Page 53 - 1964-08
P. 53

N r.   2                                                                                                Dramul  socialismului                                                                                                          fag.  A
                                                                                                                                                               «







                                                                                    (Utmare  din  pnq.  1-a)    şii  dc  cărbune  pc  zi"  şî  altele.  S-a  publi­
                                                                                                                cat  apoi  un  marc  număr  de  articole  des­
                                                                              niul  presei  depun  strădanii  deosebite   pre  problemele  agricole,  îndeosebi  din
                                                                              pentru  îndeplinirea  acestor  sarcini  im ­  sectorul  zootehnic  pentru  dezvoltarea
                                                                              portante.                         lui  şi  asigurarea  bazei  furajere  necesa­
                                                                                                                re,  C ititorilor  noştri  li  s-au  pus  la  în-
             Pretutindeni,  în  oraşe  şi  centre  mun­  pentru  toate  cele  352  dc  oraşe  şi  cen­  Alături  de  celelalte  publicaţii,  presa   demînă  ziare  în  care  s-au  publicat  arti­
           citoreşti,  te  întîinpină  siluetele  plăcu­  tre  urbane  din  Romînia.  Pe  baza  unor   din  regiunea  noastră  îndrumată  perma­  cole  detailate  despre  activitatea  de  crea­
           te  şi  viu  colorate  ale  noilor  blocuri,  asemenea  proiecte  se  reconstruieşte,  de   nent  de  Comitetul  regional  de  partid,  se   ţie,  viaţă  şi  cultură,  învăţămînt  şi  sănă­
           iar  la  sate  noile  casc  ţărăneşti,  con­  pildă,  oraşul  Galaţi.  Viitoarea  citade­  alrimă  într-o  măsură  tot  mai  mare  ca   tate  etc.
           trastând  atît  de  pregnant  cu  vechiul   lă  a  industriei  siderurgice  romîncşti,   un  instrument  mobilizator,  educativ  şi
           peisaj  rural.  In  ultim ii  13  ani,  peste  5  se  dezvoltă  dc  pe  acum  către  noua  şi   organizator  al  oamenilor  muncii  pentru   Colectivul  nostru  redacţional  şi-a  îm­
           milioane de  oameni,  adică  mai  mult  de   puternica  sa  zonă  industrială.  realizarea  sarcinilor  dc  producţie  în  toa­  bunătăţit  simţitor   activitatea   sa   de
           o  pătrime  din  populaţia  ţarii,  s-au  mu­  După  planuri  urbanistice  noi,  care   te  domeniile.  masă.  In  jurul  ziarului   au  fost  atraşi
                                                                                                                peste  200  dc  colaboratori
                                                                                                                                        şi  aproape
           tat  in  casc  noi.  In  mediul  urban  au  au  în  vedere  integrarea  noilor  clemen­  Ziarul  „Drum ul  socialismului"  organ
           lost  puse  la  dispoziţia  oamenilor  mun­  te  în  peisajul  arhitectonic  existent,  se   a!  Comitetului  regional  de  partid  şi  al   1.200  de  corespondenţi  voluntari.  N u ­
           cii  aproape  2*0.000  apartamente,  (a  reconstruiesc  o  scrie  de  oraşe  ca  T i­  Sfatului  popular  regional  publică  zilnic   mai  pînă  la  31  iulie  a.c.,  redacţia  zia­
           sate  s-au  construit  aproape  un  milion  mişoara,  Craiova,  Brăila,  Cluj,  Oradea   în  coloanele  sale  articole  dc  analiză,  re­  rului  a  prim it  peste  5.0C0  dc  scrisori  şi
           de  case.  In  toate  colţurile  ţării  cons­  şi  altele.  Construirea  a  mii  de  aparta­  portaje,  note,  informaţii,   fotografii  şi   corespondenţe  din  care  peste  3.500  au
           trucţiile  continuă   intr-un  ritm   viu,  mente  noi,  şcoli,  instituţii  dc  cultură   alte  genuri  publicistice,  despre  munca   iosc  publicate.
           după  metode  industriale,  folosindu-sc  şi  artă,  spitale  şi  compiexuri  sportive   ce  se  desfăşoară  în  industria  minieră,   Un  spaţiu  larg  a  fost  rezervat  în  zia­
           soluţii  arhitectonice  interesante.  Prin  au  făcut  ca  Hunedoara,  Reşiţa,  Petro­  siderurgică,  constructoare,  în  agricultu­  rul  nostru  articolelor  privind  lupta  oa­
           numărul  de  locuinţe  construite  rapor­  şani  să  devină  oraşe  importante.   Pc   ră,  instituţii  dc  învăţămînt  şi  cultură   menilor  muncii  din  regiune  pentru  în­
           tat  la  numărul  locuitorilor,  ţara  noas­  Iurta  ţării   au  apărut  de  asemenea,   ctc.,  în  care  sînt  popularizate  rezultatele   făptuirea  angajamentelor  luate  în  cins­
           tră  ocupă  un  loc  fruntaş  în  statistici­  oraşe  cu  dciăvîrşire  noi  (Oneşti,  Vic­  obţinute,  iniţiativele  şi  metodele  înain­  tea  marii  sărbători  a  poporului  nostru
           le  mondiale.  Studiul  elaborat  în  cursul   toria,  oraşul  Dr.  Petru  Groza  ctc.).  tate  dc  muncă,   Iuînd  în  acelaşi  timp   — 23 August — pe  care  în  anul  acesta  o
           anului  1963  de  secretariatul  Comisiei     ★                    atitudine  critică  faţă  de  neajunsurile  cc   sărbătorim  pentru  a  XX-a  oară.  Această
           U.N.U.  pentru  Europa  relevă  faptul                             mai  există  în  diferite  sectoare.  sărbătoare, pc care întregul  nostru  popor
                                             Vastul  program  al  construcţiei  de
           că  Romînia  se  situează  pe  primul  loc   locuinţe  a  pus  în  faţa  arhitecţilor  sar­  Pe  baza  hotărîrilor  Comitetului  re­  o  cinsteşte  cu  tot  cc  arc  el  mai  presus
           în  Europa  în  ce  priveşte  ritm ul  cons­  cini  complexe,  Imbiuînd  în  mod  raţio­  gional  de  partid  şi  al  biroului  său,  co­  şi  căreia  îi  datorează  toate  realizările
           trucţiei  de  locuinţe,  creşterea  medie   nal  proiectul  tip  cu  tradiţiile  arhitec­  lectivul   nostru   redacţional,   depune   înfăptuite  în  binele  şi  folosul  lui,  cons­
           anuală  fiind,  între  anii  1953-1962,  de   turale  naţionale,  utilizînd  prefabricate­  strădanii  pentru  a  ridica  conţinutul  ar­  tituie  şi  pentru  lucrătorii  din  presă  un
           17,4  la  sută.                 le  şi  materialele  sintetice  pe  scară  mai   ticolelor  publicate,  pentru  a  susţine  mai   prilej  dc  mobilizare  şi  sporire  a  efortu­
             Capitala  ţării  trece  printr-o  adevă­  largă,  arhitecţii  din  Romînia  au  reu­  activ  eforturile  oamenilor  muncii  din   rilor  pentru  o  muncă  dc  calitate  mai
                                                                                                                superioară,  pentru  a  fi  şi  mai  mult  în
           rată  metamorfoza.  Numai  în  ultim ii  şit  să  rezolve  în  bună  măsură  o  pro­  regiunea  Hunedoara  pentru  realizarea  şi   mijlocul  muncii  creatoare,  pentru  a  o   STAŢIA  C.F.R.  SIMBRIA  —   vedere  din  avion.
           patru  ani  au  fost  construite  aproape  blemă  extrem  dc  importantă  —  îmbi­  depăşirea  sarcinilor  dc  plan  şi  a  anga­  susţine  şi  face  cunoscut  în  ţară  şi  pes­
           50.000  de  apartamente  cărora  urmea-  narea  esteticului  cu  utilul  şi  economi­  jamentelor  luate  în  întrecerea  socialis­  te  hotare.
           co  să  li  se  adauge  alte  15 000  în  acest  cul.  Tipizarea  ca  şi  clementele  prefa­  tă.  Un  obiectiv  principal   al   ziarului
           an.  Vechile  cartiere  mărginaşe  —  Flo-  bricate  n-au  frînar  creaţia  arhitectu­  nostru  a  fost  şi  este  extinderea  iniţia­  Acum,  mai  mult  ca  orîcînd,  colecti­
           rcasca,  Balta  Albă.  Drumul  Taberei,  rală.  Un  exemplu  concludent  în  acea­  tivelor  şi  metodelor  înaintate  de  mun­  vul  nostru  se  străduieşte  să  îndeplineas­
           Giuleşti,  Olteniţa  şi  altele  —  cu  totul  stă  privinţă  îl  reprezintă  marile  an­  că.  M ilitînd  pentru  înfăptuirea  acestui   că  în  mod  exemplar  sarcinile  trasate  dc
           nccorcspunzătoare  cerinţelor  vieţii  ur­  sambluri  de  pc  litoralul  Marii  Negre.  obiectiv,  în  coloanele  ziarului  au  fost   partid,  să  lupte  pentru  ridicarea  conti­
           bane,  au  cedat  locul  unor  cartiere      *                     publicate  numeroase  articole  prin  care   nuă  a  nivelului  publicistic  al  articole­
           compacte  noi.  Microraionul  se  afirmă   Intensificarea  construcţiei  dc  lo­  s-au  făcut  larg  cunoscute   iniţiative  şi   lor  şi  prin  aceasta  să  mobilizeze  maseJc
           iot  mai  mult  ca  unitate  structurală  a   cuinţe  în  oraşele  şi  centrele  mun­  metode  cum  sînt:  „N ici  un  vagoncc  de   dc  oameni  ai  muncii  în  îndeplinirea  şi
           oraşelor  aflate  în  reconstrucţie,  popu­                        minereu  (cărbune)  rebutat",  „Să  lami­  depăşirea  prevederilor  Directivelor  Con­
                                           citoreşti   ale   ţării   este   asigurată
           laţia  sa  avînd  la  dispoziţie  unităţi  co­  în   primul   rînd   prin   investiţiile   năm  la   toleranţe  negative",  „Două   gresului  al  lil-lca  al  P.M.R.,  să  susţină
           merciale  pentru  deservire,  ca  şi  unităţi   statului,   a   căror   dinamică   mar­  cîmpuri  de  cărbune  în  fiecare  schimb   şi  mai  mult  preocupările  multilaterale   In  acest  an  conducerea  secţiei  O.S M.   mitru  Cuşmir  şi  alţii.  Lectorii  s-au  în­  acestei  probleme  o  marc  atenţie.   Ca
           culturale  (şcoală,  cinematograf,  tere­                                                            ale  oamenilor  muncii,  pentru  a  dezvolta                                                           urmare,  rezultatele  pc  caic  lc  obţin  sînt
                                           chează   o   creştere  continuă.   Ast­                              şirul  succeselor  obţinute.       2  de  la  C.S.  Hunedoara,  împreună  cu   grijit  ca  temele  predate  să  fie  bine  do­
           nuri  sportive  ctc.).                                             din  fiecare  aripă  dc  abataj",  „Două  fî-
                                           fel,  numai  în  perioada  prim ilor  patru                                                             comitetul  sindicatului,  sub  îndrumarea   cumentate,  să  cuprindă  exemple   din   tot  mai  bune.
             Asemenea  nuri  ansambluri  au  fost  ani  ai  planului  şesenal  (1960—1963,                                                         comitetului  de  partid,  s-au  preocupat   secţia  lor.  Multe  din  lecţii  au  fost  ur­  XARAMAL1S  TEODOR,  prim -topi-
           construite  şi  în  oraşele   laşi,  Galaţi,  paralel  cu  eforturile   făcute  pentru                                                  îndeaproape  dc  ridicarea  calificării  pro­  mate  de  demonstraţii  practice.  Ca  ur­  tor;  înainte  dc  a  urma  cursul  de  ridi­
             Considerentele  urbanistice  care  stau  tui  a  investit  în  construcţia  dc  locu­ DtzvoHsrea                                       încă  din  primele  zile  ale  anului  au   bine  cele  predate,  au  aplicat  întocmai   care  a  calificării  nu  reuşeam  să-mi  or­
           Braşov,  Reşiţa,  Constanţa,  Suceava etc.  dezvoltarea  economiei  şi  culturii,  sta­                                                 fesionale  a  muncitorilor.       mare,  muncitorii  cursanţi  au  înţeles  mai
                                                                                                                                                                                                                       ganizez  atît  de  bine  munca.  Nu  ţineam
           la  baza  construcţiei  de  locuinţe  sînt  inţe  11  miliarde  lei,  sumă  care  repre­                                                fost  deschise  cursuri  de  ridicare  a  cali­  cele  învăţate,   contribuind  astfel  mai   seamă  întotdeauna  de  executarea  eşalo­
                                           tul  pc  anul  1950.  In  1961  investiţiile  invâţâoitnfslai superior
           strîns  legate  de  planurile  dc  dezvoltare  zintă  mai  mult  de  jumătate  din  buge­                                               ficării  profesionale  la  care  au  fost  înca­  mult  la  depăşirea  sarcinilor  de  plan,  la   nată  a  operaţiilor  dc  lucru.  A  existat
           a  economici  naţionale.  Cel  mai  ade­                                                                                                draţi  421  de  muncitori  oţelari,   lăcă­  îmbunătăţirea  calităţii  produselor.   Pc   apoi  uneori  în  activitatea  mea  tendinţa
           sea,  studiile  şî   proiectele  urbanistice  destinate  construcţiei  dc  locuinţe  nu   In  ţara  noastră  revin  astăzi  60  de   tot  mai  apreciată  de  partidul  şi  statul   tuşi,  electricieni,  apaducteri,  zidari  ctc.   această  temă  zilele  trecute   redactorul   accelerării  terminării  unor  operaţii  care
           pun  în  centrul  atenţiei  corelaţia  din­  fost  cu  20  Ia  sută  mai  mari  dccît  în   studenţi  la  10.000  de  locuitori  faţă  dc   nostru.  Pc  lîngă  ordine  şi  medalii,  în­  Cursurile  au  fose  bine  organizate.  Îna­  nostiu,   I.azâr   Denicter.   a   avut  o   rjimîiicau  în  urmă.  Din  această  cauză,
           tre  ansamblul  dc  locuinţe  şi  noile  am­  1960,  în  1962  cu  30  la  sută,  conti-   17  studenţi  cît  reveneau  în  anul  193S   văţători  şi  profesori  au  prim it  titlu ri   inte  de  deschiderea  lor  s-au   întocmit   discuţie  cu  o  parte  din  oţelarii  de  la  s-a  întîmplat  dc  multe  ori  ca  ele  să  fîc
           plasamente  industriale  şi  evită  extin­  nuînd  să  crească  şi  mai  mult  în  anii   la  acelaşi  număr  de  locuitori.  dc  „fruntaşi"  sau  „em eriţi".  Pînă   în   programe  analitice,  pc  grupe  dc  profesii,   O.S.M.  2,  care  au  frecventat  cursurile  dc  calitate  mai  slabă.  Acum,  după  cu
           derea  construcţiilor  pe  mari  suprafeţe.  1964— 1965.             In  anul   universitar   recent  încheiat   anul  1964  peste  5.600  dc  membri  ai  cor­  în  care  au  fost  prevăzute  teme  intere­  am  frecventat  cursul  dc  ridicare  a  cali­
           Pentru  o  scrie  de  zone  importante  ale   Amploarea  construcţiilor,  ritm ul  din   au  urmat  cursurile  112.611  de  studenţi,   pului  didactic  au  fost  distinşi  cu  aceste   sante,  legate  de   specificul  producţiei.   ficării,  unde  am  avut  ocazia  să  audiez
           ţării  s-a  trecut  la  elaborarea  unor  stu­  cc  în  ce  mai  înalt  în  care  se  desfă­  dintre  care  aproximativ  23.000  au  fost   titlu ri.  Dintre  temele  prevăzute  în  programele            pc  lîngă  alte  lecţii  şi  pc  cea  intitulată:
           dii  dc  sistematizare  teritorială  care  in­  şoară  constituie  o  expresie  grăitoare  a   înscrişi  la  formele  de  învăţămînt  seral   Numeroşi  profesori  din  învăţămîntul   analitice  amintim:  „Procesul  tehnologic   Discuţie  cu  ofe/ari   „Lucrul  după  grafic  şi  importanţa  res­
           dică  cea  mai  raţională   repartizare  şi  grijii  partidului  şi  guvernului  nostru   şi  fără  frecvenţa.  Dintre  aceştia,  63  la   superior  sînt  deţinători  ai  titlulu i   dc   dc  elaborare  a  oţelurilor  calmate  şi  nc-   pectării  lui",  îmi  organizez   mai  bine
           dezvoltare  a  localităţilor  în  funcţie  dc  pentru  îmbunătăţirea  necontenită   a   sută  au  fost  bursieri,  65  la  sută  au  lo­  „om  de  ştiinţă  emerit".  calniate",  „C ontrolul  şi  reglarea  regimu­  de  ta  C.S.H.  munca.  înainte  dc  începerea   lucrului
           repartizarea  forţelor  de  producţie,  u i­  condiţiilor  dc  locuit  ale  populaţiei.  cuit  în  cămine,  iar  60  la  sută  au  luat   O  nouă  dovadă  a  grijii  pentru  asi­  lui  termic  al  cuptoarelor",   „Turnarea   mă  interesez  de  la  şeful  dc  echipă   pc
           mind  ca  în  decurs  dc  10-12  ani  să  se   N.    DASCÂLESCU    masa  la  cantină.                gurarea  celor  mai   bune  condiţii   de   de  calitate  a  oţelurilor",  „Corelaţia  în­             carc-l  schimb  cum  au  funcţionat  agre­
           întocmească  schiţe  dc   sistematizare   redactor  la  Agcrprcs                                                                                                                                            gatele,  care  este  calitatea  materialelor.
                                                                                Puternica  dezvoltare  a  învăţământului   viaţă  cadrelor  didactice  de  toate  grade­  tre  viteza  dc  turnare,  temperatura   şi
                                                                                                                                                                                     dc  ridicare  a  calificării,  lată  cîteva  din
                                                                              superior  a  avut  ca  urmare  şi  creşterea   le  o  constituie  recenta  Hotărîre  a  C.C.   compoziţia  oţelurilor",  „întreţinerea  in­  Verific  starea  uneltelor,  apoi  împart  ju­
                                                                              numărului  necesar  de  cadre  didactice.   al  P.M.R.  şi  a  Consiliului  de  Miniştri   stalaţiei  dc  răcire  a  cuptoarelor"  şi  al­  relatările  lor.  dicios  muncitorii  pc  operaţii  de  lucru,
                                                                              In  comparaţie  cu  2.194  de  asistenţi,  lec­  privind  sporirea   salariilor,  care  aduce   tele.  La  cursuri  au  fost  recrutaţi   să   LUPU  IO AN,  turnător  şef:  Am  ter­  ţinînd  scama  de  sarcinile  pc  care   le
                                                                              tori  şi  profesori  universitari   existenţi   învăţătorilor  un  spor  de  13  la  sută,  iar   predea  ingineri  şi  maiştri  cu  experienţă   minat  şcoala  dc  calificare  în  anul  1960.   avem  dc  îndeplinit,  de  numărul  şi  cali­
                                                                              în  1938—1939,  în  anul  dc  învăţămînt   profesorilor  dc  10  la  sută,  în  afară  dc   în  muncă  printre  care:  loan  Szabo,  Za-   De  atunci  m-am  străduit   tot  timpul   ficarea  fiecăruia.  Eşalonez  în  aşa  fel  o-
                                                                              1963— 1964   au   funcţionat   aproape  faptul  că  mulţi  dintre  ci  beneficiază  dc   haric  Costea,  Alexandru  Oprănescu,  Oc-   sa-mi  îmbogăţesc  cunoştinţele  profesio­  pcraţiilo   încîc   ele   »ă   fiu   termi­
                                                                              12.000  cadre  didactice  în  facultăţi   şi   reduceri  dc  impozite  pc  venit.  tavian  Imbre,  Valentin  Călţun,  Tibcriu   nale.  In  acest  an,  ant  urmat  cursul  dc   nate  la  timp,  să  fie  dc  bună  calitate.
                                                                              institute.  Munca  depusă  dc  aceştia  este            (Agcrprcs)  Silea,  loan  Ardclcanu,  loan  Crişan,  Du-  ridicare  a  calificării,  care  m-a   ajutat   Tot  timpul  controlez  $i  Ic  arăt  concret
                                                                                                                                                                                     să   stăpîncsc  mai   bine  tainele  me­  cum  trebuie  executate  lucrările.  După
                                                                                                                                                                                     seriei,  să  obţin  rezultate  mai  bune   terminarea  serviciului   ţinem  un  scurt
                                                                                                                                                                                     în  muncă.  Să  dau  un  exemplu.  înainte   bilanţ.  Cu  această  ocazie  sc  scot   în
                                                                                                                                                   coleclivul  de  muncă  al  t.F.  Orăştie
                                                                              FORESTIERII                                                          s-a  angajat  să  depăşească  planul  la   de  a  urma  acest  curs  am  avut  unde   evidenţă  unele  deficienţe  şi  sc  fac  pro­
                                                                                                                                                                                     defecte  de  turnare  ca:  retrasuri,  goluri
                                                                                                                                                                                                                        puneri  pentru  eliminarea  lor  în  2Îua  ur­
                                                                                                                                                   producţia  globală  cu  60.000  lei,  la   dc  retragere,  fisuri  etc.  Cauzele  aces­  mătoare.
                                                                                                                                                   producţia  marfă  cu  100 000  lei,  să   tora  nu  mi  lc-am  explicat  atic  dc  bine   JURJ  TEODOR  —  oţclar.  Pentru  ca
                                                                              ÎNSCRIU  NOI  SUCCESE                                                sortimente  cu  875  m c.  şi  să  reali­  pînă  nu  s-a  predat  lecţia  „Rebuturile   oţelul  să  fie  dc  calitate  buna,  pe  lîngă
                                                                                                                                                   depăşească  planul
                                                                                                                                                                         principalele
                                                                                                                                                                     la
                                                                                                                                                                                     de  turnare  şi  mijloacele  dc  reducere  a
                                                                                                                                                                                                                        alte  condiţii,  oalele  dc  turnare  trebuie
                                                                                                                                                   zeze  100 000  lei  economii  la  pre­  lor",  din  care  am  învăţat  că  trebuie  res­  să  fie  bine  curăţate.  M ulţi  dintre  oţc-
                                                                                In  parchetele  lorestiere  din  raio­  şi  introducerea  tehnicii  noi.  Numai   ţul  de  cost  Pînă  la  1  august  nu­  pectată  cu  stricteţe  corelaţia  dintre  vi­  lari  privesc  superficial  acest  lucru,   îl
                                                                              nul  Orăştie   freamătul  muncii  nu   în  cursul  acestui  an  au  lost  mon­  mai  la  producţia  globală  s-a  reali­  teza  de  turnare,  temperatura  şi  compo­  consideră  „m ărunt",  însă  nu  este  chiar
                                                                                                                                                                                     ziţia  oţelurilor.  Dacă  oţelul  c  mai  rece
                                                                              conteneşte  pînă  seara.   Zgomotul   tate  4  funiculare  noi,  a  crescut  par­  zat  o  depăşire  de  1.229 000  lei.  iar             aşa.  Dacă  în  oala  în  care  sc  toarnă  oţel
                                                                              produs  de  lierăstraiele  mecanice  şi   cul  de  maşini  şi  utilaje  cu  încă  5   la producţia  marfă 2.630 000  lei.  S-au   viteza  dc  turnare  în  lingotierc  trebuie   sc  găseşte  zgură,  resturi  de  cărămizi,  sau
                                                                                                                                                                                     să  fie  mai  mare,  şi  invers.  In  cazul  cînd
                                                                                                                                                                                                                                                      în
                                                                                                                                                                                                                        dilcrilc  alte  materiale  ncmctalicc,
                                                                              de  tractoare  se  aude  pînă  departe   tractoare  şi  30  de  fierăstraie  meca­  dat  peste  prevederile  planului  8.924   oţelul  rece  sc  toarnă  cu  o  viteză  mică   oţel  sc  produc  incluziuni,  calitatea  lui
                                                                              Există,  în  aceste  zile  o   însufleţire   nice.                   m c.  masă  lemnoasă  la  principalele   sc  produc  înfăşurări  caic  dau  lingoului   este  influenţată  negativ.  Eu,  acord  aces­
                                                                              generală  în  rîndul  muncitorilor  noş­  Pentru  folosirea  la  întreaga  capa­  sortimente  şi  s-au  realizat  339 000   o  suprafaţă  necorespunzătoare.   Dacă   tei   probleme  o  deosebită  importanţă.
                                                                              tri.  Fiecare  muncitor,  maistru  şi  in­  citate  a  maşinilor  şi  utilajelor,  ex­  lei  economii  suplimentare  la  preţul   temperatura   oţelului  c  ridicată  şi  se   Am  grijă  să  curăţ  bine  oalele  dc  tur­
                                                                              giner  este  stăpînit  de  dorinţa  de  a   tinderea  organizării  muncii  în  bri­  de  cost.         toarnă  cu  o  viteză  prea  mare,  lingou!   nare.  Mă  străduiesc  dc  asemenea,   să
                                                                              obţine  succese  cît  mai  frumoase  în   găzi  complexe  cu  plata  in   acord   Noi  însă,  nu  ne  vom  opri  aici.   nu-şi  formează  o  scoarţă  corespunzător   montez  corect  dopul  oalei  -  deoarece,
                                                                              îndeplinirea  angajamentelor   luate   global, comuniştii  desfăşoară o  mun­  Sinlem  hotărî{i  să  cotinuăm   şirul   dc  groasă,  crapă  fie  la  solidificare  dato­  dacă  el  nu  este  montat  corect  nu  se
                                                                              în  cinstea  lui  23  August.  In  Irunlea   că  politică  permanentă  Ei  sînt  me­  succeselor,  cu  altele  şi  mai  fru­  rită  tensiunilor  interne,  fie  în  procesul   poate  regla  corespunzător  viteza  dc  tur­
                                                                              întrecerii  socialiste  se  află  comuniş­  reu  in  mijlocul  muncitorilor,  le  vor­  moase          dc  laminare.                      nare,  se  produc  pierderi  dc  oţel.  înainte
                                                                              tii.  îndrumate  de   comitetul   de   besc  despre  importanta  îndeplinirii   VASILE  RUSU             înainte,  corelarea  dintre   viteza   dc   dc  turnarea  oţelului  controlez  bine  sta­
                                                                              partid,  organizaţiile  de  bază  P.M.R.   angajamentelor  Varga  Aristidie,  Ca-   secretar  al  Comitetului  dc  partid   turnare,  temperatura  si  compoziţia  oţe­  rea  oalelor  pentru  a  nu  avea  defecţiuni
                                                                                                                                                                                                                        ascunse  care  să  ducă  la  infiltra ţii  şi  la
                                                                              dm  sectoarele  forestiere  acordă  toa­  vrilă  Nasta,  Pavel  $erban,   Vasile   I.  F.  Orăştîc     lurilor  o  neglijam.  Acum  însă,  acord  perforări.
                                                                              tă  atenţia  felului  cum  se  îndeplinesc   Drăghici  sînt  doar  cîtiva  din  aceştia.
                                                                              angajamentele  Ele  s-au  îngrijit  ca   Militînd  pentru  creşterea  producti­
                                                                              in  fiecare  echipă  si  brigadă  forţele   vităţii  muncii,  reducetea  preţului  de
                                                                              să  fie  bine  împărţite.  cei  mai  buni   cost.  reducerea  pierderilor  prin  ex­
                                                                              membri  şi  candidaţi  de  partid  să   ploatare,  valorificarea  superioară  a
                                                                              fie  judicios  repartizaţi  la   locurile   masei  lemnoase,  ei  se  bazează  pe
                                                                              principale  ale  producţiei.  Această   fapte  concrete,  luate  din  echipa  sau
                                                                              măsură  a  condus  la  o  mai  bună  or­
               De  curînd    Orăştie  s-a  deschis  o  expoziţie  de  artă  populară.   ganizare  a  muncii,  la  folosirea  mai   brieada  din  care  fac  parte  Exem­
           Aici  prin  intermediul  exponatelor  sini  prezente  spiritul  creator  şi  mă­  latională  a  utilajelor  şi  mecanisme­  plele  convingătoare  pe  care  le  fo­
           iestria  oamenilor  muncii  din  regiunea  noastră.  In  cusăturile  şi  gher­  lor.                  losesc  ii  mobilizează  pe  toti  mun­
           ghefurile  prezentate  sînt  cuprinse  motive  naţionale,  ele  rellectînd  obi­                      citorii,  membri  şi   nemembri   de
                                                                                Luptînd  pentru  creşterea  produc­  nartid  la  o  muncă  însufleţită,  rea­  In  planurile  de  producţie  ale  G.A.C.   materiale  pentru  construcţii  au  fost  re­  nificate  a  sc  construi  în  acest  an  s-a  să­
           ceiurile  cit  şi  preocupările  de  fiecare  zi  ale  oamenilor  muncii.
                                                                              tivităţii  muncii,  —  indicator  princi­  lizările  ne  care  le-au  obtinut  pînă   se  prevede  ca  în  acest  an  efectivele  dc   partizate  şi  gospodăriilor  colective  din   pat  fundaţia.  La  celelalte,  pînă  la  sfir-
               IN  FOTOGRAFIE :  port  pădurenesc  din  comuna  Bătrîna,  exponat,   pal  al  planului  de  producţie  —  or­  acum  sînt  în  acest  sens  edificatoa­  bovine,  ovine,  porcine  şi  păsări  să  crea­  raioanele  Orăştie,  Sebeş,  llia  ş.a.  Aşa­  şitul  lunii  iulie,  încă  nu  s-a  făcut  nimic
           care  a  şti mit  interesul  vizitatorilor.               /        ganizaţiile  de  bază  urmăresc  îndea­  re  lată  un  exemolu  In  cimtea  mă­  scă  simţitor.  După  cum  sc  ştie,  reali­  dar,  au  existat  condiţii  pentru  ca  o  mare   iar  în  raioanele  Haţeg  şi  Orăştie  au  ră­
                                                                              proape  realizarea  planului   M.T.O.  reţei  sărbători  a  poporului  nostru  zarea  acestui  obiectiv  depinde  în  marc   parte  din  construcţii  să  fie  terminate,   mas  ncatacatc  lucrările  la  10  adăpos­
                                                                                                                                                   măsură  dc  asigurarea  bazei  furajere  şi   iar  altele  să  sc  afle  într-un  stadiu  de   turi  pentru  bovine.   Necorespunzător
                                                                                                                                                   dc  crearea  unor  condiţii   corespunză­  execuţie  avansat.  O  asemenea   situaţie   s-au  desfăşurat  lucrările  dc  construcţie
                                                                                                                 fost  dotate  cu  utilaje  în  scopul  mecani­  toare  dc  adăpostire  pentru   animalele   se  întîlneşte  în  numeroase  gospodării  co­  a  obiectivelor  zootehnice  şi  în  G.A.C.
          întreprinderile  de  gospodărie                                                                        zării  celor  mai  grele  operaţiuni.  Astfel,   proprietate  obştească.  De  aceea,  termi­  lective  în  care  organizaţiile  dc  partid  nu   de  pc  raza  oraşului  regional  Deva,  unde
                                                                                                                 mare  parte  din  întreprinderi  sînt  dotate   narea  la  timp  a  construcţiilor  zootehni­  determinat  consiliile  de  conducere   ca   din  cele  41  construcţii  zootehnice  şi
                                                                                                                 cu  autogunoiere,  autostropitori.  betonie­
                                                                                                                                                                                     paralel  cu  aprovizionarea  eu  materialele
                                         W
                                              A
          orăşeneasca in  continuă  dezvoltare                                                                   re.  malaxoarc,  autocamioane,  autobascu­  ce  planificate  trebuie  să  constituie  una   dc  construcţii  necesare  să  ia  măsuri  co­  acest  an,  se  află  în  diferite  stadii   dc
                                                                                                                                                                                                                        gospodăreşti  prevăzute  a  sc  termina  în
                                                                                                                                                   din
                                                                                                                                                        problemele  dc  rezolvarea
                                                                                                                                                                              căreia
                                                                                                                 lante,  autobuze  etc.
                                                                                                                                                                                     respunzătoare  pentru  organizarea  judi­
                                                                                                                                                   c>te  necesar  să  se  ocupe  cu  toată  răs­
                                                                                                                  întreprinderile  dc  gospodărie   orăşe­  punderea  organele  şi  organizaţiile   de   cioasă  a  muncii,  (n  unităţile  în  care  s-a   execuţie  doar  12  obiective,  in  raioanele
                                                                                                                                                                                                                                                      în
                                                                                                                                                                                                                        Haţeg,  llîa  şi  Orăştie  sine  ramase
            O  dată  cu  dezvoltarea  industriei  din   gamă  largă   prestatoare   de   servicii.   Astăzi,  întreprinderile  dc  gospodărie  o-   nească  şi  locativă  sînt  strîns  legate  dc   partid.  prevăzut  din  timp  formarea  dc  echipe
          regiunea  Hunedoara,  în  anii  regimului   I.G.O.-urile  sînt  legale  de  populaţie  prin   răşenească  sînt  dotate  cu  153  autobuze,                                 dc  colectivişti  cate  să  lucreze  pernia-  urmă  şi  construcţiile  dc  magazii  şi  pă-
                                                                                                                                          o  deser­
                                                                                                                 interesele  populaţiei  pc  care
          democrat-popular  au  crescut  corespun­  mii  de  fire.  Ele  vin  să  vegheze  la  men­  iar  pînă  la  sfârşitul  anului  vor  mai  pri­  vesc.  Dc  aceea,  toate  strădaniile  munci­  Potrivit  prevederilor  planurilor   dc   tuic.
                                                                                                                                                                             G.A.C.,
                                                                                                                                                   producţie  întocmite  dc  către
          zător  şi  oraşele  şi  centrele  muncitoreşti.   ţinerea  gradului  dc  confort  al  locuito/i-   mi  încă  24.  Incepînd  din  1959  au  fost   torilor,  inginerilor  şi  tehnicienilor  sînt   pînă  la  sfirşiiul  acestui  an  vor  trebui   i'impul  este  destul  dc  înaintai.  In  cu­
          Acest  lucru  sc  reflectă  atît  prin  creşte­  lor  oraşelor  şi  centrelor  muncitoreşti,   puse  la  dispoziţia  cetăţenilor  primele  ta­  concentrate  în  acest  scop.       In  G.A.C.                rînd  va  începe  recoltatul  cerealelor  do
          rea  numărului  de  locuitori  cît  şi  a  ni­  în  tot  timpul,  inclusiv  în  orele  de  odih­  ximetre  în  oraşele  Hunedoara  şi  Petro­  terminate  lucrările  dc  construcţie   la                     toamnă.  Acc^t  lucru  trebuie  să  determi­
          velului  urbanistic  şi  tchnico-cdilitar.  In   nă,  asigurind  alimentarea  cu  apă  pota­  şani,  ajungînd  ca  acum  ele  să  existe  în   Îndrumate  dc  organele  şi  organizaţiile   187  adăposturi  noi  pentru  animale,  iar   ne  conducerile  G.A.C.  pentru  a  urgen­
          felul  acesta  a  sporit  şi  gradul  dc  confort   bilă,  aiimcntarca  cu  căldură  a  locuinţe­  toate  oraşele.  de  partid,  conduse  cu  grijă  şi  compe­  la  alte  95  obiective  este  necesar  să  sc   uent   la   construcţii,  s-a  efectuat   un   ta  lucrările  de  construcţie  a  magaziilor
          a!  oamenilor  muncii.            lor  încălzite  central  sau  prin  tcrmofica-   An  dc  an  fondul  locativ,  proprietate   tenţă  dc  comitetele  executive  ale  sfatu­  termine  lucrările  începute  în  anii  an­  volum  sporit  dc  lucrări  la  ridicarea  con­  şi  pătulclor,  în  vederea  păstrării  în  bune
            Creşterea  şi  dezvoltarea  oraşelor  a  im­  re.  întreţinerea  canalizării,  întreţinerea   dc  stat  s-a  dezvoltat  considerabil  prin   rilor  populare,  colectivele  dc  muncitori,  teriori.  In  afară  dc  acestea,  un  volum   strucţiilor,  unele  din  obiectivele  prevă­  condiţii  a  recoltei.
          pus  crearea  unor  unităţi  care  să  asigu­  parcurilor,  străzilor  şi  zonelor   verzi,   miile  dc  apartamente  confortabile,  puse   ingineri  şi  tehnicieni  din  întreprinderile   important  dc  lucrări  se  prevede  a   se   zute  fiind  terminate,  iar  altele  aflîn-   De  asemenea,  este  necesar  sa  sc  aibă
          re  deservirea  oamenilor  muncii  sub  as­  maturatul,  spălatul  şi  stropitul  străzilor,   la  dispoziţia  oamenilor  muncii.  In  anii   dc  gospodărie  orăşenească  din  regiunea   efectua  la  construcţia  celor  290  obiec­  du-sc  în  stadii  avansate  dc  execuţie.  La   in  vedere  faptul  ca  nu  peste  multa  vre­
                                                                                                                                                   tive  gospodăreşti  (magazii,  pătule  etc)
          pect  urbanistic  şi  edilitar.   întreţinerea  fondului  dc  locuinţe  pro­  puterii  populare  s-au  construir  în  regiu­  Hunedoara  muncesc  cu  abnegaţie  pen­      gospodăria   colectivă  d'n  Bcrghin,   de   me  animalele  vor  întră  în  perioada  de
            In  anii  regimului  burghezo-ntoşieresc   prietate  dc  stat,  transportul  orăşenesc   nea  Hunedoara  apartamente  cu  o  supra­  tru  satisfacerea  necesităţilor  dc  servicii   noi  sau  începute  din  anul  trecui.  pildă,  s-a  ridicat  un  grajd  nou  pînă  la   stabulcţîe.  Centru  ca  c!c  >ă  poată   fî
          pc  teritoriul  actualei  regiuni  Hunedoa­  cu  autobuze  şi  taximetre,  efectuarea  dc   faţă  locativă  dc  peste  2.100.000  m.p.  Ele   ale  populaţiei  şi  primesc  un  sprijin  pre­  In  vederea  terminării   construcţiilor   acoperiş,  iar   la  G.A.C.  din   Mihalţ   adăpostite  în  condiţii   corespunzătoare
          ra  exista  o  singură  întreprindere  edili­  servicii  dc  prestări  în  construcţii,   atît   sînt  administrate  şi  întreţinute  de  către   ţios  din  partea  comitetelor  de  cetăţeni,   la  termenele  stabilite,  gospodăriile  co­  s-au  dat  în  folosinţă  un  grajd  şi  o  ma­  trebuie  Iunie  măsuri  în  vederea  termi­
          tară,  în  Petroşani,  care  distribuia   apă   pentru  populaţie  cît  şi  pentru  sectorul   întreprinderile  dc  gospodărie  orăşenea­  a  comitetelor  de  blocuri,  a  comitetelor   lective  au  prim it  un  sprijin  preţios  din   ternitate  începute  din  anul  trecut  iar   nării  în  cc)  mai  scurt  timp  a  obiecti­
          cîtorva  clădiri,  întreţinea   canalul   şi   socialist,  etc.     scă  şi  locativă.                 de  străzi,  în  rezolvarea  unor  probleme   partea  consiliilor  agricole  raionale   şi   la  G.A.C.  din  Caltiu  şi  Totoi  cîtc  un   velor  prevăzute,  deoarece  mimai  în  te­
          matura  o  parte  din  străzi.  In  anii  dc   Cifrele  sînt  în   măsură  sa  exprime   Ca  urmare,  volumul   prestărilor  dc   dificile  şi  mai  ales  în  buna  gospodărire   orăşeneşti.  Astfel,  în  afară  dc  faptul  că   coteţ   pentru   păsări.  Unele  rezultate   lul  acesta  se  poate  asigura  sporirea  efec­
          după  eliberare,  prin  grija  partidului  şi   concludent  saltul  cantitativ  şi  calitativ,   servicii  comunale  a  înregistrat  în  anul   a  fondului  locativ.  în  cadrul  fiecărei  unităţi  s-a  făcut  din   bune  în  ceea  ce  priveşte  construcţia  a-   tivelor,  păstrarea  lor  într-o  stare  nor­
          statului  nostru,  an  luat  fiinţă  şi  a  fost   înregistrat  în  gospodăria  comunală   în   1964  o  creştere  dc  2,5  ori   faţă   dc   Mobilizaţi  în  întrecerea  socialistă,  lu­  timp  amplasarea  judicioasă  a  construc­  dăposiurilor  pentru  bovine  s-au  obţinut   mală  de  producţie,  înlăturîndu-sc  toto­
          reorganizat  întreg  sistemul  dc  gospodă­  anii  de  după  1944.  Astfel,  producţia  dc   1959.   Gama   prestărilor   dc   servi­  crătorii  din  gospodăria  comunală   din   ţiilor,  au  fost  puse  la  dispoziţia  G.A.C.,   şi  îu  raionul  Sebeş,  unde  din  cele   5   dată  risipa  de  furaje.
          rie  comunală  şi  locativă,  fiind  înfiin­  apă  potabilă  a  crescut  dc  10  ori,  con-   cii  pentru  populaţie  se  lărgeşte  con­  regiunea  noastră,   întîmpină  cea  dc  a   prin  repartiţii,  însemnate  cantităţi   dc   grajduri  începute  în  anul  trecut  4   au   tn  vederea  terminării  la  timp  a  tu­
          ţate  întreprinderi  de  gospodărie  orăşe­  struindu-sc   noi   surse  in  Hunedoara,   tinuu  şi  prin  înfiinţarea  de  noi   ij-   XX-a  aniversare  a  eliberării  patriei  cu   materiale  cum  sînt:  ciment,  ţiglă,  lemn   losi  terminate:  altul  se  află  la  acoperiş.  turor  construcţiilor  planificate  în  fie­
          nească  în  principalele  oraşe  ale  regiu­  Deva,  Călan,  Brad  şi  Haţeg;  lungimea   nturi  ca:  lucrări  de  instalaţii  sanitare,   noi  şi  însemnate  succese  în  muncă.  Ast-   de  diferite  esenţe  etc.  Pc  lîngă  aceasta   Dintre  grajdurile  planificate  a  li  con­  care  G.A.C.,  este  necesar  ca  organele
          nii  ca:  Deva,  Hunedoara,  Petroşani,  Al­  reţelelor  de  apă  a  sporit  dc  3,4  ori.  iar   apă,  canalizare,   lucrări  de   construc­  lel,  numai  în  primul  semestru  al  aces­  însă,  la  indemîna  gospodăriilor  colective   struite  în  acest  an  însă.  lucrările  nu  au   şi  organizaţiile  de  partid  să  sprijine  con­
          ba  lulîa,  Sebeş,  Brad,  Orăştie  şi  Haţeg.   numărul  consumatorilor  alimentaţi  prin   ţii  (reparaţii  la  clădiri  particulare,  zu­  tui  an,  planul  de  prcuaţii  a  fost  reali­  stă  posibilitatea  ca  o  marc  parte  din   început  la  5  obiective.  4  sc  află  la  aco­  ducerile  unităţilor  agricole  pentru  a  or­
          In  1960,  ca  urmare  a  numărului  marc   surse  centralizate  de  distribuţie,  sc  ri­  grăveli,  vopsitorii,  parchetâri,  montări   zat  în  proporţie  dc  109,3  la  sută,  obţi-   materialele  necesare  $ă  şi  Ic  asigure  prin   periş,  celelalte  fiind  la  zidărie  sau  fun­  ganiza  cît  inai  judicios  munca,  asifcl  in­
          dc  apartamente  date  în  folosinţă,  Ia  Pe­  dică  la  peste  150.000  în  1964,  revenind   de  sobe  dc  teracotă,  împrejmuiri),  pres­  nîndu-se  în  acelaşi  timp  la  preţul   dc   valorificarea  cît  mai  deplină  a  resurse­  daţie.  Lucrările  sînt  rămase  îii  urma  şi   cit,   paralel  cu  muncile   agricole   în
          troşani  s-a  creat  întreprinderea  dc  lo­  pc  cap  dc  locuitor  un  consum  de  7  ori   tări  dc  servicii  cu  mijloace  de  transport   lor  locale.                la  adăposturile  pentru  porcine.  Dîn  cele   chrip,  să  sc  lucreze  din  plin  şi  la  ri­
          cuinţe  şi  localuri,  precum  şi  întreprinde­  mai  marc  dccît  în  1944;  lungimea  reţe­  ctc.    cost  o economie  dc  1.138 000  lei.  Cu  bu­  Sc  poate  evidenţia  în  această  privinţă   11  maternităţi  care  trebuie  tcrmbiatc   dicarea  obiectivelor  zootehnice  şi  gos­
          rile  de  gospodărie  orăşenească  din  Că-   lelor  de  canal  a  crescut  dc  aproape  8   O  dată  cu  sporirea  volumului  de  pres­  curie  raportăm  că  nc-ain  realizat  şi  de­  exemplul   gospodăriilor   colective  dîn   lucrările  dc  construcţie  au  început  doar   podăreşti  stabilite,  Consiliile agricole rrc-
          lan  şi  Cugir.                   ori  faţa  de  1944,  iar  reţelele  dc  ter-   tări  dc  servicii,  cu  sarcinile  cc  Ie  revin   păşit  angajamentele  luate  în  cinstea  ma­  raionul  Alba,  care  au  asigurat  întreaga   la  6.  buic  să  asigure  o  repartizare  judicioasă
            Continua  dezvoltare a  întreprinderilor   moficare  se  întind  pc  62  km,  lucru  des­  pc  linia  întreţinerii  şi  conservării  fon­  rii  sărbători  a  poporului  nostru.  cantitate  de  ciment  şi  dc  cărămidă  ne­  O  situaţie  ncsatisfacăloare  sc  întâlneş­  a  materialelor  de  construcţii,  să  organi­
          de  gospodărie  orăşenească  este  rezulta­  pre  care  în  trecut,  nu  se  putea  vorbi.  dului  locativ,  a  întreţinerii  curăţeniei  si   Ing.  NICOLAE  M U NTO lU    cesară  ridicării  construcţiilor  planifica­  te  şi  !a  G.A C.  din  raioanele  Haţeg,   zeze  întrajutorarea  între  unităţi,  să  ia
          tul  unei  cerinţe  fireşti,  pornită  dc   Ia   In  trecut  Hunedoara  nu  avea  organi­  înfrumuseţării  oraşelor,  întreprinderile   şeful  secţiunii  regionale  dc  gos-   te,  fiind  în  curs  de  aprovizionare  cu   llia  şi  Or.vtic  1t»  G .\,C .  din  raionul   măsuri  pentru  a  valorifica  cît  mai  bine
          ucccsllaCa  dcst'i /irii  populaţiei,  în tră  zat  transportul   orăşenesc  de  călători.  dc  gospodărie  orăşenească  şi  locativă  au  podăiic  comunala  Hunedoara  material  lemnos.  Cantităţi  însemnate  dc  llia,  doar  3  din  cele  7  grajduri  pla­  resursele  locale.
   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58