Page 52 - 1964-08
P. 52
Nr. 2995
Pag. 4 Drumul socialismului
intilnirc Cfi tinerii în vîrstă de 20 de ani
în d e p lin ir e a a n g a ja m e n t e lo r —
In aceste zile. Comitetul orăşenesc 23 August 1944. Conducerea dc către
P.C.R. a insurecţiei armate1*. La aceste
o b ie c t iv p r in c ip a l a l m u n c ii U.T.M. din Sitneria a organizat in tîlniri întîlnjri au participat pînă in prezent
între tinerii născuţi în anul 1944 cu ac
peste 700 tineri.
tivişti de partid şi de stat care au pre EMIL CREŢI)
d e p a r t id zentat expuneri pe tema; „Pregătirea şi (din colectivul subrcdacţiei vo
desfăşurarea insurecţiei armate dc la luntare Sinteria).
Colectivul de munci al secţiei O.S.M. înciu. Cu cîtva timp în urmă, echipa
11 ţi-a luat ca angajament să elaboreze condusă de el nu-şi realiza ritm ic sar
peste sarcinile de plan, pînă la 23 Au cinile de producţie. Comunistul P.avcl
gust 57.400 tone oţel. îndeplinirea a- Hangan, oţelar cu mai multă experien
cestui angajament impunea intensifica ţă, s-a ocupat îndeaproape dc el. I-a ^ O E N IDt A
rea activităţii creatoare a comunalilor, arătat ce metode foloseşte el, cum pro
concentrarea eforturilor spic rezolva cedează în timpul elaborării şarjelor,
rea celor mai principale probleme eco t-a chemat Ş> în schimbul lui, sa vadă
nomice. In aceasta direcţie, atît co practic cum lucrează. Acum, în urnu
mitetul de partid* cît si birourile or ajutorului prim ii din partea comunişti
ganizaţiilor de baza militează cu per lor, utemîstul Constantin Corlaciu, îm I SI MB A TĂ 15 AUGUST 1964
severenţă pentru perfecţionarea con preună cu echipa sa, nu nunui că îşi
tinuă a metodelor si stilului de muncă, îndeplineşte ritm ic sarcinile de plan,
organizează mai bine activitatea comu dar în fiecare lună elaborează peste CINEMA ranga. Eugen Frunză, Tiberiu Utan,
niştilor în aţa fel, ca întregul colectiv prevederile planului de producţie 400— Teodor Balş, Ion Horea; 20,10 Muzica
al secţiei să fie mobilizat la îndepli 1.000 tone de oţel. Şi esemenea exemple DEVA : Cuba 58 — cinematogra populară cerută de ascultători; 20,30
nirea angajamentelor luate in cinstea nul sînt. ful „Patria"; Nu pleca — cinemato Pe teme internaţionale; 20,40 Muzică
marii sărbători a poporului nostru. Paralel cu munca politică ce o^ des graful „A rta "; PETROŞANI : Asasi de dans; 21,15 Carnet plastic; 21,30
O marc atenţie acordă comitetul de făşoară organizaţiile de bază în rindul nul din cartea de telefon — cinema Program dc romanţe; 22,15 Muzică de
partid îmbunătăţirii activităţii organi nusei de muncitori, o atenţie sporită tograful „Republica"; Comoara din dans.
zaţiilor de bază cu masa de muncitori, se acordă şi problemelor tehnice. în lacul dc argint — cinematogra PROGRAMUL I I : 9,03 Muzică
felul in care dezvoltă la fiecare mun făptuirea planului M.T.O., calitatea o- populară; 9,30 Roza vînlurilor; 10,30
citor, ir.aistru şi inginer, răspunderea ţelului, respectarea reviziei agregatelor ful „7 Noiembrie" ; ALBA IU- Muzică din opere; 12,C5 Muzică uşoa
pentru soarta planului de producţie. după grafic, sini probleme ce organiza LIA : îndrăgostitul — cinematogra ră romîncască; 16,30 Gospodari, ini
In această privinţă trebuie subliniat ţiile de bază, comitetul de partid, mi ful „V ictoria"; Noapte pc autostra ţiative, realizări ; 16,40 Ansambluri
faptul că în cele 5 organizaţii de baza le-au scăpat nici un moment din ve- dă — cinematograful „23 August*; artistice pioniereşti; 17,10 Melodii
au avut loc adunări generale în care, derc. SEBEŞ : Valea V ulturilor — cinema populare îndrăgite de ascultători; 17,30
pe lingă unele probleme organizatorice Au mai rămas puţine zile pînă cînd, In ani» puterii populare, Valea Fapta mecanicului de crater tograful „Progresul*; La vîrsta dra Însemnări dc reporter; 19.05 Muzică
privind procesul de producţie, s-a vor cu inimile pline de bucurie, vom săr Jiului a devenit de nerecunoscut. gostei — cinematograful „Sebeşul"; dc dans; 19,30 Capodopere ale litera
bit si despre activitatea ce trebuie s-o bători a XX-a aniversare a eliberării ORÂŞTIF.: Intre maluri — cinema turii universale; 20,35 Cintecc de dra
desfăşoare comuniştii în vederea con patriei noastre de sub jugul fascist. Pentru minerii dc aici au fost con goste Şi jocuri populare; 20,50 Emisi
centrării eforturilor întregului colectiv Oţelarii hunedoreni, hotărîţi de a răs struite şi date în folosinţă 311 De ta Lupeni, coiespondentul nos piatră căzuse peste ţeava oe aer tograful „Patria"; Toată lumea e ne une culturală; 21,10 Muzică dc dans:
spre îndeplinirea angajamentelor. Mem plăti grija ce-o poartă partidul nostru blocuri cu 7.960 apartamente, 949 tru Mircea Cioncora ne transmite comprimai producind o spărtură. vinovată — cinematograful „Flacăra"; 22,20 Muzică de balet; 23,15 Muzici
brii de partid, printre care amintim pe oamenilor muncii, sînt pe drumul în „ Minerii din sectorul I B de la E.M. Pentru a remedia deficienta loan LUPENI : Program de filme docu dc dans.
Pavel Hangan, Alexandru Ciocan, Va- făptuirii angajamentului. Aplicînd în apartamente în casc în şir şi 21 că Lupeni începuseră munca în schim Rută avea nevoie de ajutor. Dar mentare — cinematograful „C ultu
sile Bufnilâ, Augustin Maier şi mulţi practică indicaţiile organelor şi orga mine muncitoreşti cu peste 5.000 bul III de vreo două ore Şi-au or împrejur nu era nimeni. Remedie ral"; HAŢEG : La râspîntie — cine TELEVIZIUNE
alţi oţelari, cu o bună pregătire poli nizaţiilor de partid. Cele mai înainta locuri. Peste 1.700 apartamente în ganizat locul de muncă în aţa lei rea deficientei depindea de el Cu matograful „Popular"; BRAD : Ma
tic i şi profesională, desfăşoară o sus te metode de muncă, colectivul secţiei cît o va iniălura mai repede cu atît rele drum — cinematograful „Steaua 19,00 Jurnalul televiziunii; 19.15
ţinută muncă politică în ritului celor O.S.M. 2 a elaborat peste plan, pînă blocuri au fost construite şi date incit la slîrsilul şutului să poată ra Pentru copii: „Cine a pierdut un cin
lalţi muncitori. Ei le fac cunoscut a- la începutul acestei luni 54.182 tone de în folosinţă numai în noul cartier porta cu mîndrie, depăşirea sarci timnul neproductiv al celor peste roşie"; SIMEIUA s Primul reportaj — ice ?!" — emisiune muzical-distracti-
ccstora sarcinile ce le revin, felul in oţel. „Aeroport* din oraşul Petroşani. nilor de plan. Şi intr-adevăr hotărî- '100 de muncitori va li mai scurt. cinematograful „Mureşul*. vă; 19,45 Aventurile lui Robin Hood
care trebuie să muncească pentru a le CONSTANTIN TOM A In fotografie : O stradă din car ica lor prindea viată. Presiunea ae- Opri imediat aerul de la primul (V); Curajoasa Marian; 20,15 Soare
realiza. Un exemplu concludem în a- secretar al Comitetului de partid mlui comprimat făcea ca bătăile in ventil. Cu eforturi mari a reuşit sâ RADIO dobrogean; 20,45 Agenda finalei celui
ccastă privinţă : la cuptorul nr. 2 lu sec*t*a O.S.M. nr. 2 tierul „Aeroport". sistente ale ciocanului de abataj să dea piatra la o parte, apoi a de dc-al Vll-Jea concurs al artiştilor ama
PROGRAMUL I:
5,06 Emisiunea
crează prim -topitorul Constantin Cor- Combinatul siderurgic Hunedoara oblige cărbunele să se desprindă cuplat tlansele ţevilor, a ridicat pentru sate; 5,16 Muzică interpretată tori; 20,55 Actualitatea cinematografi
din strat. Rodul creste văzinrl cu capetele acestora mai sus si le-a de fanfară; 5,30 Lecţia de gimnastica; că; 21.30 Pagini din creaţia romîncas-
ochii. Dar, iată că a intervenit ceva legat. Garnitura ruptă a înlocuit-o 5,40 Jocuri populare; 6,30 Sfatul me câ dc operă şi balet; 22,10 Cîntă or
i.eprevăzut: presiunea aerului a în cu una de plumb Cu mişcări repezi dicului; 6,40 Muzici uşoară; 7,06 Me chestra Mantovanî; In încheiere: Bu
COOPERAŢIA DE C0NSUM - ceput să scadă din ce în ce mai a dat drumul la ventil. Şi-a adunat lodii distractive; 7,45 Salut voios de letin dc ştiri. Sport. Buletin meteoro
logic.
pionier; 8,00 Sumarul presei centrale;
sculele si a pornit mulţumit spie
de
mult Rînd pe rînd ciocanele
abataj au amuţii. Unul dintre mineri craterele pe care le deservea. Cînd 8,06 Melodii populare interpretate la Buletin meteorologic
îl anunţă pe mecanicul de cra(er a ajuns acolo schimbul s-a termi diferite instrumente; 9,10 Muzică uşoa
ră; 9,40 Cîntcce populare; 10,26 Mu
ÎN DOUĂZECI DE ANI loan Ruta despre scăderea presiunii. nat. A plecat si el. Alară ortacii lui, zică uşoară; 12,03 Muzică populară PENTRU 24 ORE
minerii din abataje l-au aşteptat. Au
Acesta $/-a luat trusa cu scule S1
aflat de fapta lui Cu totii I au grecească; 12,20 In săli şi pe stadioane; Vreme ncslabilă cu cerul mai noros
a pornit să remedieze deficienţa felicitat. Merita, fără aportul lui 14,10 Interpreţi dc muzică populară; după-amia/.a cînd, local, vor cădea
Ţăranii muncitori mai virstnici î$i noi, cu o suprafaţă comercială de 12.000 valorificate prin cooperaţia de consum După vieo 400 de meir., a ajuns Ion Cristorcanu şi Denonc Damian ; averse dc ploaie însoţite dc descărcări
amintesc bine ce însemnau în timpul re m.p. Printre acestea se numără şi ma din regiune, a crescut în anul 1963, faţă schimbul III din sectorul I B nu-şi 14,30 Prietenii lui Do-re-mi; 15,30 Ac electrice. Vîntul va sufla moderat din
gimului burghezo-moşieresc cooperative gazinele universale cii etaj din Certej, de anul 1951 de aproape 5 ori. la fala locului cu pricina. Din ta putea realiza si depăşi sammle oe tualitatea literară în ziarele şi revistele sectorul sud-vestic. Temperatura în
le de la sate. Ele erau „cooperative* Tciuş şi Geoagiu, magazinele universale Faţă dc anul 1951, volumul produse vanul galeriei un bloc mare de plan în ziua respectivă. noastre; 15,45 Muzică uşoară dc Flo creştere, va fi cuprinsă ziua între 24
doar cu numele, căci de fapc serveau cu bufet din comunele Brânişca, Lu- lor achiziţionate prin unităţile coopera rentin Dclmar; 16.10 Cîntcce şi jocuri şi grade, iar noaptea între 12 şi
interesele chiaburimii şi moşiei imii şi deşti, Şugag, Oarda de Jos, Răhău, De ţiei dc consum din regiune a crescut în populare din Muntenia; 16,45 Dc ziua 17 grAde.
O parte din produsele agricole achi Activitate bogată
constituiau un instrument în plus de nie, Buccş, Blăjcnl şi multe altele. In re 1963 la legumc-fructe de peste 24,5 ori. presei; 17.30 Emisiune muzicală de la PENTRU URMĂTOARELE
jecmănire a populaţiei sărace de la sate. giune funcţionează 260 magazine mixte Moscova; 18,30 Romînia anului 1964; 3 ZILE
In anii puterii populare, cooperaţia de Şi universale, 270 magazine specializate ziţionate de cooperaţia dc consum se 18,55 Concert pentru oamenii muncii Vreme nestabilă cu ploi sub formă
consum a fost aşezată pe baze noi, irant- pentru desfacerea mărfurilor alimenta prelucrează în unităţile proprii de pro la cabinetul tehnic aflaţi la odihnă; 19,40 Muzică uşoară de averse în cursul după-amiezii şi cu
tormîndu-se într-o puternică pîrghie de re, 130 magazine specializate pentru des ducţie, dotate cu utilaje moderne. In romîncască pe versuri de Aurel Ba- temperatura staţionară,
întărire a alianţei muncitoreşti-ţară- facerea ţesăturilor, confecţiilor, încălţă acest scop, numai în ultim ii 5 ani au Cabinetul tehnic al Prcparaţieî ^ căr ficarca părţii interioare a elevatoarelor
neşti, de promovare a intereselor celor mintei, mobilei, articolelor mctalo-chi- lost construite urcătorii tunel de inare bunelui din Petrila condus de tînăra 10—80" şi „Modificarea rulmenţilor la
ce muncesc, de educare a ţăranilor mun mice şi alte tipuri dc unităţi care in tre capacitate în localităţile llia, Geoagiu, ingineră Eugenia Bobar, desfăşoară o culoarcle-U", autori loan Iordan şi
citori în spiritul colaborării şi cooperării cut nu existau la sate. Brad, Haţeg şi altele. activitate multilaterală pentru introdu Constantin Mitt.
în muncă, de atragere a lor în opera Vînzările de mărfuri au crescut dc la Creşterea volumului dc achiziţii a dat cerea tehnicii noi şt promovarea me
măreaţă a construcţiei socialiste. posibilitate cooperaţiei de consum să Pentru ridicarea profesională a mun
236 milioane lei in anul 1952 la aproape sporească într-o măsură însemnată des- todelor avansate dc muncă. Ca urmare, citorilor, cabinetul tehnic, cu spriji I.I.S. „MUNTENIA"
Cooperaţia de consuni a dat posibili 800 milioane Ici în anul 1963, reprez.cn- au fost înregistrate 52 de inovaţii din nul comisiei inginerilor si tehnicieni
tatea populaţiei de la sale, să se con lînd 33 la sulă din vînzările dc mărfuri laccrilc dc legume şi fructe către popu care 26 au fost deja aplicate, iar 9 sînt lor a ţinut în fiecare lună cîtc o con
vingă tot mai mult dc avantajele asocie prin comerţul socialist din regiune. laţie prin unităţile proprii. Incepînd cu în curs de experimentare. Spre deose ferinţă tehnică legată de munca prac
rii. Drept rezultat, numărul membrilor O dală cu creşterea volumului mărfu anul 1959, cooperaţia de consum din bire de alţi ani, inovatorii s-au orien tică în preparaţie la care au luat parte Fabrica de mase plastice Bucureşti
cooperatori a crescut continuu. In regiu rilor desfăcute prin unităţile cooperaţiei regiune a preluat în întregime comerţul tat spre rezolvarea acelor probleme un număr mare .de muncitori.
Cu legume .şi fructe. .Volumul desfacerii
nea noastră, la finele anului 1963, nu de consum, în anii regimului democrat care să ducă la o eficienţă economică
mărul, acestora s-a ridicat la 1.500.000, acestor produse în anul 1963, a crescut şi mai sporită. IO AN BERCF.A B-dul G-ral Mărăjescu nr. 38, telefon 25.24.64
ceea ce reprezintă aproape două treimi popular au avui loc însemnate schim de două ori faţa de amil 1957. Printre inovaţiile recent aplicate este şef dc schimb
bări şi în structura vînzărilor. A cres
din numărul cooperatorilor existenţi în cut tot mai mult volumul desfacerilor De ia reorganizarea cooperaţiei de şi cea concepută şi realizată dc tnv. (din colectivul subrcdacţiei Raionul 23 August
anul 1944 în întreaga ţară. consum şi pînă în prezent, situaţia fi Gonczi Sigismund, intitulată „M odi- voluntare Petrila)
de produse la sate care în trecut nu se nanciară a organizaţiilor şi întreprinde
Creşterea numărului de membri coo comercializau: mobila, articole electro
peratori, ridicarea nivelului de trai al tehnice, maşini de cusut, ceasuri, apara rilor cooperaţiei din regiune s-a consoli Livrează pe bază de comenzi:
oamenilor muncii au determinat spori te de radio, motorete, motociclete şi dat continuu.
Prin obţinerea unui volum sporit de
rea de la un an la altul a fondului so alte bunuri dc folosinţă îndelungată. beneficii şi prin încasarea fondului so Acţiuni de muncă patriotică
cial al cooperativelor. Acest fond a A sporit de asemenea, într-o măsură
ajuns în anul 1963 de peste 3 ori mai apreciabilă vînzarca mărfurilor alimen cial. fondurile proprii au crescut în ■ — tuburi flexibile din polidorură de vinii,
marc decît în anul 195C. 1963 dc peste 3 ori faţă dc anul 1961; 1.400 vagonefe curăţate tării o acţiune de muncă patriotică penfru izolat ii ;
tare prin unităţile cooperaţiei de con ele rcprezentînd peste 64 milioane lei.
Marile prefaceri social-ecouomicc care sum. In anul 1963, comparativ cu anul pentru curăţarea zonelor verzi pe a-
au avut Ioc în ţara noastră au creat con 1952, desfacerea la paste făinoase, orez A crescut numărul cooperativelor au- Din iniţiativa comitetului dc partid proapc 300 m.p. — tir pentru plase si orice profile din poli-
d iţii din ce în cc mai favorabile dez şi zahăr a crescut de 3 ori, iar la ulei lofinanţatc. La sfîrşilul anului 1963 în dc la E.M. Petrila, în cursul lunii iu La această acţiune au participat un
voltării activităţii economice a coopera de 15 ori. regiune existau 31 cooperative auto fi lie s-a organizat o largi acţiune de cu număr de 25 femei. eforurâ de vinii;
ţiei de consum. Această activitate este Ca urmare a ridicării nivelului dc trai nanţate cu peste 31 milioane lei fon răţare a vagoanelor dc m ini. Acţiu
multilaterala, cuprinzînd desfacerea măr duri proprii, faţă de numai 9 coopera nea s-a desfăşurat potrivit unui grafic pergamoid pe doc pentru tapiţerii auto.
a] ţărănimii colectiviste, construcţiile Minerii ••• pe şantier
furilor cu amănuntul prin unităţile co dc locuinţe şi de clădiri gospodăreşti tive nuiofinanţntc che existau în anul după care fiecărui schimb i-a revenit
merciale şi de alimentaţie publică, valo 1956. un anumit număr dc vagonctc. In vederea întocmirii planului pe anul 1965,
la sate au luat an dc an amploare toi Pentru grăbirea ritm ului dc construc
rificarea produselor agricole, producţie nuj mare. In perioada 1952-1963, des Inibunălăţindii-şi continuu activitatea, In urma curăţării a 1.400 de vago rugăm beneficiarii a comunica necesarul.
industrială, prestări de servicii către facerile dc materiale dc construcţii prin asigurînd participarea tot mai largă a nctc s-a constatat un fapt îmbucură ţie a noilor blocuri şi scurtarea terme
populaţie şi altele. membrilor cooperatori la buna gospodă nului de darea lor în folosinţă, minerii
unităţile cooperaţiei au crescut de aproa tor : capacitatea medic a vagonciclor a exploatării noastre s-au deplasat în tim
In anul 1944, reţeaua comerciala a pe 14 ori. Sporesc în ritm rapid şi ce rire a cooperativelor, organizaţiile coo sporit cu 30 kg. iar conţinutul dc şist pul lor liber pc şantier, venind în aju
cooperaţiei de consum în satele regiunii rinţele culturale a!e ţărănimii la care, peraţiei de consum din regiune îşi aduc vizibil în cărbune a scăzut simţitor. torul constructorilor.
număra foarte puţine unităţi, instalate printre altele, contribuie şi cooperaţia contribuţia la lupta pe care o desfăşoa
Intr-o singură zî cei aproape 100 dc
în localuri mici, necorcspunzătoarc. In de consum prin organizarea difuzării pe ră întregul nostru popor, sub conduce Aportul comisiei de temei mineri au nivelat circa 250 m.l. dc ca
uneJe comune şi sate aceste unităţi lip- scară tot mai largă a cărţii. In trecut rea partidului, pentru a făuri în patria nal. In fruntea acestei acţiuni au fost STAŢIUNEA EXPEHIMEHTALA 6E0A6IU
scaii cu desavîrşire. noastră o viaţă tot mai fericită şi îm
nici vorbă nu putea fi de existenţa unor belşugată. Comisia de femei din cadrul exploa tov. Mihai Dumbrăvcanu, Niculnc Va-
Baza telinico-materialâ a fost creată librării săteşti. La sfîrşilul anului 1963, silachc, Vasilc Curclca, Măria Simion,
în cea mai mare parte în anii regimu reţeaua cooperaţiei dc consum din regi GAŞPAR FRANCISC tării noastre aduce o contribuţie deo Măria Andrei, Grigorie Turlca şi alţii. Centrul şcolar agricol
lui democrat popular. In prezent, re une dispunea dc 19 librării şi de 143 ra preşedinte al Uniunii regionale a sebită la înfrumuseţarea curţii prin în IO AN CARPEN
treţinerea şi îngrijirea zonelor verzi. De
ţeaua comercială a cooperaţiei de con ioane de librărie în cadrul magazinelor cooperativelor dc consum curind s-a desfăşurat în cadrul cxploa- corespondent
sum din regiunea noastră a ajuns Ia cca. mixte şi universale. In 1963 desfacerea Huncdoara-Dcva
1.000 de unităţi, multe din ele fiind în cărţilor ideologice, literare, ştiinţifice şi A N U N Ţ Ă :
construcţii noi, dotate cu mobilier şi tehnice prin cooperaţie a crescut de
utilaje moderne. Alături de şcoală şi 13 ori. Lo Voţo boi ÎNSCRIEREA PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE IN ANUL I LA
noul cămin cultural, dc dispensarul me ŞCOALA TEHNICA AGRICOLA Şl HORTICOLA SE FACE PINA LA
O preocupare dc mare însemnătate a
dical şi casa dc naşteri, alături de nu cooperaţiei de consum, 0 constituie achi
meroasele casc noi ale ţăranilor colecti 1 SEPTEMBRIE 1964
vişti şi construcţiile gospodăriilor agri ziţionarea de produse agricole în vede In zile de plin sezon
cole colective ridicate in anii puterii rea aprovizionării oamenilor muncii dc Examenul de admitere va avea loc în perioada
populare, magazinele cooperativelor dc la oraşe cu bunuri agro-alimentare, a
consum vin să întregească aspectul sa industriei cu materii prime. Sistemul de profesori în Arad, au fost oaspeţii sLa- 1—10 septembrie şi constă din următoarele probe:
tului nou. contractări şi achiziţii practicat dc or
ganizaţiile achizitoare de stat şi de că Sintem in plin sezon estival. Mai mult ca oricind staţiunile bal ţiunii între 16— 30 iulie. Au locuit la ♦ LIMBA ROMINA SCRIS Şl ORAL
N unui în perioada 1952-1963 au fost tre cooperaţia de consum, oferă posibi neare, ştrandurile, loc mile dc recreere sînt vizitate în aceste zile dc mii vila 11, camera nr. 7. Ei au consemnat
construite din fonduri centralizate şi din litate producătorilor să-şi desfacă sur de uameni ai muncii. în condică : „Plecăm din staţiunea Vaţa ❖ MATEMATICA SCRIS $1 ORAL.
contribuţia materială şi voluntară a plusul de produse agricole în condiţii Am ririta t zilele trecute unul din aceste locuri — .Srajinnea Vata cu cele mai bune impresii. Ne-a im
membrilor cooperatori 70 dc magazine avantajoase. Volumul acestor produse, liăi, binecunoscută pentru tratam entul unor afecţiuni ginecologice, ale presionat conştiinciozitatea personalu Pe lingâ actele obişnuite, la înscriere, candidaţii vor prezenta şi o
tubului digestiv, sistemului nervos periferie, locomotor ctc. lui de aici*. recomandare din partea unei unităţi agricole socialiste (G .A. S,,
Pe una din filele condicii amintite G A.C. etc.) din care sâ rezulte câ în caz de reuşita va încheia con-
citim impresiile unui grup de oaspeţi
Ambianţă, ospitalitate Cclor 165 oameni ai muncii care vin printre caic şi Aurel Muram, din Sîn- tract pentru întreţinerea în şcoală.
în fiecare scrie la staţiune, li se dau tămăria Orlca, raionul Haţeg, loan Rc- INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE PRIMESC ZILNIC DE LA SECRE-
indicaţiile necesare pentru tratamen ccanu din Alba lulia.
Primul contact la staţiunea Vaţ? tul ce urmează să-l facă în cadrul sta Mulţum iri a ţinut să-şi exprime pen 1ARIATUL ŞCOLII DIN GEOAGIU, RAIONUL ORAŞTIE, TELEFON 11.
bai, vizitatorii îl au cu parcul. Dc la ţiunii. Dc altfel, pe la cabinetul medi tru modul cum a fost primit în sta
început te impresionează ambianţa cc cal trec nu nunui cei veniţi cu bilete ţiune şi Gh. Dimofte. pensionar dic
o întîlncşti aici. Frumosul parc natu dc odihna, ci şi cci veniţi pe cont pro Bucureşti, şi mulţi alţii.
ral cc se întinde pe 5 hectare îşi eta priu. să-şi îngrijească sănătatea. Numă
lează arborii înalţi şi aleile largi, pie rul celor care se bucură de bineface Din rindul personalului dc deservire
truite. La acest peisaj îneîntător inîna rile apei termale sulfuroase este de evidenţiem pe tov. Valeria Truşcă. Lc- 6HUPUL ŞCOLAR U, M. CUGiR
harnicilor lucrători ai staţiunii au S00— 1.000. tiţîa Manea, ospătarc, Barbara Kcndi,
completat ambianţa cu cele peste 150 La condiţiile optime create oameni bucătăreasă. Măria Corbci, ajutor hu-
catar, Luca Simina,
cameristă.
loan
bucăţi tufe de trandafiri pe care le-au lor muncii veniţi in staţiune se adau
plantat in aceasta primăvară, cu ron gă şi masa consistentă, cu meniuri bo Avram, Florica Miţu si pc alţi sala
durile cu flori amenajate, cu băncile gate şi variate. Dine aprovizionat cu riaţi dc aici. A N U N Ţ Ă
aşezate in locuri umbroase, odihnitoare. diferite sorturi de mîncare, băuturi şi
Ambianţa cu care sînt înconjuraţi răcoritoare este şi bufetul din cadrul Activitate culturală
■ oaspeţii staţiunii este completată cu os- Staţiunii. ţinerea unui nou concurs de ad
I pitalîtatea personalului de aici, cu con Toaîc 2cestca, aşa cum ne spunea In staţiune activitatea culturală este
diţiile optime de cazare. încă din timp tov. Aron Doloţ. administratorul sta satisfăcătoare. De patru ori ne săptâ-
! a fost pregătită deschiderea sezonului ţiunii, au fost pregătite pentru ca oa mînă la club rulează filme diferite. In mitere in şcoala profesională.
i balnear. Cei care vin aici să-şi îngri menii muncii să se simtă cît mai bine, cîteva rînduri, staţiunea a fost vizitată
jească sănătatea au la dispoziţie came să-şi refacă sănătatea. dc formaţii artistice din raion şi re
re pentru odihnă confortabile, curate, giune. La biblioteca comunală, care CONCURSUL VA ÎNCEPE IN ZIUA DE 1 SEPTEMBRIE 1964. SE
dotate cu mobilier corespunzător. Vi Condică a bunelor funcţionează chiar in incinta staţiunii, FOT PREZENTA ABSOLVENŢI CU DIPLOMA DE 7 CLASE.
lele 7. 8 şi II şi-au prim it oaspeţii anu se găseşte un bogat fond de cărţi. ÎNSCRIERILE ÎNCEP IMEDIAT LA URMĂTOARELE MESERII:
lui 1964 într-un cadru nou. Aici s-au Totuşi, aş* cum sesizau mai mulţi
făcut o scrie de reparaţii, modificări impresii oaspeţi ai staţiunii, numărul form aţii • MECANICI DE PRECIZIE;
şi îmbunătăţiri ale confortului. lor artistice care dau programe aici O ELECTRICIENI;
Lucrări noi întîlneşti şi în alte clă Am consultat condica dc sugestii şi încă cs».c mic Fie vin destul de rar. O INSTALATORI LUMINA FORŢA;
diri ale staţiunii. Vechile paturi au fost reclamaţii aflată în sala de mese a sta Poate Comitetul regional de cultura
înlocuite cu altele noi, camerele au fost ţiunii. Ea nu conţine nici o reclama şi artă va lua măsuri de remediere a $i- • STRUNGARI METALE;
dotate cu 100 scaune. re. Cele cîtcva pagini scrise dc cei •va-ci Ar fi un lucru hun. O LĂCĂTUŞI MECANICI,
Mult a fost îmbunătăţiră şi asistenţa care şi-au petrecut zilele la tratament De asA'penea. mai mulţi tovarăşi au
medicală. In acest scop. s-a amenajat o sau ou'hnâ aduc elogii conducerii sta- sesizat că aici nu se găsesc vederi (cărţi • MONTORI FREZORI;
cameră pentru fizio-terapie ; cabinetul t»»*n• i. întregului personal pentru scr- nodale) cu Vaţa băi. Direcţia regionala • RABOTORI MORTEZORI;
medical a fost dotat în acest an cu v'ciîlc ireprofaH!c, pentru munca aten P.TT.R. n-ar trebui să rămînă indife • LĂCĂTUŞI CONSTRUCŢII METALICE.
aparate de ultrascurte, ultraviolete şi tă, conştiincioasă. Am notat cîteva din rentă la o astfel dc scsizarc(î).
infraroşii, cît şi cu mobilier modern. ele. Soţii Măria şi Georgc Ciobanii, V. F. Alte informaţii se primesc la secretariatul şcolii telefon nr. 31.
E. M. Muncelul Mic. Aspect de la silozurile de minereuri.