Page 55 - 1964-08

r -
.

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
Vizita delegafiei de partid
ÎN NUMĂRUL DE A Z I:
şi de stat a R. P. D. Coreene

Au douăzeci dc ani ; Delegaţia dc partid şi dc stat a minelor şi energiei electrice, şi Petre
M AGAZIN R.P.D. Coreene, condusă dc tovarăşul loncscu, preşedintele Sfatului popular
(pag. 2-a) ; Kiin Ir, membru al Biroului Politic, vi­ al regiunii Dobrogea.
O FRUMOASĂ-1 MUNCA cepreşedinte al Comitetului Central al Oaspeţii au vizitat G.A.S. din co­
NOASTRĂ AZI Partidului Muncii din Coreea, prîm-vi- muna Anizacca. G.A.C. din comuna
— In locul omului — maşina, ccprcşcdinic al Cabinetului de Miniştri Comana şi Combinatul avicol al G.A.S.
— Porţi deschise spre învăţă­ al R.P.D. Coreene, şi-a continuat sîm- din comuna Topraisai*.
tură, bătă călătoria prin Dobrogea. Scara, membrii delegaţiei de partid
— Ana Golcca povesteşte, Oaspeţii au fost însoţiţi dc tovarăşii şi dc stat a R.P.D. Coreene au vizio­
— Să tot fii minei... ! Vasilc Vîlcu, membru al. C C. al P.M.R..
(pag. 3-a) ; piîm-secrctar al Comitetului regional nat, la Mamaia, un program dc filme
^ Dc peste hotare Dobrogea al P M.R., Bujor Almăşan, documentare romîncştî.
______________________ (P*g- 4-a). membru al C.C. sl P.M.R., ministrul (Agcrpres)

La Tg. Mureş s-a dezvelit Monumentul eroilor
ANUL XVI. NR. 2996 DUMINICA 16 AUGUST 1964 4 padini, 20 bani

căzuţi în lupta pentru eliberarea patriei
0 iLanţ de întrecere

$ y \>a. 5 Sîmbătă dimineaţa a avut loc Ia Tg A luat apoi cuvîntul tov. losif Banc, lor Armate, Sfatului popular regional,
W H W/ Mureş solemnitatea dezvelirii Monu­ membru al C C. al P.M.R., prim-scerc- din partea unor organizaţii dc masă
X-
*
*
mentului ridicat în memoria ostaşilor tar al Comitetului regional dc partid şi obşteşti, întreprinderi şi instituţii din
romîni căzuţi în lupta pentru elibcrs- Mureş Autononiă-Magliiarâ şi gencral- Tg Mureş.
IN CINSTEA MARII SÂRBĂTOR rca patriei dc sub jugul fascist. nistrului Forţelor Armate ale R.P. Ro- lor Izsak Martin şi Csorvassy Ştefan —
colonel Ion Tiitovcanu, adjunct al mi­
Monumentul — operă a sculptori­
La solemnitatea dezvelirii monumen­
reprezintă silueta unui ostaş
romîn,
mine.
tului au participat, activişti dc partid şi
de stat, generali şi ofiţeri, oameni dc După dezvelirea monumentului, o înălţînd drapelul patriei. Pc soclul mo­
ştiinţă şi cultură, delegaţi ai oameni­ gardă tle onoare a prezentat onorul. numentului, construit din piatră de
trr.hit, sc află două basoreliefuri înfă-
lor muncii din întreprinderile şi insti­ Miile de participanţi la solemnitate au ţişînd imagini din lupta de eliberare a
tuţiile oraşului.
In 10 zile Cuvîntul faptă împlinită blicii Populare Romînc. păstrat un moment dc reculegere în poporului nostru. Tot pc soclu, se
memoria ostaşilor căzuţi pe cîmpul dc
S-a intonat Imnul dc Stat al Repu­
poate citi inscripţia : „Glorie eternă
luptă.
Colectivul dc furnnlişti, cocsarî şi Solemnitatea a fost deschisa dc tov. La monument au fost depuse coroa­ ostaşilor romîni caic şi-au jertfit viaţa
turnători de la uzina „Victoria" Călan, Mîliai Gcrc, preşedintele Comitetului ne tle flori din partea Comitetului re­ pentru eliberarea patriei".
antrenat în întrecerea socialistă în La începutul anului, colectivul de ţiilo r metalice pe sol, au atacat conse­ mente. In momentul dc faţă se fac pre­ executiv al Sfatului popular regional. gional dc partid, Ministerului Forţe­ (Agcrpres)
cinstea zilei dc 23 August, a obţinut muncă al întreprinderii de construcţii cutiv' lucrări care în alte ocazii $c exe­ gătirile cuvenite pentru predarea blocu­
realizări dc scamă în primele 10 zile siderurgice dm Hunedoara a hotărit să cutau pc rind şi au folosit alic metode lui turn K 4. Prin darea lui în folo­
de întrecere din luna august. Furna- întîmpîne ziua dc 23 August cu impor­ care au permis scurtarea termenelor dc sinţă constructorii îşi depăşesc angaja­
liştii au produs cu 17-1,3 tone mai tante realizări. In acest scop, muncito­ execuţie. mentul luat cu peste 30 de apartamente. Adunarea festivă din Capitală consacrată
multă fontă dccit prevedea sarcina pla­ rii, tehnicienii $i inginerii s-au angajat Dar, acestea sînt numai două exem­ Alte cifre şi fapte vin să confirme că
nificată ; muncitorii de la scmicocscric să dea în folosinţă 600 dc apartamente, ple care vorbesc despre realizarea anga­ angajamentele luate în cinstea celei de
avi produs si trimis cocseriîlor dc la un punct comercial şi o şcoală cu 16 jamentelor luate în întrecere. Macaraua a 20-a aniversări a eliberării patriei Zilei presei romi ne
C.S. Hunedoara 138,3 tone dc semi- săli de clasa, să termine mai devreme portal dc la depozitul de minereu al noastre au fost realizate şi depăşite. In i­
cocs în plus. Cu elan deosebit au lucrat principalele obiective industriale prevă­ furnalelor, a fost predată beneficiarului ţial, colectivul dc muncă al întreprinde­
fi turnatorii dc la turnătoria I. Ei au zute în plan şi să realizeze 500.000 Ici cu trei luni înainte dc data stabilită. rii s-a angajat să realizeze 500.000 Ici Sîmbătă diipă-amiază, în sala dc con­ ilegalităţii, pentru tipărirea şi răspân­ gerea maî activă a maselor la rezolva­
turnat în primele 9 zile din luna aceas­ economii. Acum, în prag de sărbătoare, Frumoase realizări au înscris pc graficul economii. Jn 7 luni tic zile însă, în certe a Radioiclcvîziunii a avut loc a- direa cuvîntului partidului comunist, rea treburilor obşteşti. în dezvoltarea
ta cu 60,4 tone piese mai mult dccit constructorii lumedoreni trec în revistă întrecerii constructorii şantierului nr. 4, bilanţul economiilor s-a înscris cifra dc dimarca festivă * ziariştilor din Capi­ creatorul presei dc tip nou din ţara conştiinţei şi moralei socialiste a oa­
prevedea sarcina dc plan. succesele dobândite şi spic satisfacţia care execută locuinţe şi alte obiective 1.917.000 Ici. La capitolul privind pro­ tală consacrată Zilei presei romînc. noastră. menilor muncii, vorbitorul a încheiat
S-au evidenţiat Pârău Toiua, Marcel lor realizările sînt semnificative. La social-culturale. Ei au terminat punctul ductivitatea muncii,* angajamentul pre­ La adunare au luat parte membri ai Presa noastră — a spus vorbitorul — arătând că lucrătorii din presă nu-şi
Semciuc, Dumitru Jinariu, dc la fur­ lim pid potrivit s-a anunţat că cel dc comercial planificat şi execută finisarea vedea o creştere dc 0,5 la sulă faţă dc C.C. al P.M.R., numeroşi ziarişti, co­ este păstrătoare a tradiţiilor înaintate, vor precupeţi eforturile în lupta pen­
nale, Petru Filip, Nicos Ambclidis dc al 7-lea cuptor dc la oţelâria nouă a la şcoala cu 16 săli dc clasă. Pc de altă plan; in primul semestru s-a înregistrat respondenţi şi difuzori voluntari, mun­ însiiflcţitoare, ale presei comuniste ile­ tru înfăptuirea politicii partidului şl
combinatului a claborar prima şarjă cu parte au predat locatarilor 536 aparta­ o creştere de 6,02 la sută. citori tipografi. gale şi ale reprezentanţilor de frunte statului nostru dc dcsăvîrşirc a con­
la scmicocscric, turnătorii Lobmîtz
cinci zile înainte dc termen. De curînd Au participat ca invitaţi corespon­ ai piesei democrate şi progresiste, care strucţiei socialiste.
loon, losif Stronschi, Iulian Sîrbu, Vio- constructorii au raportat un nou succes: denţi ai presei străine la Bucureşti şi au luptat pentru izbânda idealurilor dc Adunarea a adoptat în unanimitate
rcl Crişan, loan Hodorog, Aurel Cîm- înzidirca cuptorului Martin nr. 8 s-a indicatorii depăşite ataşaţi de presă ai unor misiuni diplo­ luptă ale poporului. Vorbitorul a făcut o telegramă adresată C C. al P.M.R., to­
pcanu ctc. terminat cu 39 de zile mai devreme. matice. o amplă analiză a modului în care presa varăşului Gli. Ghcorghiu-Dcj. în care
I. CRAŞCA Pentru realizarea noilor cuptoare con­ Adunarea a fost deschisă dc tov. Teo­ noastră a oglindit succesele obţinute sc arată că presa din ţar.i noastră îşi
corespondent structorii au extins asamblarea construc- Muncitorii ceferişti din cadrul R C M. ce a permis să se transporte în plus, cu dor Marincscu, redactor şef al ziarului dc oamenii muncii în cei 20 dc ani dc va consacra şî pc viitor întreaga acti­
Petroşani s-au angajai ca în cinstea zi­ aceleaşi mijloace, aproape 800.000 tone „Scîntcia", la eliberare şi a subliniat că presa este vitate pentru înfăptuirea politicii înţe­
lei de 23 August să depăşească sarci­ mărfuri. Meritul revine în primul rînd A luat cuvîntul iov. Ncstor Ignat, o adevărată şi emoţionantă cronică a lepte marxisi-lcmnîstc a partidului nos­
nile dc plan cu 1 la sută şi în acelaşi mecanicilor de locomotivă, partidelor preşedintele Uniunii Ziariştilor dîn măreţelor realizări înfăptuite de popor tru, că îşi va consacra toate forţele
PM3@P ©K OjNOAWE procent să îmbunătăţească indicii dc ca­ dc manevră, colaborării strînse dintre R.P. Romînă. Arătîud că în acest an sub conducerea înţeleaptă a partidului, pentru a aduce o contribuţie sporită
toţi
litate.
care concură în mod direct
cei
„Ziua presei romînc" este sărbătorită
pe calea construirii socialismului.
Ia înflorirea continuă a scumpei noastre
Munca plină dc avînt a întregului co­ s-au indirect la bunul mers al trenurilor. în condiţiile remarcabilelor succese ob­ Ocupîndu-sc dc îndatoririle care re­ patrii socialiste, la lupta pentru trium ­
lectiv a făcut ca angajamentul luat să Vorbind despre eforturile comune ale ţinute dc întregul nostru popor în cins­ vin presei în abordarea şî tratarea lar­ ful cauzei socialismului şî paciî.
lie îndeplinit cu 12 zile mai devreme. ceferiştilor de la R.C.M. Petroşani, se tea celei de-a 20-a aniversări a elibe­ gă, profundă, la un înalt nivel publi­ In încheierea adunării a avut loc un
Au fost încărcate în plus 191.724 tone cuvine să mat aducem şi alte argumente rării pairiei, vorbitorul a evocat lupta cistic, a tuturor problemelor econo­ program artistic.
dc diferite mărfuri. In ceea cc priveşte ce Ie fac cinste. Ei sînt aceia care au neînfricată a comuniştilor, în condiţiile mice, tehnice, social-culturale, în atra­ (Agcrpres)
calitatea ea a fost îmbunătăţită cu redus timpul de staţionare a vagoanelor
peste 1 la sută. Sarcina statică, adică în­ la încărCRic-dcscărcaic şi în tranzit, cu A
cărcarea vagoanelor Ia capacitatea lor manevră, cu aproape 5 la sulă realizând
maximă a fost tle asemenea îmbunătă­ o economic de 96.500 orc vagon. C ifre­ FAPTE CARE VORBESC DESPRE MITUL
ţită cu 5 la sută fâcîndu-se astfel o eco­ le sînt foarlc concludente. Nici unul
nomie dc 800 vagoane. din bilanţurile încheiate de colectivele
noastre în anii din urmă nu stau ală­
Un alt indicator de pian caic a stat
turi de succesele dobîndite anul acesta. ECONOMIE! Si CULTURII REGIUNII
permanent în atenţia conducerii, între­ IO AN CKIŞAN
gului colectiv, a fost sporirea tonajului
impiegat dc mişcare
pc trenurile dc marfă, indicator care (Din colectivul subrcdacţicî noa­
TTZăsfoind f i Ide. u n e i c ă rţi 1 Q - 4 4
a fost şi el depăşit cu 7 la sulă, ceea stre voluntare Petroşani),
R e a l i z ă r i l e m i n e r i l o r i \
Zilele acestea a ieşit de sub tipar o ţiuiie în toate ramurile industriei regiu­
caile închinată n urilor realizări înfăp­ nii noi obiective şi s-au modernizai ca­
d e l a v e s t i ţ i i tuire in regiunea Hunedoara in cei două­ pacităţile de producţie existente.
Minerii dc la sectorul XI investiţii al plan au contribuit deopotrivă măsurile zeci dc ani care au trecut de la elibe­ Drumul parcurs în cei douăzeci dc : i y r w a
E.M. Petrila desfăşoară o întrecere sus­ tchnico-oi ganizatorice, cît şi eforturile rarea ţării dc sub jugul fascist. Din ca­ ani dc industria carboniferă din Valea
ţinută peniru continua creştere a pro­ minerilor din brigăzile de la înaintări pitolele acestei cărţi, bogat ilustrată, Jiului este ilustrat dc următoarele date
ductivităţii muncii şi îmbunătăţirea ca­ şi betonări. Brigada condusă de Scbas- aflăm date interesante despre succesele cuprinse în filele cărţii. Intre anii 1949
ŞTEFAN LASZLO CHEORGUE FODOti lităţii lucrărilor. Luna trecută ei au tian Dogarii şi-a depăşit planul cu 21,2 obţinute în dezvoitarea industriei ex­ şi 1959, volumul investiţiilor a crescut
miner şef de brigadă miner şef de brigadă depăşit planul productivităţii valorice la sută, cca condusă dc Nîcolac Botca- tractive, siderurgice, energetice, cons­ dc 60 dc ori. Pentru noile lucrări de i o a r a
la E.M. Petrila la E.M. Chelar cu 9,3 !a sută, iar lucrările dc avansări tructoare dc maşini, chimice şi altor investiţii şi pentru noile utilaje cu care
în galerii cu 9,9 la sută. La lucrările de iiu cu 1,5 la sută, a lui Frnncîsc Domo- ramuri, în consolidarea sectorului socia­ au fost înzestrite minele din Valea Jiu­
betonări şi lărgiri, planul a fost depăşit coş cu 22,2 la sută, iar a lui Constan­ list ai agriculturii, în avîntul învăţă­ lui, în anii 1960-1964 s-au alocat 1,74
Cu 6,6 la sută. tin Fleşcăit cu 1,3 la sută. mântului, culturii şi artei, în ridicarea miliarde lei. In cele două decenii extrac­
La obţinerea celor 1C3 m.I. Ia săpări D. IONAŞCU nivelului de trai al oamenilor muncii. ţia dc cărbune a crescut dc 2,S ori
şi 122 m.I. betonări peste sarcina dc corespondent Punîiul faţă în faţă realizările prezente ajungînd în 1963 la 5.450.000 tone.
cu fapte care oglindesc starea de înapoie­ Concludente sînt şi cifrele caic ilus­
re economică şi culturală a regiunii, sub trează avîntul industriei siderurgice. Ca
lntîlnire cu tineretul regimurile din trecut, lucrarea sublinia­ vechilor agregate şi îndeosebi a construi­
urmare a reconstrucţiei şi modernizării
sub
obţinute
ză pregnant realizările
conducerea înţeleaptă a partidului pe rii şi punerii in funcţiune a unor noi
leu, în sala festivă a Sfatului tarea regiunii noastre în anii puterii parcursul celor douăzeci dc ani. capacităţi dc producţie cum sînt cele
popular regional, peste 300 de ti­ populare, succesele obţinute de oa­ Este interesantă dc reţinut sublinie­ două fabrici dc aglomerare a minereu­
neri care împlinesc in acest an 20 menii muncii în cmstea marii sărbă­ rea că prin aplicarea neabătută a poli­ rilor, uzina cocsochimică, furnalele 5, 6
de ani — mineri, constructori, mun­ tori de la 23 August. ticii partidului dc industrializare socia­ şi 7, oţelâria electrică şi noua oţelărie dese situaţia ţărănimii muncitoare de j: •
citori dm oraşul regional Deva, s-au Despre minunatele condi(ii. de listă, dc dezvoltare cu precădere a in­ Martin cu cuptoare dc 135 şi 400 tone meleagurile regiunii din trecut. Aflam
astfel că în raionul Haţeg 18 moşieri,
intîlnit cu membri ai Biroului Co­ via(ă, muncă şi studiu, create tine­ dustriei grele, şi datorită bogatelor re­ pc şarjă, grupul de laminoare dc la Peş- grofi şi conţi, deţineau 17.000 hcctat .
tiş şi alte agregate şi instalaţii moderne
mitetului orăşenesc Deva al P.lvI.R. rilor din patria noastră de către re­ surse naturale ale regiunii, in anii pu­ dc marc capacitate, producţia de metal de pămîut, in timp ce mii dc ţăran»
Cu acest prilej, Iov. Lachslau Fe- gimul democral-popular, au vorbit terii populare, ca şi celelalte regiuni ale a Hunedoarei a crescut vertiginos. în­ muncitori nu dispuneau dc suprafeţe
cloranici, prim-secreiar al Comite­ tinerii Constantin Vefan şi Zamfira patriei. Hunedoara a cunoscut o dez­ treaga producţie de fontă a anului 1938 mai mari de un hectar.
tului orăşenesc Deva aI P.M.R., a Buleziuc. In cuvinte emoţionante, ei voltare continuă, ocupînd iu prezent un se realizează astăzi la Hunedoara în mai Acestei crunte realităţi a trecutului I
ansamblul economici
loc însemnat în
vorbit tinerilor despre realizările ob­ şi-au exprimat recunoştinţa fierbin­ naţionale. Pc baza Directivelor celui puţin de 10 zile iar producţia dc oţel a Se opune bilanţul realizărilor prczeiu e
ţinute de poporul nostru in anii de te faţă de grija părintească care o dc-al 111-lea Congres al P.M.R., in anii anului 1944, în 4,7 zile. caracterizat prin înfăptuiri tot mai bo­
după eliberare în dezvoltarea indus­ şcscnalului, in regiune s-au deschis noi Tabloul industrial al regiunii este gate pc calea dezvoltării bazei tehnice
triei şi agriculturii, creşterea nive­ poartă partidul tinerei generaţii a mine, s-au construit noi uzine de pre­ completat cu date interesante despre materiale a agriculturii socialiste, în tă ri­
lului de trai al poporului romîn. des- patriei. parare a cărbunelui şi minereului, s-au creşterea producţiei dc energie electri­ rii economico-organizatoricc a gospodă­
DOMOCOŞ ADALBERT IO AN BLAJ GHERMAN nre prestigiul de care se bucură azi A urmat apoi un bogat program ridicat noi furnale, cuptoare Martin, la­ că, dc maşini unelte, dc produse chimi­ riilor colective şi în floririi tuturor ra­
miner şef de brigadă miner şef de brigadă minoare şi alte agregate siderurgice la ce. bunuri de consum ctc. In cifrele care murilor producţiei agricole, înfăptuiri
la E. M. Teliuc la E. M. Cerlej (ara noastră peste hotare. Vorbito­ artistic prezentat de o formaţie a vorbesc despre aceste creşteri oamenii care constituie o strălucită confirmări»
rul a înfă(i$at de asemenea, dezvol­ Teatrului de estradă din Deva. Hunedoara şi Călan, s-au pus în func-
muncii îşi văd rezultatele propriei lor a justeţei politicii partidului la sate.
munci desfăşurate sub conducerea orga­ Numai între anii 1961-1964 numărul
nizaţiilor dc partid pentru desăvârşirea tractoarelor fizice a crescut în regiunea
construcţiei socialiste în patria noastră. noastră de la 650 la 1.040, al semănă­
torilor mecanice iie la 730 la 1.140, al
Bogat în realizări este şi tabloul sub
fi r/gcreta noastră în cel de-al douăzecilea an al eliberă­ combinelor cerealiere dc la 170 U 46:
care sc înfăţişează agricultura regiunii
Ca urmare a creşterii gradului dc m
rii. In urma încheierii procesului dc co­ canizarc şi a aplicări! metodelor ştiin-
lectivizare a agriculturii, în regiune exis­ ţilicc de lucrare a pământului a sporit
simţitor produc;*', de cereale şi legume
P W m W W tă 200 gospodării agricole colective cu­ la hectar. In ccr.:1i(iile agriculturii co­
prinzând 67.700 familii cu 172.165 hec­
lectivizat: s-au dezvoltat sectoarele p<--
tare teren agricol.
ni-v;v-. ' zootehnic, şi alte ramuri
înainte de a înfăţişa realizările agri­ M. CR1STESCU
creat tot in anii noştri $î multe alte rilor s-au amenajat unităţi alimentare culturii regiunii pc drumul transformă­ P. g eurg escu
rii socialiste, lucrarea sc opreşte asupra
D E W Â colective de teatre care vin în turneu. toate este blocul turn. Pus faţă în faţă citorva exemple edificatoare care oglin- (Continuare in pag. 2-a)
dintre
şi industriale. Cel mai semeţ
Înainte dc a intra in centrul oraşu­
lui, mergem pentru cîtcva minute în cu cetatea este admirat pentru elc-
parcul dc la poalele cetăţii. Aici fru ­ ©anţa şi linia lui modernă.
moase, cu bănci multe. Şi în parc, altul ...Pc unde mergem nunul străzi şi
O recunoaştem de departe, după silueta maî multor blocuri printre mai mic. Aici se distrează copiii ora­ trotuare asfaltate sau pavate, iar pc
renumita cctarc care din secolul al care şi localul D.S.A.P.C., unitate în­ şului. Au tot ce le trebuie: leagăne, marginea străzilor pomi ornamentali,
XHI-lca domină împrejurimile. Dacă fiinţată în anii noştri. In dreptul balansoare, bare pentru încercarea pu­ rondouri cu flori, zone verzi. Tot
te apropii sau maî ales dacă intri noap­ D.S.A.P.C., chiar la poalele cetăţii, terii şi curajului şi cîte altele. Iar la oraşul a întinerit. Şi se lucrează me­
tea în oraş, mi cetatea este aceea care noul stadion al oraşului. La intrarea capătul parcului, pc una din aleile ce reu. Se asfaltează nni trotuare şi clectrîcă schimbul caic a preluat ma­
netele miilor dc kilowaţi veghează a-
atrage privirile. In partea dinspre llia Stadionului alte blocuri noi. urcă spre vîrful cetăţii noul restau­ străzi, sc crează alte zone verzi. Pînă supra lum inilor oraşului. La spital,
admirăm impunătoarea construcţie a Nc îndreptăm spic autogara I.R.T.A rant „Perla". mai ieri, pc strada dr. Petru Groza
uzinei dc preparare a minereurilor. Auzim de departe vocea şpilccrului sta­ In centrul oraşului, noul te întâm­ nu erau dccit arbori decorativi. A- medicul dc gardă, surorile, străjuiesc.
In palatul P.TT.R. din noul centru,
Prin strălucirea şi măreţia ci, realiza­ ţiei de radioficare a autogării: „Aten­ pină la tot pasul. Cvartalul dc blocuri cunt pe partea dreaptă, cum mergi
rea aceasta a prezentului pune în um­ ţiune! Peste cinci minute pleacă auto­ de pc strada Aurel Vlaicu, complexul spre noul centru, o panglică lungă telefonistele veghează gata să pună.o-
raşul în legătură cu orice alt colţ al
bră vechea cetate pe caic trecătorii buzul pc ruta Dcva-Or.ăjtîc-Alba lu- cooperaţiei meşteşugăreşti şi alte cît ţine strada, cu flori şî iarbă ver­ ţării.
n-o mai vizitează dccit din curiozi­ lia-Tg. Mureş. Călătorie plăcută!" Con­ blocuri pe strada Dr Petru Groza, de. Parcă a crescut peste noapte. A-
— Veghe bună, dragi cetăţeni
tate. Intrăm în uzină şi aflăm că pre­ sultăm mersul autobuzelor afişat în Clădirea Trustului minier din Piaţa U- cum, se lac rondouri pc cealaltă par­ oraşului! ai
paratorii desfăşoară o întrecere entu­ sala de aşteptare. La Simcria, la H u­ nirii... Acestei părţi a oraşului î se te a străzii şi în continuare pc stra­ Pe străzi sc mai lucrează încă. Sc
ziastă. Şi-au îndeplinit angajamentele nedoara circulă maşini din oră in oră, spune, cu toate că sînt multe con­ da Avram lancu. Lucrătorii întreprin­ aduc brazde verzi, sc sădesc flori. D i­
luate la începutul anului, iar acum de dimineaţă dc la ora 5 pînă scara strucţii noi ridicate în ultim ii ani, derii de gospodărire orăşenească mun­ mineaţă, trecătorii vor lămîne sur­
vor să adauge noi realizări cu care la ora 23. Apoi citim alte trasee: Cluj, „Centrul vechi". E şi firesc. Pentru că cesc pe schimburi, ziua şi noaptea. prinşi: „Cînd au mai răsărit şi florile
cinstesc marca sărbătoare dc la 23 A u­ Abrud, Brad, Bâiţa, Balşa, Bouţari, Si­ în continuare, ori în ce parte te uiţi, U raţiil îmbracă haină nouă, de sărbă­ acestea?"
gust. biu... Ar trebui să notăm peste 30 privirea nu întîlncşte dccit blocuri noi toare, frumoasă, cum n-a avut nicio­ — Spor la muncă meşteri ai frumo­
Mai departe vă invităm dragi cititori de trasee pe care circulă aproape 80 dc locuinţe. Aici este noul centru al dată. sului!
să vizitaţi împreună cu noi localita­ de autobuze. A tît are în prezent au­ Devei. (Observaţi? Aproape în fiecare ...Noapte Privim de sus dc pe ce­
tea, să cunoaştem noul care predomi­ tobaza din Deva, Amintind că prin propoziţiune folosim cuvîntul „nou“ . tate. Linii luminoase se întretaie unele La întreprinderea poligrafică, într-o
nă prin frumuseţea şi amploarea lui, 1948 erau doar 4 autobuze e de prisos Şi nu c deloc supărător. Ne-.vn obiş­ cu altele, cotesc, ca apoi să meargă secţie, se lucrează parcă cu mai multă
dar mai ales să vedem cum arată Deva să mai comentăm noile condiţii dc nuit în anii de muncă liberă să-l fo­ iarăşi drept. Deva c scăldată într-o încordare decât ziua. Sînt muncitorii
acum in prag dc sărbătoare. Dc la transport create oamenilor muncii în losim tot mai des. 11 vom folosi şi dc lumină feerică. Vitrinele şi firmele ma­ caic tipăresc ziarul. Linotipişti, pa­
uzina dc preparare, după ce lăsăm statul nostru. aici înainte. Pentru că el exprimă rea­ gazinelor clipesc din ochii lor de ginatori, maşinişti sc întrec şi se ajută
în urmă noua staţie dc benzină La numai cîţiva paşi de nutogară, litatea zilelor noastre, creaţiile regi­ toate culorile, becurile fluorescente în muncă. Să termine ziarul mai re­
(PECO), pC marginea şoselei asfaltate întîlnim o altă construcţie ridicată în mului democi at-popular, construcţiile trasează conturul arterelor principale, pede, să facă cunoscute m iilor dc ci­
se inşiruic maî multe case noi, unele anii din urmă: Teatrul de vară. Aici, patriei socialiste). Aşadar, noul centrii iar cele obişnuite linia tuturor celor­ titori veşti proaspete dîn regiune, din
ţară şi de peste hotare.
încă netencuiie. (In Deva peste 7CQ ca şi pc scena din sala cinematogra­ al Devei este tînăr şî în el sînt con­ lalte străzi. V.î adresăm şi vouă tovarăşi tipo­ La gospodăria agricolă colectivă din Balomir, raionul Orăşlie, para­
cele peste
centrate majoritatea
din
Foiictn zilei a încetat. Ai impresia
de familii şi-au construit case noi). La fului „A rta" reconstruit, prezintă 1.300 apartamente construite pentru că tot oraşul doarme. Dar cîte nu se grafi urarea noastră: „Spor Ia muncă"! lel cu treierişul se acordă o marc atenţie şi executării arăturilor
adinei de vară. Printre mecanizatorii de aici, core sc evidenţiază tn
cîtcva sute de metri înainte se zăreşte programe Teatrul dc estradă Deva, locuitorii oraşului. La parterul blocu­ întîmplă în tăcerea nopţii. La uzina R. BUDIN mod deosebit, sc_ numără $i Aurel Nistor, pc care il vedefi in fotogra•
fia alăturată