Page 53 - 1964-08
P. 53
N r. 2 Dramul socialismului fag. A
«
(Utmare din pnq. 1-a) şii dc cărbune pc zi" şî altele. S-a publi
cat apoi un marc număr de articole des
niul presei depun strădanii deosebite pre problemele agricole, îndeosebi din
pentru îndeplinirea acestor sarcini im sectorul zootehnic pentru dezvoltarea
portante. lui şi asigurarea bazei furajere necesa
re, C ititorilor noştri li s-au pus la în-
Pretutindeni, în oraşe şi centre mun pentru toate cele 352 dc oraşe şi cen Alături de celelalte publicaţii, presa demînă ziare în care s-au publicat arti
citoreşti, te întîinpină siluetele plăcu tre urbane din Romînia. Pe baza unor din regiunea noastră îndrumată perma cole detailate despre activitatea de crea
te şi viu colorate ale noilor blocuri, asemenea proiecte se reconstruieşte, de nent de Comitetul regional de partid, se ţie, viaţă şi cultură, învăţămînt şi sănă
iar la sate noile casc ţărăneşti, con pildă, oraşul Galaţi. Viitoarea citade alrimă într-o măsură tot mai mare ca tate etc.
trastând atît de pregnant cu vechiul lă a industriei siderurgice romîncşti, un instrument mobilizator, educativ şi
peisaj rural. In ultim ii 13 ani, peste 5 se dezvoltă dc pe acum către noua şi organizator al oamenilor muncii pentru Colectivul nostru redacţional şi-a îm
milioane de oameni, adică mai mult de puternica sa zonă industrială. realizarea sarcinilor dc producţie în toa bunătăţit simţitor activitatea sa de
o pătrime din populaţia ţarii, s-au mu După planuri urbanistice noi, care te domeniile. masă. In jurul ziarului au fost atraşi
peste 200 dc colaboratori
şi aproape
tat in casc noi. In mediul urban au au în vedere integrarea noilor clemen Ziarul „Drum ul socialismului" organ
lost puse la dispoziţia oamenilor mun te în peisajul arhitectonic existent, se a! Comitetului regional de partid şi al 1.200 de corespondenţi voluntari. N u
cii aproape 2*0.000 apartamente, (a reconstruiesc o scrie de oraşe ca T i Sfatului popular regional publică zilnic mai pînă la 31 iulie a.c., redacţia zia
sate s-au construit aproape un milion mişoara, Craiova, Brăila, Cluj, Oradea în coloanele sale articole dc analiză, re rului a prim it peste 5.0C0 dc scrisori şi
de case. In toate colţurile ţării cons şi altele. Construirea a mii de aparta portaje, note, informaţii, fotografii şi corespondenţe din care peste 3.500 au
trucţiile continuă intr-un ritm viu, mente noi, şcoli, instituţii dc cultură alte genuri publicistice, despre munca iosc publicate.
după metode industriale, folosindu-sc şi artă, spitale şi compiexuri sportive ce se desfăşoară în industria minieră, Un spaţiu larg a fost rezervat în zia
soluţii arhitectonice interesante. Prin au făcut ca Hunedoara, Reşiţa, Petro siderurgică, constructoare, în agricultu rul nostru articolelor privind lupta oa
numărul de locuinţe construite rapor şani să devină oraşe importante. Pc ră, instituţii dc învăţămînt şi cultură menilor muncii din regiune pentru în
tat la numărul locuitorilor, ţara noas Iurta ţării au apărut de asemenea, ctc., în care sînt popularizate rezultatele făptuirea angajamentelor luate în cins
tră ocupă un loc fruntaş în statistici oraşe cu dciăvîrşire noi (Oneşti, Vic obţinute, iniţiativele şi metodele înain tea marii sărbători a poporului nostru
le mondiale. Studiul elaborat în cursul toria, oraşul Dr. Petru Groza ctc.). tate dc muncă, Iuînd în acelaşi timp — 23 August — pe care în anul acesta o
anului 1963 de secretariatul Comisiei ★ atitudine critică faţă de neajunsurile cc sărbătorim pentru a XX-a oară. Această
U.N.U. pentru Europa relevă faptul mai există în diferite sectoare. sărbătoare, pc care întregul nostru popor
Vastul program al construcţiei de
că Romînia se situează pe primul loc locuinţe a pus în faţa arhitecţilor sar Pe baza hotărîrilor Comitetului re o cinsteşte cu tot cc arc el mai presus
în Europa în ce priveşte ritm ul cons cini complexe, Imbiuînd în mod raţio gional de partid şi al biroului său, co şi căreia îi datorează toate realizările
trucţiei de locuinţe, creşterea medie nal proiectul tip cu tradiţiile arhitec lectivul nostru redacţional, depune înfăptuite în binele şi folosul lui, cons
anuală fiind, între anii 1953-1962, de turale naţionale, utilizînd prefabricate strădanii pentru a ridica conţinutul ar tituie şi pentru lucrătorii din presă un
17,4 la sută. le şi materialele sintetice pe scară mai ticolelor publicate, pentru a susţine mai prilej dc mobilizare şi sporire a efortu
Capitala ţării trece printr-o adevă largă, arhitecţii din Romînia au reu activ eforturile oamenilor muncii din rilor pentru o muncă dc calitate mai
superioară, pentru a fi şi mai mult în
rată metamorfoza. Numai în ultim ii şit să rezolve în bună măsură o pro regiunea Hunedoara pentru realizarea şi mijlocul muncii creatoare, pentru a o STAŢIA C.F.R. SIMBRIA — vedere din avion.
patru ani au fost construite aproape blemă extrem dc importantă — îmbi depăşirea sarcinilor dc plan şi a anga susţine şi face cunoscut în ţară şi pes
50.000 de apartamente cărora urmea- narea esteticului cu utilul şi economi jamentelor luate în întrecerea socialis te hotare.
co să li se adauge alte 15 000 în acest cul. Tipizarea ca şi clementele prefa tă. Un obiectiv principal al ziarului
an. Vechile cartiere mărginaşe — Flo- bricate n-au frînar creaţia arhitectu nostru a fost şi este extinderea iniţia Acum, mai mult ca orîcînd, colecti
rcasca, Balta Albă. Drumul Taberei, rală. Un exemplu concludent în acea tivelor şi metodelor înaintate de mun vul nostru se străduieşte să îndeplineas
Giuleşti, Olteniţa şi altele — cu totul stă privinţă îl reprezintă marile an că. M ilitînd pentru înfăptuirea acestui că în mod exemplar sarcinile trasate dc
nccorcspunzătoare cerinţelor vieţii ur sambluri de pc litoralul Marii Negre. obiectiv, în coloanele ziarului au fost partid, să lupte pentru ridicarea conti
bane, au cedat locul unor cartiere * publicate numeroase articole prin care nuă a nivelului publicistic al articole
compacte noi. Microraionul se afirmă Intensificarea construcţiei dc lo s-au făcut larg cunoscute iniţiative şi lor şi prin aceasta să mobilizeze maseJc
iot mai mult ca unitate structurală a cuinţe în oraşele şi centrele mun metode cum sînt: „N ici un vagoncc de dc oameni ai muncii în îndeplinirea şi
oraşelor aflate în reconstrucţie, popu minereu (cărbune) rebutat", „Să lami depăşirea prevederilor Directivelor Con
citoreşti ale ţării este asigurată
laţia sa avînd la dispoziţie unităţi co în primul rînd prin investiţiile năm la toleranţe negative", „Două gresului al lil-lca al P.M.R., să susţină
merciale pentru deservire, ca şi unităţi statului, a căror dinamică mar cîmpuri de cărbune în fiecare schimb şi mai mult preocupările multilaterale In acest an conducerea secţiei O.S M. mitru Cuşmir şi alţii. Lectorii s-au în acestei probleme o marc atenţie. Ca
culturale (şcoală, cinematograf, tere ale oamenilor muncii, pentru a dezvolta urmare, rezultatele pc caic lc obţin sînt
chează o creştere continuă. Ast şirul succeselor obţinute. 2 de la C.S. Hunedoara, împreună cu grijit ca temele predate să fie bine do
nuri sportive ctc.). din fiecare aripă dc abataj", „Două fî-
fel, numai în perioada prim ilor patru comitetul sindicatului, sub îndrumarea cumentate, să cuprindă exemple din tot mai bune.
Asemenea nuri ansambluri au fost ani ai planului şesenal (1960—1963, comitetului de partid, s-au preocupat secţia lor. Multe din lecţii au fost ur XARAMAL1S TEODOR, prim -topi-
construite şi în oraşele laşi, Galaţi, paralel cu eforturile făcute pentru îndeaproape dc ridicarea calificării pro mate de demonstraţii practice. Ca ur tor; înainte dc a urma cursul de ridi
Considerentele urbanistice care stau tui a investit în construcţia dc locu DtzvoHsrea încă din primele zile ale anului au bine cele predate, au aplicat întocmai care a calificării nu reuşeam să-mi or
Braşov, Reşiţa, Constanţa, Suceava etc. dezvoltarea economiei şi culturii, sta fesionale a muncitorilor. mare, muncitorii cursanţi au înţeles mai
ganizez atît de bine munca. Nu ţineam
la baza construcţiei de locuinţe sînt inţe 11 miliarde lei, sumă care repre fost deschise cursuri de ridicare a cali cele învăţate, contribuind astfel mai seamă întotdeauna de executarea eşalo
tul pc anul 1950. In 1961 investiţiile invâţâoitnfslai superior
strîns legate de planurile dc dezvoltare zintă mai mult de jumătate din buge ficării profesionale la care au fost înca mult la depăşirea sarcinilor de plan, la nată a operaţiilor dc lucru. A existat
a economici naţionale. Cel mai ade draţi 421 de muncitori oţelari, lăcă îmbunătăţirea calităţii produselor. Pc apoi uneori în activitatea mea tendinţa
sea, studiile şî proiectele urbanistice destinate construcţiei dc locuinţe nu In ţara noastră revin astăzi 60 de tot mai apreciată de partidul şi statul tuşi, electricieni, apaducteri, zidari ctc. această temă zilele trecute redactorul accelerării terminării unor operaţii care
pun în centrul atenţiei corelaţia din fost cu 20 Ia sută mai mari dccît în studenţi la 10.000 de locuitori faţă dc nostru. Pc lîngă ordine şi medalii, în Cursurile au fose bine organizate. Îna nostiu, I.azâr Denicter. a avut o rjimîiicau în urmă. Din această cauză,
tre ansamblul dc locuinţe şi noile am 1960, în 1962 cu 30 la sută, conti- 17 studenţi cît reveneau în anul 193S văţători şi profesori au prim it titlu ri inte de deschiderea lor s-au întocmit discuţie cu o parte din oţelarii de la s-a întîmplat dc multe ori ca ele să fîc
plasamente industriale şi evită extin nuînd să crească şi mai mult în anii la acelaşi număr de locuitori. dc „fruntaşi" sau „em eriţi". Pînă în programe analitice, pc grupe dc profesii, O.S.M. 2, care au frecventat cursurile dc calitate mai slabă. Acum, după cu
derea construcţiilor pe mari suprafeţe. 1964— 1965. In anul universitar recent încheiat anul 1964 peste 5.600 dc membri ai cor în care au fost prevăzute teme intere am frecventat cursul dc ridicare a cali
Pentru o scrie de zone importante ale Amploarea construcţiilor, ritm ul din au urmat cursurile 112.611 de studenţi, pului didactic au fost distinşi cu aceste sante, legate de specificul producţiei. ficării, unde am avut ocazia să audiez
ţării s-a trecut la elaborarea unor stu cc în ce mai înalt în care se desfă dintre care aproximativ 23.000 au fost titlu ri. Dintre temele prevăzute în programele pc lîngă alte lecţii şi pc cea intitulată:
dii dc sistematizare teritorială care in şoară constituie o expresie grăitoare a înscrişi la formele de învăţămînt seral Numeroşi profesori din învăţămîntul analitice amintim: „Procesul tehnologic Discuţie cu ofe/ari „Lucrul după grafic şi importanţa res
dică cea mai raţională repartizare şi grijii partidului şi guvernului nostru şi fără frecvenţa. Dintre aceştia, 63 la superior sînt deţinători ai titlulu i dc dc elaborare a oţelurilor calmate şi nc- pectării lui", îmi organizez mai bine
dezvoltare a localităţilor în funcţie dc pentru îmbunătăţirea necontenită a sută au fost bursieri, 65 la sută au lo „om de ştiinţă emerit". calniate", „C ontrolul şi reglarea regimu de ta C.S.H. munca. înainte dc începerea lucrului
repartizarea forţelor de producţie, u i condiţiilor dc locuit ale populaţiei. cuit în cămine, iar 60 la sută au luat O nouă dovadă a grijii pentru asi lui termic al cuptoarelor", „Turnarea mă interesez de la şeful dc echipă pc
mind ca în decurs dc 10-12 ani să se N. DASCÂLESCU masa la cantină. gurarea celor mai bune condiţii de de calitate a oţelurilor", „Corelaţia în carc-l schimb cum au funcţionat agre
întocmească schiţe dc sistematizare redactor la Agcrprcs gatele, care este calitatea materialelor.
Puternica dezvoltare a învăţământului viaţă cadrelor didactice de toate grade tre viteza dc turnare, temperatura şi
dc ridicare a calificării, lată cîteva din
superior a avut ca urmare şi creşterea le o constituie recenta Hotărîre a C.C. compoziţia oţelurilor", „întreţinerea in Verific starea uneltelor, apoi împart ju
numărului necesar de cadre didactice. al P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri stalaţiei dc răcire a cuptoarelor" şi al relatările lor. dicios muncitorii pc operaţii de lucru,
In comparaţie cu 2.194 de asistenţi, lec privind sporirea salariilor, care aduce tele. La cursuri au fost recrutaţi să LUPU IO AN, turnător şef: Am ter ţinînd scama de sarcinile pc care le
tori şi profesori universitari existenţi învăţătorilor un spor de 13 la sută, iar predea ingineri şi maiştri cu experienţă minat şcoala dc calificare în anul 1960. avem dc îndeplinit, de numărul şi cali
în 1938—1939, în anul dc învăţămînt profesorilor dc 10 la sută, în afară dc în muncă printre care: loan Szabo, Za- De atunci m-am străduit tot timpul ficarea fiecăruia. Eşalonez în aşa fel o-
1963— 1964 au funcţionat aproape faptul că mulţi dintre ci beneficiază dc haric Costea, Alexandru Oprănescu, Oc- sa-mi îmbogăţesc cunoştinţele profesio pcraţiilo încîc ele »ă fiu termi
12.000 cadre didactice în facultăţi şi reduceri dc impozite pc venit. tavian Imbre, Valentin Călţun, Tibcriu nale. In acest an, ant urmat cursul dc nate la timp, să fie dc bună calitate.
institute. Munca depusă dc aceştia este (Agcrprcs) Silea, loan Ardclcanu, loan Crişan, Du- ridicare a calificării, care m-a ajutat Tot timpul controlez $i Ic arăt concret
să stăpîncsc mai bine tainele me cum trebuie executate lucrările. După
seriei, să obţin rezultate mai bune terminarea serviciului ţinem un scurt
în muncă. Să dau un exemplu. înainte bilanţ. Cu această ocazie sc scot în
coleclivul de muncă al t.F. Orăştie
FORESTIERII s-a angajat să depăşească planul la de a urma acest curs am avut unde evidenţă unele deficienţe şi sc fac pro
defecte de turnare ca: retrasuri, goluri
puneri pentru eliminarea lor în 2Îua ur
producţia globală cu 60.000 lei, la dc retragere, fisuri etc. Cauzele aces mătoare.
producţia marfă cu 100 000 lei, să tora nu mi lc-am explicat atic dc bine JURJ TEODOR — oţclar. Pentru ca
ÎNSCRIU NOI SUCCESE sortimente cu 875 m c. şi să reali pînă nu s-a predat lecţia „Rebuturile oţelul să fie dc calitate buna, pe lîngă
depăşească planul
principalele
la
de turnare şi mijloacele dc reducere a
alte condiţii, oalele dc turnare trebuie
zeze 100 000 lei economii la pre lor", din care am învăţat că trebuie res să fie bine curăţate. M ulţi dintre oţc-
In parchetele lorestiere din raio şi introducerea tehnicii noi. Numai ţul de cost Pînă la 1 august nu pectată cu stricteţe corelaţia dintre vi lari privesc superficial acest lucru, îl
nul Orăştie freamătul muncii nu în cursul acestui an au lost mon mai la producţia globală s-a reali teza de turnare, temperatura şi compo consideră „m ărunt", însă nu este chiar
ziţia oţelurilor. Dacă oţelul c mai rece
conteneşte pînă seara. Zgomotul tate 4 funiculare noi, a crescut par zat o depăşire de 1.229 000 lei. iar aşa. Dacă în oala în care sc toarnă oţel
produs de lierăstraiele mecanice şi cul de maşini şi utilaje cu încă 5 la producţia marfă 2.630 000 lei. S-au viteza dc turnare în lingotierc trebuie sc găseşte zgură, resturi de cărămizi, sau
să fie mai mare, şi invers. In cazul cînd
în
dilcrilc alte materiale ncmctalicc,
de tractoare se aude pînă departe tractoare şi 30 de fierăstraie meca dat peste prevederile planului 8.924 oţelul rece sc toarnă cu o viteză mică oţel sc produc incluziuni, calitatea lui
Există, în aceste zile o însufleţire nice. m c. masă lemnoasă la principalele sc produc înfăşurări caic dau lingoului este influenţată negativ. Eu, acord aces
generală în rîndul muncitorilor noş Pentru folosirea la întreaga capa sortimente şi s-au realizat 339 000 o suprafaţă necorespunzătoare. Dacă tei probleme o deosebită importanţă.
tri. Fiecare muncitor, maistru şi in citate a maşinilor şi utilajelor, ex lei economii suplimentare la preţul temperatura oţelului c ridicată şi se Am grijă să curăţ bine oalele dc tur
giner este stăpînit de dorinţa de a tinderea organizării muncii în bri de cost. toarnă cu o viteză prea mare, lingou! nare. Mă străduiesc dc asemenea, să
obţine succese cît mai frumoase în găzi complexe cu plata in acord Noi însă, nu ne vom opri aici. nu-şi formează o scoarţă corespunzător montez corect dopul oalei - deoarece,
îndeplinirea angajamentelor luate global, comuniştii desfăşoară o mun Sinlem hotărî{i să cotinuăm şirul dc groasă, crapă fie la solidificare dato dacă el nu este montat corect nu se
în cinstea lui 23 August. In Irunlea că politică permanentă Ei sînt me succeselor, cu altele şi mai fru rită tensiunilor interne, fie în procesul poate regla corespunzător viteza dc tur
întrecerii socialiste se află comuniş reu in mijlocul muncitorilor, le vor moase dc laminare. nare, se produc pierderi dc oţel. înainte
tii. îndrumate de comitetul de besc despre importanta îndeplinirii VASILE RUSU înainte, corelarea dintre viteza dc dc turnarea oţelului controlez bine sta
partid, organizaţiile de bază P.M.R. angajamentelor Varga Aristidie, Ca- secretar al Comitetului dc partid turnare, temperatura si compoziţia oţe rea oalelor pentru a nu avea defecţiuni
ascunse care să ducă la infiltra ţii şi la
dm sectoarele forestiere acordă toa vrilă Nasta, Pavel $erban, Vasile I. F. Orăştîc lurilor o neglijam. Acum însă, acord perforări.
tă atenţia felului cum se îndeplinesc Drăghici sînt doar cîtiva din aceştia.
angajamentele Ele s-au îngrijit ca Militînd pentru creşterea producti
in fiecare echipă si brigadă forţele vităţii muncii, reducetea preţului de
să fie bine împărţite. cei mai buni cost. reducerea pierderilor prin ex
membri şi candidaţi de partid să ploatare, valorificarea superioară a
fie judicios repartizaţi la locurile masei lemnoase, ei se bazează pe
principale ale producţiei. Această fapte concrete, luate din echipa sau
măsură a condus la o mai bună or
De curînd Orăştie s-a deschis o expoziţie de artă populară. ganizare a muncii, la folosirea mai brieada din care fac parte Exem
Aici prin intermediul exponatelor sini prezente spiritul creator şi mă latională a utilajelor şi mecanisme plele convingătoare pe care le fo
iestria oamenilor muncii din regiunea noastră. In cusăturile şi gher lor. losesc ii mobilizează pe toti mun
ghefurile prezentate sînt cuprinse motive naţionale, ele rellectînd obi citorii, membri şi nemembri de
Luptînd pentru creşterea produc nartid la o muncă însufleţită, rea In planurile de producţie ale G.A.C. materiale pentru construcţii au fost re nificate a sc construi în acest an s-a să
ceiurile cit şi preocupările de fiecare zi ale oamenilor muncii.
tivităţii muncii, — indicator princi lizările ne care le-au obtinut pînă se prevede ca în acest an efectivele dc partizate şi gospodăriilor colective din pat fundaţia. La celelalte, pînă la sfir-
IN FOTOGRAFIE : port pădurenesc din comuna Bătrîna, exponat, pal al planului de producţie — or acum sînt în acest sens edificatoa bovine, ovine, porcine şi păsări să crea raioanele Orăştie, Sebeş, llia ş.a. Aşa şitul lunii iulie, încă nu s-a făcut nimic
care a şti mit interesul vizitatorilor. / ganizaţiile de bază urmăresc îndea re lată un exemolu In cimtea mă scă simţitor. După cum sc ştie, reali dar, au existat condiţii pentru ca o mare iar în raioanele Haţeg şi Orăştie au ră
proape realizarea planului M.T.O. reţei sărbători a poporului nostru zarea acestui obiectiv depinde în marc parte din construcţii să fie terminate, mas ncatacatc lucrările la 10 adăpos
măsură dc asigurarea bazei furajere şi iar altele să sc afle într-un stadiu de turi pentru bovine. Necorespunzător
dc crearea unor condiţii corespunză execuţie avansat. O asemenea situaţie s-au desfăşurat lucrările dc construcţie
fost dotate cu utilaje în scopul mecani toare dc adăpostire pentru animalele se întîlneşte în numeroase gospodării co a obiectivelor zootehnice şi în G.A.C.
întreprinderile de gospodărie zării celor mai grele operaţiuni. Astfel, proprietate obştească. De aceea, termi lective în care organizaţiile dc partid nu de pc raza oraşului regional Deva, unde
mare parte din întreprinderi sînt dotate narea la timp a construcţiilor zootehni determinat consiliile de conducere ca din cele 41 construcţii zootehnice şi
cu autogunoiere, autostropitori. betonie
paralel cu aprovizionarea eu materialele
W
A
orăşeneasca in continuă dezvoltare re. malaxoarc, autocamioane, autobascu ce planificate trebuie să constituie una dc construcţii necesare să ia măsuri co acest an, se află în diferite stadii dc
gospodăreşti prevăzute a sc termina în
din
problemele dc rezolvarea
căreia
lante, autobuze etc.
respunzătoare pentru organizarea judi
c>te necesar să se ocupe cu toată răs
întreprinderile dc gospodărie orăşe punderea organele şi organizaţiile de cioasă a muncii, (n unităţile în care s-a execuţie doar 12 obiective, in raioanele
în
Haţeg, llîa şi Orăştie sine ramase
O dată cu dezvoltarea industriei din gamă largă prestatoare de servicii. Astăzi, întreprinderile dc gospodărie o- nească şi locativă sînt strîns legate dc partid. prevăzut din timp formarea dc echipe
regiunea Hunedoara, în anii regimului I.G.O.-urile sînt legale de populaţie prin răşenească sînt dotate cu 153 autobuze, dc colectivişti cate să lucreze pernia- urmă şi construcţiile dc magazii şi pă-
o deser
interesele populaţiei pc care
democrat-popular au crescut corespun mii de fire. Ele vin să vegheze la men iar pînă la sfârşitul anului vor mai pri vesc. Dc aceea, toate strădaniile munci Potrivit prevederilor planurilor dc tuic.
G.A.C.,
producţie întocmite dc către
zător şi oraşele şi centrele muncitoreşti. ţinerea gradului dc confort al locuito/i- mi încă 24. Incepînd din 1959 au fost torilor, inginerilor şi tehnicienilor sînt pînă la sfirşiiul acestui an vor trebui i'impul este destul dc înaintai. In cu
Acest lucru sc reflectă atît prin creşte lor oraşelor şi centrelor muncitoreşti, puse la dispoziţia cetăţenilor primele ta concentrate în acest scop. In G.A.C. rînd va începe recoltatul cerealelor do
rea numărului de locuitori cît şi a ni în tot timpul, inclusiv în orele de odih ximetre în oraşele Hunedoara şi Petro terminate lucrările dc construcţie la toamnă. Acc^t lucru trebuie să determi
velului urbanistic şi tchnico-cdilitar. In nă, asigurind alimentarea cu apă pota şani, ajungînd ca acum ele să existe în Îndrumate dc organele şi organizaţiile 187 adăposturi noi pentru animale, iar ne conducerile G.A.C. pentru a urgen
felul acesta a sporit şi gradul dc confort bilă, aiimcntarca cu căldură a locuinţe toate oraşele. de partid, conduse cu grijă şi compe la alte 95 obiective este necesar să sc uent la construcţii, s-a efectuat un ta lucrările de construcţie a magaziilor
a! oamenilor muncii. lor încălzite central sau prin tcrmofica- An dc an fondul locativ, proprietate tenţă dc comitetele executive ale sfatu termine lucrările începute în anii an volum sporit dc lucrări la ridicarea con şi pătulclor, în vederea păstrării în bune
Creşterea şi dezvoltarea oraşelor a im re. întreţinerea canalizării, întreţinerea dc stat s-a dezvoltat considerabil prin rilor populare, colectivele dc muncitori, teriori. In afară dc acestea, un volum strucţiilor, unele din obiectivele prevă condiţii a recoltei.
pus crearea unor unităţi care să asigu parcurilor, străzilor şi zonelor verzi, miile dc apartamente confortabile, puse ingineri şi tehnicieni din întreprinderile important dc lucrări se prevede a se zute fiind terminate, iar altele aflîn- De asemenea, este necesar sa sc aibă
re deservirea oamenilor muncii sub as maturatul, spălatul şi stropitul străzilor, la dispoziţia oamenilor muncii. In anii dc gospodărie orăşenească din regiunea efectua la construcţia celor 290 obiec du-sc în stadii avansate dc execuţie. La in vedere faptul ca nu peste multa vre
tive gospodăreşti (magazii, pătule etc)
pect urbanistic şi edilitar. întreţinerea fondului dc locuinţe pro puterii populare s-au construir în regiu Hunedoara muncesc cu abnegaţie pen gospodăria colectivă d'n Bcrghin, de me animalele vor întră în perioada de
In anii regimului burghezo-ntoşieresc prietate dc stat, transportul orăşenesc nea Hunedoara apartamente cu o supra tru satisfacerea necesităţilor dc servicii noi sau începute din anul trecui. pildă, s-a ridicat un grajd nou pînă la stabulcţîe. Centru ca c!c >ă poată fî
pc teritoriul actualei regiuni Hunedoa cu autobuze şi taximetre, efectuarea dc faţă locativă dc peste 2.100.000 m.p. Ele ale populaţiei şi primesc un sprijin pre In vederea terminării construcţiilor acoperiş, iar la G.A.C. din Mihalţ adăpostite în condiţii corespunzătoare
ra exista o singură întreprindere edili servicii dc prestări în construcţii, atît sînt administrate şi întreţinute de către ţios din partea comitetelor de cetăţeni, la termenele stabilite, gospodăriile co s-au dat în folosinţă un grajd şi o ma trebuie Iunie măsuri în vederea termi
tară, în Petroşani, care distribuia apă pentru populaţie cît şi pentru sectorul întreprinderile dc gospodărie orăşenea a comitetelor de blocuri, a comitetelor lective au prim it un sprijin preţios din ternitate începute din anul trecut iar nării în cc) mai scurt timp a obiecti
cîtorva clădiri, întreţinea canalul şi socialist, etc. scă şi locativă. de străzi, în rezolvarea unor probleme partea consiliilor agricole raionale şi la G.A.C. din Caltiu şi Totoi cîtc un velor prevăzute, deoarece mimai în te
matura o parte din străzi. In anii dc Cifrele sînt în măsură sa exprime Ca urmare, volumul prestărilor dc dificile şi mai ales în buna gospodărire orăşeneşti. Astfel, în afară dc faptul că coteţ pentru păsări. Unele rezultate lul acesta se poate asigura sporirea efec
după eliberare, prin grija partidului şi concludent saltul cantitativ şi calitativ, servicii comunale a înregistrat în anul a fondului locativ. în cadrul fiecărei unităţi s-a făcut din bune în ceea ce priveşte construcţia a- tivelor, păstrarea lor într-o stare nor
statului nostru, an luat fiinţă şi a fost înregistrat în gospodăria comunală în 1964 o creştere dc 2,5 ori faţă dc Mobilizaţi în întrecerea socialistă, lu timp amplasarea judicioasă a construc dăposiurilor pentru bovine s-au obţinut mală de producţie, înlăturîndu-sc toto
reorganizat întreg sistemul dc gospodă anii de după 1944. Astfel, producţia dc 1959. Gama prestărilor dc servi crătorii din gospodăria comunală din ţiilor, au fost puse la dispoziţia G.A.C., şi îu raionul Sebeş, unde din cele 5 dată risipa de furaje.
rie comunală şi locativă, fiind înfiin apă potabilă a crescut dc 10 ori, con- cii pentru populaţie se lărgeşte con regiunea noastră, întîmpină cea dc a prin repartiţii, însemnate cantităţi dc grajduri începute în anul trecut 4 au tn vederea terminării la timp a tu
ţate întreprinderi de gospodărie orăşe struindu-sc noi surse in Hunedoara, tinuu şi prin înfiinţarea de noi ij- XX-a aniversare a eliberării patriei cu materiale cum sînt: ciment, ţiglă, lemn losi terminate: altul se află la acoperiş. turor construcţiilor planificate în fie
nească în principalele oraşe ale regiu Deva, Călan, Brad şi Haţeg; lungimea nturi ca: lucrări de instalaţii sanitare, noi şi însemnate succese în muncă. Ast- de diferite esenţe etc. Pc lîngă aceasta Dintre grajdurile planificate a li con care G.A.C., este necesar ca organele
nii ca: Deva, Hunedoara, Petroşani, Al reţelelor de apă a sporit dc 3,4 ori. iar apă, canalizare, lucrări de construc lel, numai în primul semestru al aces însă, la indemîna gospodăriilor colective struite în acest an însă. lucrările nu au şi organizaţiile de partid să sprijine con
ba lulîa, Sebeş, Brad, Orăştie şi Haţeg. numărul consumatorilor alimentaţi prin ţii (reparaţii la clădiri particulare, zu tui an, planul de prcuaţii a fost reali stă posibilitatea ca o marc parte din început la 5 obiective. 4 sc află la aco ducerile unităţilor agricole pentru a or
In 1960, ca urmare a numărului marc surse centralizate de distribuţie, sc ri grăveli, vopsitorii, parchetâri, montări zat în proporţie dc 109,3 la sută, obţi- materialele necesare $ă şi Ic asigure prin periş, celelalte fiind la zidărie sau fun ganiza cît inai judicios munca, asifcl in
dc apartamente date în folosinţă, Ia Pe dică la peste 150.000 în 1964, revenind de sobe dc teracotă, împrejmuiri), pres nîndu-se în acelaşi timp la preţul dc valorificarea cît mai deplină a resurse daţie. Lucrările sînt rămase îii urma şi cit, paralel cu muncile agricole în
troşani s-a creat întreprinderea dc lo pc cap dc locuitor un consum de 7 ori tări dc servicii cu mijloace de transport lor locale. la adăposturile pentru porcine. Dîn cele chrip, să sc lucreze din plin şi la ri
cuinţe şi localuri, precum şi întreprinde mai marc dccît în 1944; lungimea reţe ctc. cost o economie dc 1.138 000 lei. Cu bu Sc poate evidenţia în această privinţă 11 maternităţi care trebuie tcrmbiatc dicarea obiectivelor zootehnice şi gos
rile de gospodărie orăşenească din Că- lelor de canal a crescut dc aproape 8 O dată cu sporirea volumului de pres curie raportăm că nc-ain realizat şi de exemplul gospodăriilor colective dîn lucrările dc construcţie au început doar podăreşti stabilite, Consiliile agricole rrc-
lan şi Cugir. ori faţa de 1944, iar reţelele dc ter- tări dc servicii, cu sarcinile cc Ie revin păşit angajamentele luate în cinstea ma raionul Alba, care au asigurat întreaga la 6. buic să asigure o repartizare judicioasă
Continua dezvoltare a întreprinderilor moficare se întind pc 62 km, lucru des pc linia întreţinerii şi conservării fon rii sărbători a poporului nostru. cantitate de ciment şi dc cărămidă ne O situaţie ncsatisfacăloare sc întâlneş a materialelor de construcţii, să organi
de gospodărie orăşenească este rezulta pre care în trecut, nu se putea vorbi. dului locativ, a întreţinerii curăţeniei si Ing. NICOLAE M U NTO lU cesară ridicării construcţiilor planifica te şi !a G.A C. din raioanele Haţeg, zeze întrajutorarea între unităţi, să ia
tul unei cerinţe fireşti, pornită dc Ia In trecut Hunedoara nu avea organi înfrumuseţării oraşelor, întreprinderile şeful secţiunii regionale dc gos- te, fiind în curs de aprovizionare cu llia şi Or.vtic 1t» G .\,C . din raionul măsuri pentru a valorifica cît mai bine
ucccsllaCa dcst'i /irii populaţiei, în tră zat transportul orăşenesc de călători. dc gospodărie orăşenească şi locativă au podăiic comunala Hunedoara material lemnos. Cantităţi însemnate dc llia, doar 3 din cele 7 grajduri pla resursele locale.