________ __________
adeverit presupunerile : naştere dis- pilul la fel... arc 20 dc săli dc clasă. In ele învaţă patria noastră, cu săli dc aşteptare Deva. Una dîn lucrările căreia colectiviştii din Cilnie, raionul Sebeş, îi acordă o
tocică. M ulţum iri pentru grija purtată bol generaţia viitorului, care nici a fă spaţioase şi bine îngrijite. Curînd şi R. BUD1N mare atcntic în această perioadă este treieratul cerealelor păioase.
IN FOTOG RAM E; Aspect din tim pul luciului la arie.