Page 51 - 1964-08

Nr. 2993 D.umul socialismului Pag. 3

r i (

r s i ’ l

Producţia globală a atelierelor R.M.R. din Simeria a Exploatarea minieră Deva este foarte veche. Istoria
J . . r . H crescut în acest an cu 330 la sută faţă de anul 1944, pro­ ci începe din anul 1710. Dar sub regimul burghezo-mo-
ducţia marfă cu 390 la sută, iar productivitatea muncii
şicrcsc s-a extras minereu numai din zonele de zăcămînt
cu 210 la sută. mai bogat, fără a se face investiţii pentru cercetări în
întinereşte b â t r in u l o r a ş de la po alele c e tă ţii.
Aceste creşteri însemnate au fost posibile datorită fap­ adine, Adevărata viaţă a minei începe numai după anul
1944. Mai întîi au început lucrările de cercetare a zăcă-
tului că în anii puterii populare s-au investit sume mari
UN A m COlMPMATi pentru dezvoltarea capacităţii de producţie a atelierelor, anul 1952. După redeschidere, lucrările de prospecţiune au
mîntului, iar ca un rezultat al lor, mina s-a redeschis în
pentru organizarea ci în flux tehnologie. In acest scop a
fost construită hala de cazangcric care asigură locuri su­ fost extinse. In acest scop s-au cheltuit, înccpînd din anul
IHMIII ficiente de muncă şi este dotată cu instalaţii de ridicat, 1952 şi pînă în prezent, peste 25.000.000 lei, fapt care a
In cadrul avîntului general al dez­ tat simţitor. In anul 1938, nu exista nici cu vestiare şi alte anexe bine amenajate. Tot în aceşti ani dus la o creştere a capacităţii de exploatare a minei de
voltării economici şi culiurii (arii noas­ LADISLAU FEDORANICI o şcoală de 7 ani pe teritoriul de azi a a fost construită şi hala de turnătorie dotată şi ca cu in­ 200 de ori faţa de anul 1952.
tre în cei 20 de ani de viaţă liberă, se prini-sccrelar al Comitetului orăşenesc oraşului. In prezent există 7 şcoli de 8 ♦ Cinematografe săteşti nu erau stalaţii de ridicat, de turnare a bronzului şi cu cubilou. Dotarea tehnică a minei este de la an la an tot mai
găseşte şi oraşul regional Deva. Să arun­ Deva al P.M.R. ani în care învaţă peste 6.000 de elevi, ^ Staţii de radioficare „ Halele de rotărie, de vagoane, de tîmplăric, bala sudorilor, bună. Puterea instalată a exploatării va fi mai mare în
cam o privire asupri înfăţişării acestui cu 2.0C0 mai mulţi faţă de anul 1943, & Cămine culturale „ au fost de asemenea construite în marc parte şi complet anul 1964 de 26 de ori faţă de 1957. La deschiderea mi­
oraş în urmă cu 20 de ani. Eij o loca­ tcrc economică creşte necontenit. Ca­ avem 339 cadre didactice, faţă de nu­ Formaţii artistice .. dotate cu utilaj modern în ultim ii 20 de ani. nei, perforarea şi încărcarea se făceau manual. Acum, aceste
litate fără importanţă economică, cu racteristic pentru toate gospodăriile co­ mai 1 ÎS cîte erau în 1938. A luat fiin ­ ❖ Biblioteci săteşti „ operaţii sînt aproape complet mecanizate. In anul 1963, de
străzi înguste şi întunecoase, fără cana­ ţă o şcoală medie la Simeria şi o şcoală Despre condiţiile grele în care se muncea în atelierele
lective este gradul înalt de mecanizare Numărul volumelor exemplu, peste 80 la sută din totalul minereului excavat
lizare, cu civciumi la fiecare colţ. Sin­ a lucrărilor şi de aplicare în producţie profesională la Deva, iar cele două şcoli de la Simeria îşi amintesc cu amărăciune muncitorii mai s-a încărcat mecanic. In acest an, încărcarea mecanică va
gurele mijloace de transport ce deser­ a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei agri­ medii din Deva s-au dezvoltat mult. de cărţi „ virstnici. Diferenţa între ceea ce a fost atunci şi ceea ce
veau oraşul erau cîlcva „birje** particu­ O Şcoli de şapte ani „ este acum e mare, incontestabilă. Halde spaţioase, bine lu­ fi şi mai mult extinsă. Perforarea găurilor se face acum cu
cole. Acest lucru asigură creşterea con­ Deva devine din an în an un oraş tot
lare, carc-i completau aspectul de oraş tinuă a producţiei şi productivităţii mai frumos şi mai atractiv, o adevăra­ ❖ Cadre didactice 118 minate, aerisite şi încălzite în sezonul rece nu c tot ce perforatoarele C.P.-23 pe suporţi metalici, produse de
medieval. muncii in agricultură, reducerea în mod tă grădină înfloritoare. In prezent, par­ $ Ingineri agronomi 2 s-ar putea spune despre noile condiţii de muncă. La aces­ L'zînclc „Independenţa" Sibiu. In anu! 1952 susţinerea lu­
Oraşul de la poalele cunoscutei noas­ simţitor a eforturilor fizice şi sporirea curile şi zonele sale verzi se întind pe <> Medici 11 tea se mai adaugă înzestrarea atelierelor cu strunguri de crărilor miniere se făcea cu armături de lemn. înccpînd
tre cetăţi, la iei ca toate oraşele patriei sistematică a veniturilor colectiviştilor. o suprafaţă de peste 110.000 m.p., fiind ❖ Safe electrificate nu erau mare productivitate, poduri rulante, automacarale, prese din anul 1959 s-a introdus armarea metalică.
a devenit astăzi de ncrccunoscut. El se Bilanţul înfăptuirilor din ultimele de trei ori mai marc faţă de anul O Valoarea mărfurilor pentru roţi, o maşină radiată de găurit şi altele. Pentru sporirea producţiei, a productivităţii muncii şi
înfăţişează acum ca un centru indus­ două decenii este îmbogăţit şi de reali­ 1959. In ultimul timp, s-a ex­ desfăcute Ici 20.000.000 pentru reducerea efortului fizic al muncitorilor, mina a
trial modern, în care străjuieşte nouJ, zările obţinute în domeniul social-cul- tins reţeaua de apă potabilă cu Introducerea pe scară largă a tehnicii noi a creat con­ fost dotata în mod sistematic cu utilaj de înaltă producti­
frumosul. I ii anul 1952 s-a deschis mina tural. Oraşul Deva a devenit un vast încă 25 km., iar canalizarea cu 5 km. d iţii pentru folosirea unor metode avansate de producţie vitate, iar în urmă cu cîţiva ani s-a deschis galeria „Dc-
de cupru care livrează economici naţio­ şantier al construcţiilor. In decurs de Capacitatea de pompare a apei s-a mă­ nqiifrn printre care se pot număra : detectarea defectelor interne ccbal" prin cart se transportă subteran minereul extras»
nale importante cantităţi de minereu. mai puţin de 10 ani s-au construit în rit de 5 ori faţă de cea caic era în urmă la osii de locomotivă şi vagoane cu defcctoscopul ultra-
Pentru prepararea minereurilor cuprife­ Deva şi Simeria numeroase blocuri mo­ cu 5-6 ani. sonic, turnarea in cochilc a pieselor de armătură pentru pînă Ia uzina de preparare.
re şi complexe s-a construit o uzină caic derne care însumează mai mult de ♦ Cinematografe săteşti 17 locomotive, metodă care asigură o creştere a producti­ In urma extinderii lucrărilor de investiţii şi a dotării
înainte de 23 August 1944 în Deva
se numără printre cele mai modeme 1.400 apartamente prevăzute cu confor­ nu exista nici o stradă asfaltată. Acum, O Staţii de radioficare 3 vităţii muncii cu 50 la sută ia formare şi cu 20 Ia sută cu utilaj modern, a introducerii unor metode noi de
unităţi similare din ţară. Aceasta arc un tul necesar. lungimea străzilor asfaltate este de pes­ O Cămine culturale 22 muncă, producţia de minereu a crescut în acest an de
rol de marc însemnătate în satisfacerea 4> Formaţii artistice 43 la prelucrarea mecanică. Eficienţa acestei metode mai peste 56 de ori faţă de amil 1952, iar productivitatea
Pentru nevoile populaţiei s-au cons­
nevoilor de cupru ale patriei noastre. truit două fabrici de pline, se află in te 25 km., iar a trotuarelor de peste 30 ♦ Biblioteci săteşti 23 constă şi în faptul că se îmbunătăţeşte calitatea pieselor, muncii a sporit în anul 1964 de 3,2 ori faţa de 1952. In
km. Lumina electrică a fost introdusă
I'e raza oraşului regional Deva, pe un O Numărul volumelor se reduce consumul specific cu 12 la sută şi se realizează timp ce producţia şi productivitatea muncii cunosc o
teren unde altădată se afla o păşune construcţie o fabrică de gheaţă, s-a dez­ pe toate străzile oraşului; pe cele princi­ de cărţi 43.338 economii la preţul de cost de 15 la sută. creştere neîntreruptă, preţul de cost scade în mod con­
pale s-a introdus iluminatul fluorescent.
voltat mult reţeaua comercială prin da­
slab productivă, s-a înălţat în anii tre­ rea în folosinţă a unui număr de peste O altă metodă de marc eficacitate este forjarea pieselor tinuu.
cuţi fabrica de produse refractare care 30 magazine moderne. Acesta este pe scurt bilanţul princi­ O Şcoli de opt ani 7 în matriţe. Aceasta asigură o creştere a productivităţii
livrează anual economiei naţionale peste palelor realizări înfăptuite de oamenii Cadre didactice 339 Cîştigul mediu pe cap de muncitor a crescut în acest
La sate s-au construit 10 cămine cul­ muncii în oraşul Deva, sub conducerea muncii cu 40 la sută la forje şi 15 ta sută la prelucrare, an cu 74,5 la sulă faţă de anul 1957.
12 tone de vată minerală şi nu ri canti­ turale dotate cu aparate de radio, bi- O Ingineri agronomi 14 precum şi economii de metal de 20 la suta. In acelaşi timp
tăţi de cărămidă dialit. biblictcci tare cuprind peste 40.000 vo­ înţeleaptă a partidului, în cei douăzeci O Medici 87 Realizări importante au fost obţinute la exploatarea
Produsele întreprinderii „Marmura", de ani de viaţă libera. Ele ilustrează via­ O Sate electrificate 21 se obţine o reducere a preţului de cost cu 25 la sută. noastră şi în domeniul social. In acest scop s-au construit
tot din raza oraşului, construită în anii lume de cărţi. Reţeaua cinematografică ţa nouă, fericită înspre care au deschis O Valoarea mărfurilor Despre realizările obţinute la atelierele R.M.R. Simeria două cămine muncitoreşti cu o capacitate de 250 locuri, un
s-a extins, ajungînd ca aproape în fie­
puterii populate, au devenit binecunos­ care sac să existe cinematograf. Baza drum istoricele evenimente de la 23 Au­ desfăcute lei 922.000.000 pe linia introducerii tehnicii noi s-ar mai putea spune grup social Ia gura galeriei „DccchaT şi s-au dat în folo­
cute şi apreciate nu numai în ţară ci şi materială a învăţămînlului s-a dezvol­ gust. 1944. multe. Tot ce s-a făcut în cei douăzeci de ani a dus la o sinţă peste 160 apartamente.
peste hotare. Munca în această între­ substanţiala creştere a producţiei, la sporirea productivi­ Pentru a răspunde aşa cum se cuvine grijii părinteşti
prindere este în cea mai marc parte me­ tăţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea ca­ pe care partidul ne-o poartă, colectivul de muncitori, in­
canizată, fapt care a dus la creşterea ca­ lităţii produselor şi reducerea eforturilor .fizice. gineri şi tehnicieni al exploatării noastre a depăşit planul
pacităţii de producţie, la sporirea sim­ de producţie semestrial cu însemnate cantităţi de minereu
ţitoare a productivităţii muncii, la îm­ ALEZAU Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de Ia ate­
bunătăţirea calităţii produselor şi la re­ lierele R.M.R. Simeria este hotarît ca, sub conducerea cuprifer. Astfel, el poate raporta partidului că şi-a îndepli­
ducerea preţului lor de cost. înţeleaptă a partidului, să obţină noi Ş> noi succese în mun­ nit cu succes angajamentul luat în cinstea zilei de 23
Uantenii muncit din oraşul Deva se că pentru continua înflorire a patriei noastre scumpe. August cea de-a 20-a aniversare a eliberării patriei
mîndrcsc pe drept cuvînt şi cu realiză­ I'cntru dezvoltarea capacităţii de ex­ tralizării clcctrodinamicc, executarea drul Ministerului Transporturilor şi Te­ noastre.
rile obţinute în domeniul transporturi­ ploatare a staţiilor C.F.R. s-au introdus parcursului de intrare şi ieşire din sta­ lecomunicaţiilor. Ing. CHEORGHE ZUDOR Ing. VASILE CÎRPAN
lor auto. De la „birjele" trase de cai instalaţii de centralizare clcctrodinami- ţia Simeria se făcea în 5-6 minute. După Prin dotarea staţiei Simeria cu aceas­ director al atelierelor R.M.R. Simeria îngîncr-şcf N E.M. Deva
s-a ajuns astăzi Ia confortabilele auto­ că. Acestea asigură manipularea automa­ introducerea ei, cel mai greu parcurs se tă instalaţie se realizează însenuiate eco­
buze ,,T. V.“ şi la „volgile" elegante tă a macazelor, înzăvorirea acestora, execută în maximum de 10-12 secunde. nomii. Numai în urma reducerii timpu­
care asigură o deplasare rapidă şi co­ punerea semnalelor la intrare şi ieşire In acest fel, capacitatea staţiei se du­ lui de imobilizare a vagoanelor se rea­
modă. Numărul autobuzelor de care pe liber; operaţiile respective fiind di­ blează şi în acelaşi timp creşte mult si­ lizează anual economii in valoare de pes­
dispune autobaza din Deva a crescut cu rijate de la masa de comandă. Un avan­ guranţa circulaţiei. De fapt, într-o sta­ te 350.000 Iei. Totalul economiilor anua­ Pe L OCUH/ALTÂDATÂ
314 bucăţi faţă de anul 1948 an in caic taj în plus al acestor instalaţii îl consti­ ţie cu centralizare ciectrodinamică sînt le realizate prin introducerea centraliză­ I g t T O H P P H
a luat fiinţă această autobază. tuie faptul că deservirea parcursului co­ excluse practic evenimentele de calc fe­ rii clcctrodinamicc se ridică la peste N E P R O D U C T I V ? - b b c ----- •i«aw 'Jciatit» iw ro fiiifW i i im mw N h F T T
Un Ioc important în economia oraşu­ mandat şi punerea semnalelor pe oprire rată. 970.000 Ici. Cu această însemnată reali­ | , utfm — i Ar ,
lui îl ocupă agricultura. Cei douăzeci se face automat de către tren, după ce a Important este ca instalaţia cu care a zare se poate mîndri nu numai colecti­
de ani de viaţă liberă au adus şi la sate trecut de secţiunea ce acoperă obiectivul lost dotată staţia Simeria este executa­ vul staţiei Simeria, ci şi întregul nostru
importante transformări înnoitoare. Ca respectiv. tă la nivelul tehnicii mondiale şi, Spre popor. Ea îmbogăţeşte şirul altor suc­
un rezultat al politicii partidului nos­ O astfel de instalaţie a fost introdusă mîndria noastră, toate piesele şi aparatu­ cese obţinute de ştiinţa şi tehnica noas­ ' .
tru de transformare socialistă a agricul­ în anul 1960 >i în staţia Simeria. Pen­ ra sa complicată au fost fabricate la noi tră, sub conducerea partidului. \ ^9 . ’ * ^ 4* J j , * * ' M i
turii. de dezvoltare multilaterală şi in­ tru a î!u;tra îmbunătăţirile în procesul r ^ <, . > îs^ 1
tensivă a producţiei agricole, au luat muncii folosim doar un exemplu con­ în ţară. De asemenea, proiectele au fost Ing. D AVID HOTÂIUŞ -c. W . '• •%< " ? v
fiinţă 12 gospodării colective a căror pu- vingător. Înainte de introducerea cen­ întocmite de specialişti romîni din ca­ Şeful secţiei C.T.-4 Simeria % r ^ 4 - *> L V
V ' V % i, v * . a
.V
Păcînd bilanţul celor douăzeci de ani, pline de noroî, case insalubre şi sărăcă­ zent in toate cele 21 de sale de pe raza nu lăniîi impresionat de ceea ce vezi,
aşa cum obişnuieşte de altfel poporul cioase, oameni desculţi, slab ‘îmbrăcaţi, oraşului regional Deva există curent mai ales cînd şti cum nrr.ta altădată t % W & • & c I
nostru la marile sărbători, fiecare regiu­ muncă istovitoare pe pâmînturile chia- electric. acest sat. Intilneşti străzi curate, cu * &
ne, raion, oraş, comună sau sat în parte, burcşti, unc-ltc rudimentare trase tic v.tc Analfabetismul e ceva de domeniul pomi ornamentali, casc noi, aliniate şi
fiecare om al muncii, încadrat în gigan­ cu ca;c ţăranii individuali trudeau zi trecutului. De fapt este un cuvînt pe vopsite cu mult gust, şcoli, cămine cul­ %
tica ppcrâ de construcţie socialistă or­ şi noapte pe păinintul fărîiniţat in mii care oamenii l-au scos în marc parte turale, magazine bine asortate, dispen­ ’A % ^ ţ f . L-
ganizată şi condusă de partidul clasei de parcele — acesta era tabloul gene­ din vocabular. Fizică, chimie, algebră, sare medicale, a căror viaţă abia totali­ %
muncitoare, constată cu satisfacţie ca a ral al satului de altădată. botanică, pedologie, fitotchnic, asolamcn- zează 5 sau 10 ani. Cinematograful nu i tO L r
realizat multe, a progresat mult pe dru­ Cum arată astăzi satele de pe raza tc, dublu hibrid ele. sînt cuvinte caic mai c o raritate. Din cele 21 de sate - % S s
cîte sînt pe raza oraşului, în 17 există
mul vieţii noi. L),-menii muncii din ora­ cinematografe. Numai în anul trecut au
şul regional Deva, se bucură că se vizionai filme 1.667.833 spectatori. O
pot alinia alături de alte ra­ $
ioane şi oraşe ale ţării, cu reali­ Lumină la sate cilră ca re spune mult 1 4 *
zări de scamă. Prin munca lor entuzias­ Acei oameni care altădată nu aveau
tă au făcut de ncrccunoscut, atît bă- cu ce se îmbrăca, îi auzi pe la maga­
trînul oraş de la poalele cetăţii, cit şi zinele cooperativei intcrcsîndu-sc de Agricultura de pe raza oraşului regio­ 57 obiective necesare bunei desfăşurări O dată cu dezvoltarea multilaterală
Simeria — oraşul ceferiştilor. Numeroa­ scmicamgar, camgar, tcrgal, relon ctc. nal Deva cunoaşte o dezvoltare fără pre­ a producţiei. a gospodăriilor colective s-a înregistrat
se obiective industriale noi, blocuri zvel­ oraşului regional Deva ? In ele au avut ocupă acum un loc important nu nu­ Încă un amănunt. In anul 1963 numărul cedent. An de an, gospodăriile colective Un sprijin deosebit acordat de stat se şî o creştere simţitoare a producţiei mar­
te cu apartamente frumoase, magazine loc transformări înnoitoare, la fel ca în mai în vocabularul tineretului care în­ aparatelor de radio de ia sate ajunsese s-au dezvoltat. Numai în ultim ii trei materializează prin cele 48 de tractoa­ fă. Dacă în anul 1961, producţia marfă
bine aprovizionate, bulevarde largi, pli­ toate satele patriei. Ogoarele au fost vaţă la şcolile de 8 ani, la şcolile medii la 7.000. In plus mai erau peste 5.400 de ani creditele acordate pentru cumpă­ re, 22 de combine pentru cereale, un a fost de 1.634 tone cereale, 894 tone
ne de lumină şi verdeaţă, cinematografe unite în mari şi puternice gospodării sau la diferite facultăţi şi institute, dar difuzoare. rări de animale şi pentru construcţii de­ număr suficient de semănători pentru legume, 140 tone carne, în anul acesta
noi, aspectuoase — toate acestea dau o colective. Tractoarele, combinele şi mul­ şi în cel al analfabeţilor de ieri care pă­ In total peste I 2.0C0 de difuzoare ra­ păşesc suma de 5.265.000 lei. Datorită giîu şt porumb care lucrează pe tere­ va ajunge la 2.190 tone cereale, 1.200
înfăţişare nouă oraşului Deva. te alte tipuri de maşini moderne au uşu­ trund iot mai mult în tainele Ştiinţei. diofonice prin care îc răspîndcştc zilnic acestui fapt, efectivele de animale au nurile gospodăriilor colective. In afară tone legume şi 274 tone carne.
Nu au rămas în urmă nici satele. In rat nespus de mult munca la sate, au Cartea, care altădată lipsea, a devenit cultura. Şi aceasta nu c totul. Pe acope­ de acestea, gospodăriile colective sînt In urma studiilor întreprinse în ca­
olc a pătruns adine lumina, civilizaţia făcut-o mai frumoasă şi mai productivă. acum prieten şi slătuitor de nedespăr­ rişul tot mai multor casc răsar, s-ar pu­ crescut în această perioadă cu 1.510 ca­ ajutate cu îngrăşăminte chimice, insec- drul gospodăriilor colective pentru folo­
şî bunăstarea. Dar aceasta nu a fost o Prin grija sfaturilor populare, îndruma­ ţit al colectivistului. Cele 23 de biblio­ tea spune aproape zilnic, antene ale te­ pete. Pentru adăpostirca lor s-au cons­ tolungicidc, cu cadre cu pregătire me­ sirea cît mai raţională a terenurilor şi
operă simplă. Regimul dcmocrat-popu- te de către organizaţiile de partid, în­ teci cu peste 40.000 volume de cărţi, levizoarelor. Toate acestea sînt înfăptu­ truit 34 grajduri cu o capacitate totală dic şl superioară. a forţei de muncă, s-au luat măsuri ca,
lar a preluat de la burghezie şi moşicri- tunericul a dispărut, lumina răspindită care sînt pe raza oraşului Deva, dove­ iri noi, care contrastează cu situaţia de 2.535 capete, 11 adăposturi pentru In urma ajutorului primit, unităţile pe terenurile improprii culturii cereale­
mc satele învăluite în bezna neştiinţei de becul electric a pătruns de cîţiva desc pe deplin acest lucru. de acum 20 de ani a satului. socialiste din agricultură au reuşit sa lor. să se extindă plantaţii pomicole ma­
de carte, a obscurantismului şi a înapo­ ani în aceste sate. Dacă în anul 1944 Te duci azi, după o perioadă de 10-15 porci, 33 pătulc şi magazii pentru ce­ mărească an de an averea obştească. sive. Astfel, numai în ultim ii 4 ani s-au
ierii economice. Străzi întunecoase şi nu era electrificat nici un sat, în pre­ ani, într-uii sat sau altul şi nu poţi să T. M AR IAN reale în capacitate de 4.320 tone şi alte Aceasta a crescut de la 9,5 milioane lei plantat 143 hectare de livezi în care pre­
în 1959 la aproape 20 milioane în 1963. domină speciile valoroase. Mărul ocupă
” — . « « ' j u r . Fondul de bază a crescut de aproape 3 40 la sută din noile livezi, părul, cire­
ori în anul 1963 faţă de anul 1959. şul. persieul, caisul ocupă peste 30 la
smâ, iar procentul de pruni a scăzut,
La întărirea gospodăriilor colective, o
contribuţie de scamă a adus-o dezvolta­ fiind sub 30 la suta. Gospodăria colec­
rea mai multor ramuri de producţie. tivă din Deva a plantat 60 de hectare,
Pe lîngă cultura cerealelor s-a pus un cea din Sîntandrei 31 hectare, cea din
accent deosebit pe dezvoltarea zooteh­ Petreni 18 ha., iar G.A.C. Cristur 10 ha.
nici, Icgumiculturii şi pomicultura. Gos­ Livezile sînt încă tinere dar din anul vi­
podăriile colective deţin în prezent 35,5 itor ele vor intra pe rod, aducînd nst-
capete bovine, 25.5 capete porcine şi 73 Icl venituri însemnate. Este pozitiv fap­
ovine la suta de hectare, faţă de 19 ca­ tul că gospodăriile colective şî-au pre­
pete bovine, 7 capete porcine, şi 40 văzut în planurile viitoare extinderea
ovine la suta de hectare cîte erau în plantaţiilor de ponţi roditori pe toate
anul 1960. Suprafaţa cultivată cu legu­ suprafeţele improprii culturii cerealelor.
me a crescut în mod continuu, ajun- In felul acesta întinsele suprafeţe de
gînd în acest an la 227 hectare, faţă de terenuri supuse eroziunilor sau chiar
123 ha. cît s-a cultivat in anul 1961.
erodate, care nu produceau aproape ni­
Sectorul zootehnic şi ramura legumi­ mic, au devenit în marc parte şi.conti­
colă s-au dovedit a fi cele mai rcntab'lc
ramuri. In anul 1961, sectorul zooteh­ nuă să devină livezi înfloritoare caic vor
nic a asigurat 25 la sută din veniturile aduce o contribuţie lot mai marc la
totale ale gospodăriilor colective. La aprovizionarea oraşelor cu fructe proas­
sfirşitul anului 1963 veniturile realizate
pete şi de bună calitate, făcînd totodată
din sectorul zootehnie au ajuns la peste
40 la sută din totalul veniturilor gospo­ să sporească simţitor veniturile colecti­
dăriilor, dcpă-jiml suma de 2.800.000 lei. viştilor, să crească puterea economică a
In ce priveşte legumicultura, procentul gorpodăi iilor colective.
de participare la venitul gospodăriilor a IO AN IRIMIE
crescut de la 20 la sută, cît era în anul preşedintele Comitetului executiv
1961, la 45 la sută în 1963 faţă de tota­ al Sfatului popular al oraşului
lul veniturilor din sectorul veg-Ml, regional Deva
N O U A U Z IN A D E PR EPAR AR E A M IN ER E U R ILO R D IN O R A Ş U L D EV A .