Page 5 - 1964-08

< ^ o t e c a C e - ^
PRO LETARI D/A' TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VÂ.
| n « cp o n » ,a Noi asistenţi medicali
în im marul azi
Vineri a avut loc la Sfatul popular re­ sif si alţii, care au obţinut cele mal
4 Dc „Ziua Marinei" ; gional repartizarea noilor asistenţi me­ mari medii la examenul de absoivire.
dicali care au absolvit cursurile dife­ O dată cu repartizarea noilor absol­
6 Magazin ritelor şcoli din ţara. Cei aproape 100 venţi numărul cadrelor medii sanitare
(pag. 2-a) ; noi asistenţi medicali vor funcţiona (a din regiunea noastră a crescut la peste
Spitalele, policlinicile, circumscripţiile 2.0C0. Dc remarcat că în anul 1944 pe
4 Anul şcolar — cit mai bine sanitare din regiunea noastră. Dintre teritoriul regiunii Hunedoara lucrau
aceştia 22 absolvenţi au fost repartizaţi 360 cadre medii sanitare.
pregătit / ;
în unităţile sanitare din Valea Jiului, Pentru ca numărul cadrelor medii
4 Concursul corespondenţilor vo­ 18 în oraşul regional Hunedoara, pre­ sanitare să crească si mai mult, în toam­
luntari ; cum şi în alte localităţi. Printre noii na aceasta se va deschide la Hune­
doara o şcoală cu 8 pro filo unde vor
4 In aceste zile, Ia Costincşii ; absolvenţi repartizaţi se număra Euge­ absolvi în fiecare an aproximativ 200
nia Mihaiu, Maria Nccşa, Elisabcta lo- tineri.
♦ Noul străbate satele
(pag. 3-a) ;
Din activitatea
4 De peste hotare
ANUL XVI. NR. 2984 DUMINICA 2 AUGUST 1964 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a).
unei comisii permanente

Pe lingă Sfatul popular al comunei dc comisia permanentă a fost acceptată.
Galda de Jos, raionul Alba îşi desfăşoa­ De asemenea, comisia permanentă de
ră activitatea şi cele patru comisii per­ gospodărie comunală a luat în studiu
manente formate din cei 28 deputaţi problema lărgirii spaţiului din curtea
comunali. Ele desfăşoară o rodnică ac­ şcolii care, datorită creşterii numărului
tivitate. Numai în acest an, pe baza de elevi, era pica mică. S-a propus în
planurilor de muncă întocmite, comi­ acest scop atribuirea unui teren din ve­
siile permanente au făcut un număr de cinătatea şcolii prin schimb.
12 studii asupra diferitelor probleme
de interes local, cît şi o scrie de con­ Studii şi propuneri a făcut comisia
troale la unităţile în subordinea sfatului permanentă şi în ceea ce priveşte orga­
popular comunal. In urma studiilor nizarea unor acţiuni gospodăreşti şi de
s-au făcut propuneri comitetului exe­ înfrumuseţare a comunei. S-au organi­
cutiv din care 7 au fost acceptate şi zat astfel acţiuni de muncă patriotică
aplicate. la curăţări dc şanţuri, reparări şi con­
struiri de poduri ctc.
Printre cele mai active comisii per­
manente de pe lingă Sfatul popular co­ Pe baza planurilor de muncă ale Co­
munal Galda de Jos se numără cca dc mitetului executiv al Sfatului popular
comunal Galda de Jos, comisiile perma­
gospodărie comunală. Ea a luat în stu­
diu, în acest an, problema amplasării nente au luat în studiu noi obiective.
noului local pentru magazinul coopera­ Entuziasmul şi hotărîrea care caracteri­
tivei de consum. In urma studiului fă­ zează munca deputaţilor sînt chezăşie
cut s-a propus U.R.C.C. Alba ca maga­ sigură iii obţinerea dc noi succese în
zinul să fie amplasat lingă actualul lo­ viitor.
cal, care este nccorespunzâtor. Noul Ing. AUGUSTIN M O CANU
magazin va fi situat în centrul comu­ deputat în Sfatul popular
Cn rit iv i m i în urmă pe aceste locuri nu era nimic. Azi, la poarta Petrosaniului se înalţă semeţe construcţiile elegante ale noului cartier „Aeroport" (in lotogra(ie). nei şi va asigura o deservire corespun­ comunal Galda de Jos,
* ' Foto : N. MOLDOVEANU zătoare cetăţenilor. Propunerea făcută raionul Alba

Q -titre eern Intîlniri

« \ / \ h i o i m u in io T iiu iM u n o o iio iE

IN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI cu activişti Arătfuri de vară — pe toate Grijă faţă de strîngerea

de partid suprafeţele planificate nutreţurilor

Una din metodele folosite de din Golmar unde s-au arat peste 100 ha. I ii vederea asigurării unei baze fura­
pentru animale,
jere corespunzătoare
In gospodăriile agricole dc stat din
Minerii înscriu Şi-au depăşit către Comitetul orăşenesc U.T.M. regiunea noastră strînsul orzului şi al din cele 4 26 stabilite, iar la G. A. S. colectiviştii din Buccrdca acordă multă
Deva în munca de educare co­
munistă a tineretului este şi or­ griului, precum şi treieratul recoltei au dîn Galda s-au arat 70 ha., la Sîntăniă- atenţie strîngcriî nutreţurilor naturale
ria 60, Ia Călan 52 ctc.
şi cultivate. Astfel, prima recoltă dc tri-
fost terminate cu cîtcva zile în urmă.
ganizarea unor întîlniri ale tine­
noi succese a n g a ja m e n te le rilor cu activişti de partid şi de S-a trecut apoi cu forţe sporite la eli­ pc măsura posibilităţilor mai ales la la grajduri, in prezent executîndu-se cea
Realizările dc pînă acum nu sînt însă
depozitată in întregime
foilene a fost
stat.
berarea terenului. In acest sens trebuie
La sfîrşitul lunii iulie lucrătorii depoului dc locomotive Recent, peste 250 dc tineri con­ să amintim că pc ntai bînc dc 800 ha. G.A.S. Alba şi Miercurea. Ritmul dc dc-a doua coasă. Dc asemenea, s-au re­
C m fiecare zî cc trece, din exploatările marelui bazin car­ structori din oraşul Deva s-au în- s-a făcut baloiatul paielor. In total, din executare a araturilor trebuie urgentai coltat, uscat, transportat şi depozitat în
bonifer dc pe Jiu pornesc pe arterele de oţel ale patriei can­ C.K.Il. Tciuş au înregistrat cea dc-a ICI tonă combustibil tîlnit cu iov. Ladîslau Fedoranici, cele 2.356 ha. recoltate s-au eliberat dc avînd în vedere că aproximativ 3.000 şire fîncţelc naturale dc pe aproape ICO
convenţional economisit peste angajamentul luat în cinstea
tităţi sporite dc cărbune dat peste plan. Acesta este rodul prim-sccrciar al Comitetului oră­ paie peste 1.000 ha. Paralel cu aceasta dc ha. care au fost ocupate cu cereale ha. In întrecerea cc se desfăşoară pen­
celei dc-a XX-a aniversări a eliberării patriei. păioase sc vor semăna în această toam­
bogat al „competiţiei*4 în caic sc întrec minerii pentru a şenesc Deva al P.M.R., care le-a s-au executat arături adinei de vară. tru strîngerea la tini|> şi în hune condi­
realiza viteze cît mai mari dc înaintare. Prcocupîndu-sc cu grijă de întreţinerea locomotivelor în vorbit acestora despre: „Insurec­ Pînă la data dc 1 august au fost arate nă cu orz. ţii a furajelor s-au evidenţiat colectiviş­
bună stare tcrmotchnică şi folosind din plin forţa lor vie, ţia armată de la 23 August 446 ha. din cele 2 333 ha. prevăzute. Re­ GH. CRĂCIUN tii din brigada condusă dc ioan Miclea.
Aplicind valoroasele iniţiative „Două cîmpuri dc cărbune, 1944". zultate mai bune s-au obţinut la G.A.S. •V tehnician Trustul regional G.A.S. Si la G.A.C. din Alba Iulia s-a termi-
în fiecare schimb, din fiecare aripă dc abataj cameră*4 şi mecanicii şi fochiştii depoului dc locomotive C.F.ll. Tciuş După expunere, tinerii au învă­ nz: cca dea doua coasă la lucernă. Pînă
au reuşit să economisească dc la începutul anului 1.700 tone
„Două fîşîi pe zi“ realizate în abatajele frontale, ci au sporit ţat cîntcce revoluţionare şi au Penfru bunul mers al freierişului acum au fost strînsc şi depozitate fura­
productivitatea muncii dînd peste prevederile planului lunii combustibil convenţional, faţă dc nornu tehnică stabilită. participat la o scară literară or­ jele de pc 107 ha. ocupate cu trifoi, lu­
iulie 9.512 tone de cărbune cocsificabil şi energetic. Acest Cu această cantitate de combustibil se pot remorca apro­ ganizată pc tema: „Pc drumul lu­ cerna, sparcctă şi mazăre. Totodată s-au
succes sc adaugă la rezultatele frumoase obţinute de mi­ ximativ 300 trenuri pc distanţa Tciuş—Tg. Mureş şi retur. minos din August*. Dc la corespondenţii noştri NICOLAE pierde nici un bob diu noua recoltă, co­ recoltat şi depozitat fîneţele naturale de
lectiviştii au amenajat două arii, unde
nerii Văii Jiului în prima jumătate a anului, totalizmd astfel M IH Â I D IN U DRAGUMIR şî EMIL ŞTEF am prim it
Concomitent cu reducerea consumului specific dc com­ vestea că recoltatul cerealelor păioase se transporta zilnic griul cu 60 alclajc. pc circa 100 ha.
un plus dc 73.232 tone dc cărbune extras peste plan în cele prim-sccrciar al Comitetului
bustibil, în perioada respectivă s-au transportat în plus faţă orăşenesc U.T.M. Deva s-a terminat şi la gospodăria colectivă In felul acesta se asigură funcţionarea A. BALGRADEANU
7 Urni care s-au scurs din acest an. din Ohaba, raionul Sebeş. Pentru a nu neîntreruptă a batozelor.
dc plan 98.724 tone mărfuri, aceasta ca urmare a remor- corespondent
Demne de remarcat sînt rezultatele obţinute dc exploa­
tările miniere Vulcan, Lonea, Uricani şi Aninoasa. Numai în carîi unui însemnat număr d? trenuri cu tonaj sporit. Săptămîna poeziei
luna iulie minerii din Vulcan au extras peste plan 5.182 La dobîndirea succeselor amintite o contribuţie însem­ Intre 1 şi. 7 august are loc în m
torc, cei dc la Lonca 4.268 tone, cei de la Uricani 2.142 nată au adus-o mecanicii Auicl lloncca, Gheorghe Cristca, întreaga ţara „Săptăniîna poezi­
tone, iar cei dc la Aninoasa 1.237 tone luliu Crişan, împreună cu fochiştii lor şi mulţi alţii. ei*. Cu acest prilej au sosit în
regiunea noastră poeţii Gh. To-
EUGENIA POP ADRIAN OTOIIJ mozei, Constanţa Buzca, Adrian
corespondentă corespondent Păuncscu, Florin Mugur. Aurora
Pentru ca din noua
Cornu şi Valcria Boiculcsi. recoltă să nu sc
Grupul dc poeţi va avea în piardă nici un bob,
acest răstimp întîlniri cu munci­
in sprijinul secţiilor productive torii şi colectiviştii din Hune­ ganizate la gospodă­
la cele trei arii or­
doara, Călan, Cugir, Totcşti, Sar-
din
ria
colectivă
mîscgciuza, Tciuş şi Pianul dc Totcşti, raionul Ha­
Aprovizionarea ritmică a agregatelor Lt timp cantităţile sporite de minereuri îmbunătăţit simţitor, (n primele două Sus. ţeg, sc desfăşoară o
cu maicii! prime şi materiale, buna or­ lixratc de către minerii din Ghclar şi decade ale lunii iulie att fost transportate intensă activitate.
ganizare a transporturilor, sînt condiţii feline s-au străduit să-şi organizeze tot in timp util peste plan mai mult de Concurs P.C.I.
i'r bază ale bunei desfăşurări a procesului niai bine munca, să-şi însuşească temei­ 3.300 tone minereu dc la Gheţar ş« La Lonca s-a desfăşurat, de cu- In fotografia dc
dc producţie în marele combinat side­ nic instrucţiunile dc lucru şi să acor­ 1.600 tone dc la Tcliuc. In următoarele rînd, un concurs al form aţiilor faţă vă prezentam
rurgic din Hunedoara. Satisfacerea nccs- de maximum de atenţie deplinei sigu­ zile cantităţile au sporit. Secţiile furna­ P.C.I. dc pc lingă sfaturile popu­ un aspect din tim ­
• i cerinţe depinde în marc măsură de ranţe a circulaţiei. In mod deosebit s-au le au fost deservite prompt şi în bune lare ale oraşului regional Petro­ pul lucrului la una
' iul in care muncesc feroviarii uzinali orientat spre ridicarea turei dc noapte condiţiuni. şani. Concursul a avut drept scop din arii.
O stagnare în munca lor, fie din nea- la nivelul celei dc zi. Pentru aceasta, In fruntea întrecerii socialiste la acea­ verificarea gradului dc pregătire
r-nţic, lic diiur-un accident, conduce la au fost omogenizate turele dc serviciu al form aţiilor din Lupcni, Pctri-
m .angulari în producţie şi deci la dimi- din punct de vedere al nivelului de pre­ stă staţie sc află lucrătorii Aurel lo- la, Vulcan. Iscroni, Aninoasa, Ba­
n tarea ..cccselor ce Ic înscriu siderur- itescu, Vasilc Cazan, Dumitru Racoviţă, niţa şi Uricani.
.* graficele întrecerii. Dc aceea, gătire al forţei de muncă şi au luat mă­ )oan Popa şi mulţi alţii. Primele trei locuri în clasamen­
la îndemnul organizaţiei de partid, fero- suri dc scurtare a tim piior dc încăr- V. HAUA tul general au revenit formaţiilor
din Pctrila, Lupcni şi Aninoasa. * I
v arii siaţiei a lV-a C.F.U. şi-au mobi- carc-descărcarc şi staţionare a locomoti­ corespondent
Ivat anul acesta efortul m .i mult c.. velor la alimentare. Aşa sc face că în ul­
micind. Pentru a transporta ritmic şi timul timp, activitatea în ansamblu s-a
Brigada noosfrâ
m m m m v m m m m m
L O N E A matizarc sc urmăreşte să crească pro mari decît cele înregistrate înainte. Şi
sare realizate sînt dc cca. 5 orî mai
multe guri de transport. Prin siste
să
dticţia şi productivitatea muncii,
tot despre cl vă mai spun că încc-
scadă preţul de cost şî, evident, să se pînd dc la 1 iulie a preluat conduce­
îmbunătăţească mcicu condiţiile ilc
muncă. rea unei alte brigăzi care nu-şi rea­
liza planul.
La Livczcni nc despărţim definitiv vr'cinc, prin 1927— 1929 minele Lonca
de Jiul dc vest. Obosit dc atîta tru ­ I şi II au fost închise. Eu sînt unul Inginerul şef Lucruri asemănătoare vă pot spune
dă, Jiul îşi linişteşte aici cursul, în dintre cei care au ieşit ultim ii din mi­ şi despre Bîrluţ Clement, Miclea Ion
semn dc odihnă, înainte dc a porni na Lonca II. Şi nu s-au închis pen­ III, Danciu Moisc, Burdca Nicolac,
să străbată Cai păţii meridionali, spic tru a se redeschide, ci au fost lăsate despre oamenii săi şcoli. Sc povesteşte că la Lonea. cînd
cîmpia olteană. Şoseaua asfaltată nc pur şi simplu în paragină; apa a inun­ Baciu Ioan, Policiuc Dionisic şi despre s-a demolat prima cocioabă, o fentcic
conduce însă mai departe, pc malul dat totul, lucrările miniere s-au sur­ Tovarăşul Vasile Cirîpclu, inginerul toţi ceilalţi mineri, care sc întrec cu în vîrslă, văduva unui miner mort in-
Jiului de est. spre cealaltă extremi­ pat. Cc le păsa capitaliştilor că sute şef al exploatării, a insistat să scriem multă însufleţire pentru a obţine rea­ tr-uii accident, a aprins o luminare şi
tate a văii cărbunelui: Lonca. Trecem Uc familii de mineri rămîncau pc dru­ ceva în reportajul nostru şi despre oa­ lizări cîţ mai frumoase în cinstea zi­ a spus: „Pentru ploşniţele carc-şi dau
prin noul cartier dc la Aeroport, unde muri, fără adăpost şi fără o bucată menii dc azi ai minei Lonea. lei de 23 August. sfîrşilul". Şi pe obrazul cutat dc vre­
admirăm blocurile cu miros proaspăt de pline?... Mai departe ştiţi şi dum­ me au început să-i curgă lacrimi; dar
dc var, străbatem în lung oraşul Pe­ neavoastră cc a fost: în anii noştri — Avem mineri harnici — nc-a nu dc durere, ci dc bucurie...
troşani, apoi Pctrila, şi ne oprim la minele s-au redeschis, s-au dezvoltat spus ci. Gîndiţi-vă că deşi am avut Oraşul cu opt Acum în oraşul Petrila sînt opt car­
mina Lonca. mereu şi sc dezvoltă în continuare... unele greutăţi la începutul anului, am tiere noi, cu 1.599 apartamente, o
reuşit ca pînă la această dată să dăm şcoală medie cu 16 săli dc clasă, două
— Da, mai departe ştim şi noi. In peste plan mai mult de 17.000 tone cartiere cluburi muncitoreşti, un spital cu 100
fată în fată 1951 s-au dat primele tone de cărbu­ cărbune, să obţinem la preţul de cost de paturi, o policlinică, patru cămine
» * ne din minele redeschise. Apoi, pc economii dc 632.000 lei şi să înregi­
baza dezvoltării continue, pe baza străm şi alte succese. V-aş putea spun;’ Localităţile Pctrila şi Lonea alcătu­ muncitoreşti, două complexe comer­
Prima cunoştinţă la mina Lonca: mecanizării numai, producţia şi pro­ iesc un oraş, caic pe hărţile admini­ ciale. Lucrează azi în oraşul Pe­
Rovsnizk losif, pensionar, li luăm un ductivitatea au crescut mereu: în lucruri frumoase despre fiecare om de strative poartă numele Pctrila. De trila 11 medici, faţă dc numai doi cîţi
scurt interviu: 1953 sc extrăgeau 450 tone pe zi, în la Lonea. Vă voi vorbi însă despre fapt c o singură aşezare muncitorea­ erau în trecut. Se cheltuiesc anual
— Cîţi ani aţi lucrat în mină? 1960: 1.924 tone pc zi, in 1965 sc vor unul singur, pc care-l preţuiesc ccl mai scă, situată dc-o parte şi dc alta a sume de bani uriaşe pentru continua
— 44 extrage 2.623 tone pc zi; în 1953 s-a mult. E vorbă de comunistul Ioan Jiului răsăritean.’ Mergem In întînipla- înfrumuseţare a oraşului. Anul acesia
— Cc pensie aveţi? realizat o productivitate de 0,400 tone Compodi. La noi sc zice că pc unde rc pc străzi, intrăm în cîtcva maga­ s-a cheltuit aproape un milion de Ici
— 1.200 lei pe lună. pc post, în 1960, 1,014 tone pc post, trece el sc cunoaşte; şi mai c o zicală zine, răspundem invitaţiei gazdelor şi numai pentru repararea străzilor, ame­
— Cunoaşteţi trecutul minei Lonca? în 1964 sc va realiza 1,254 tone pe tot în legătură cu ci: „Unde-i greu, vizităm cîtcva locuinţe dc mineri. In-
— Ca şi propria-mi casă. Poate ceva post. In perioada 1960—1965 s-au in­ tîlnim confort, bunăstare, curăţenie. najarea zonelor verzi şi nivelări de
mai bine... vestit fonduri pentru dezvoltarea şi hop şi cu". Dc cc are reputaţia acea­ Căsuţele igrasioase, pc jumătate îngro­ teren.
Dacâ-î aşa, să renunţăm la interviu mecanizarea minelor din grupul Lo- sta? Pentru că el e omul caic ia greu­ pate în pămînt, în care sc adăpos­
şi să-l rugăm pc interlocutor să nc nea în valoare de 468 milioane Ici. tăţile în piept şi învinge chiar şi acolo teau 2—3 familii de mineri, nu ni le Lăsăm in urmă frumoasa Vale a
vorbească despre istoricul minei. O Ştiţi dc la cine am prim it aceste unde alţii sc împotmolesc. Vă dau nu­ putem nici măcar imagina. Găsim o Jiului şi ne continuam drumul pc iti-
face cu plăcere. dale? De la tovarăşa Nicoară Jozcfina, mai un exemplu. Brigada care lucra fotografic la sfatul popular al oraşu­
ingineră la serviciul tehnic al exploa­ lui, insă nu poate da o imagine: nu ncrariul nostru. Nu plecăm însă îna­
— Din cîte ştiu, lucrările dc des­ în abatajul din blocul VI, si râtul V,
tării, care nu-i altcineva decît fiica
chidere a cîmpului minier Lonca au minerului pensionar Rovsnizk. Şi toi nc putem da seama unde e maidanul, inte de a vă mai comunica t> veste
început înainte de 1900; primele tone dinsa ne-a vorbit despre importante sectorul III, nu-şi realiza in nici o unde coteţul păsărilor, unde casele... despre munca eroică a minerilor: re­
de cărbune s-au dat însă abia prin lună planul. L-am trimis acolo pe In Pctrila nu s-a păstrat nici măcar o
lucrări de sistematizare care se exe­ singură cocioabă de acest fel, ccl pu­ cent ei au extras din abataje a 73.232
1921. Mina s-a născut atunci ca şi cută în prezent la Lonea. Compodi. După cîtcva luni el a reu­ ţin ca piesă de muzeu. Au fost de­ tonă cărbune peste plan, de Ia înce­
moartă; cerinţele de cărbune energe­ — Aşa cum a fost concepută la şit să ridice brigada la nivelul celor molate şi în locul lor s-au construit putul anului.
In fiecare zi, de la ,nâ/JftîTea podului sondei 5458-jiet, Radu Stoica tic erau mici. Aşa că după puţină deschidere, mina este răspîndită, are mai bune de la mină; vitezele de avan­ blocuri moderne, cluburi, magazine, N. ANDRONACHE
trimite sute de metri de prăjini de fora} spre inima pamînlufui.

. >