Page 56 - 1964-08

pa9; 8 Drumul s o c i a t i s i n u l a l Nr. 2994

Cooperaţia meşfreşugăreaseă—
A se dmmmzeeî c fe
în sprijinul teereirii populaţiei

guînclos şi cred că e cel mai nmierit atunci cînd deasupra patriei sc în-
pentru a ascuţi burghiclc. Minerii \o r ( rucişju focuri dc arme. Eu n-am In multe oraşe ale regiunii s-au înăl­ ria şi Deva. Sînt în curs dc construcţie
fi mulţumiţi..." Se străduia să nu cjnoscuc zilele grele despre care vor­ ţat, în anii puterii populare, complexe încă 3 complexe dc deservire în locali­
Haţeg, Brad,
tăţile Zlatna,
dezmintă această încredere. besc cei vîrstnici. Cînd am priceput meşteşugăreşti cu mai inulte etaje, cu o două vor fi dare in folosinţă dîn caro
în anul
Acum examina pentru a treia oară viaţa, totul era altfel; am avut to t­ arhitectură modernă, dotate cu mobi­
piesa. Şi tot iui era m ulţum it; de deauna ce mînca, am avut haine să lier şi utilaje caic asigură o deservire 1964. Noile complexe au fost dotate cu
mobilier şi utilaj modern asigurîndu-sc
aceea o puse din nou în polizor şi mă îmbrac. Meseria n-am „furat-o*4; civilizată a populaţiei, lntrînd într-un astfel atît condiţii de muncă optiJR,
dădu drumul motorului, li plăcea să mi-aţi dăruit-o dumneavoastră, cu astfel dc complex, orice cetăţean răniî-
cît şi o deservire la lin nivel corespun­
i se spună ca atunci, cînd a ascuţit dragoste dc părinte..." nc plăcut impresionat dc ordinea caic zător. Totodată, pentru amenajarea ce­
primul burghiu: „Bravo, băiete". Şi Comuniştii l-au prim it în rîndurile domneşte, dc instalaţiile cu care sc lu­
asta s-a întîmplat cu vreo trei ani lor şi cl caută să dovedească în orice crează, de linia simplă dar modernă a lorlalte unităţi, s-au investit peste 4 mi­
în urmă*4... ocazie că merită încrederea. mobilierului şi dc felul cum sînt serviţi lioane Ici.
...A încercat multe emoţii în viaţa ...In faţa şevaletului, lăcătuşul 1,1- de către cooperatori. In scopul îmbunătăţirii calităţii pro­
lui. Dar ca în ziua accca n-a fost emo­ novetz Rudolf ascultă cu atenţie în­ Aceste condiţii noi, în care îşi desfă­ duselor şi creşterii productivităţii mun­
ţionat niciodată. Ce vor spune oame­ drumările instructorului. Lucrează un şoară în prezent activitatea cooperato­ cii, precum şi a cîştignlui mediu, în ca­
nii? Le place oare comportarea lui? nou portret. Vrea să-l termine pînă rii, contrastează puternic cu vechile ate­ drul cooperativelor s-a trecut la exe­
Le place cum munceşte? Aştepta cu la 23 August. Marii sărbători i-a mai liere mici şi insalubre în care erau si­ cutarea centralizată a reparaţiilor de în­
înfrigurare şi i sc părea că timpul s-a dedicat trei mozaicuri: „Tinereţe", liţi să muncească micii meseriaşi, sub călţăminte, executarea pc faze dc ope­
oprit în loc. Primul a luat cuvîntul „Fericire", „Pace" un portret de miner Fapte care vorbesc despre avîntul apăsarea permanentă a impozitelor şi a raţiuni a încălţămintei după comandă,
Ion Mesaroş. şi portretul mamei. Pc toate le expu­ concurenţei în timpul regimurilor bur- lucrul pc echipe in centre de confecţii-
— II cunosc pc Ianovetz de mic. E ne la expoziţia din oraş. Va fi o ie­ ghezo-moşicrcşti. comcnzi, extinderea lucrului pc două
V ' y economiei şi culturii regiunii In cci douăzeci de ani care au trecut schimburi.
fiu de miner. L-am cunoscut foarte şire în public încununată de succes,
bine şi pe tatăl său; a murit departe, în aşa cum a fost participarea sa la ex­ de la eliberarea patriei dc sub jugul fas­ S-au organizat laboratoare de radio-
cist, o dată cu avîntul întregîi economii
Tatra, în lupta cu hoardele fasciste... poziţiile din Bucureşti, Baia Marc şi (Urmate din pag. 1-a) tinuă a numărului cadrelor didactice şî naţionale, s-a dezvoltat continuu şi co­ televiziunc dotate cu aparate şi instru­
mente dc control şi măsura moderne şi
a| elevilor despre care se vorbeşte în
Cu mişcări iuţi, Rudi îşi şterse la­
â plecat asupra polizorului, lăcă­ crimile ce sc scurgeau pe obrazu-i tî- Reşiţa... pentru care exista condiţii favorabile, paginile cărţii. operaţia meşteşugărească, pc baza ne­ ateliere auto-moto care să asigure o
Plin dc viaţă, un îndrăgostit dc nou,
tuşul lanovctz
Rudolf cerce­
bună reparare a autoturismelor.
voilor dc deservire ale populaţiei.
ta cu minuţiozitate floarea Wj- năr. Privirile comuniştilor îl îmbărbă­ dc artă, de frumos — aşa-l cunosc to­ La numai doi ani dc la terminarea Progresele realizate în dezvoltarea In regiunea noastră, în anul 1949 O dată cu creşterea numărului uni­
dia pc care o ascuţea. îşi dăduse toată tau. $i cl părea mai dîrz. Fiecare din varăşii dc muncă pc lăcătuşul lano- colectivizării, marca majoritate a gospo­ culturii sînt înfăţişate îndeosebi prin existau doar 250 membri cooperatori, tăţilor de deservire, un accent deosc-*
osteneala pentru ca din mina lui să cei caic luau cuvîntul îl caracteriza vetz Rudolf dc la sectorul IX al mi­ dăriilor colective din regiune s-au con­ numeroase fapte care vorbesc despre care îşi desfăşurau activitatea în 16 uni­ bit s-a pus pc creşterea cadrelor caii •
iasă încă o dată lucru bun. O ri de cîte ca pc un tovarăş harnic, demn de a nei Lupeni, un tînăr dc-o vîrstâ cu solidat din punct dc vedere economic dezvoltarea bazei materiale a culturii dc tăţi dc deservire. La sfîrşîtul anului tre­ ficatc. Numai în ultim ii patru ani, au
ori se apuca să lucreze o piesă mai face parte din rîndurile candidaţilor libertatea patriei noastre. şi organizatoric dispuuînd de o bază masă, creşterea numărului dc cămine cut, numărul cooperatorilor crescuse la fost calificaţi în diferite meserii 840 dc
dificilă» îţi amintea cuvintele maistru­ de partid. 1 se dădu şi lui cuvîntul; EUGEN POPA materială care le asigură o bază de dez­ culturale, cluburi muncitoreşti, casc dc 3.800, iar numărul unităţilor la 546. tineri, şi-au ridicat calificarea peste 620
lui Vasile Coroi: „E băiat bun, sîr- — M-am născut acum 20 de ani, corespondent voltare şi mai rapidă în viilor. cultură, cinematografe, biblioteci, tea­ Spre deosebire dc perioada dc început, dc cooperatori, iar alţi 114 s-au specia­
Din filele cărţii aflăm în continuare tre, muzee ctc., al form aţiilor artistice cînd principalele activităţi ale coope­ lizat.
date semnificative care ilustrează dezvol­ de amatori spectatorilor, cititorilor bi­ raţiei meşteşugăreşti erau concentrate în Prin sistemul dc asigurări sociale al
bliotecilor şi altele.
ne de anii ce-i trăia i-an dat drep­
S înt primul cinlărel din acest tul de a fi alături dc cei mai buni tarea oraşelor şi satelor, creşterea nive­ Parcurgînd filele cărţii cititorul în­ croitorii, cismării, tîmplării, în ultima cooperaţiei meşteşugăreşti s-au cheltuit
lului de trai, material şi cultural al oa­
perioadă au luat o mare amploare acti­
neant
condiţiilor
dc
pentru îmbunătăţirea
dintre cei mai buni, în rîndul mem­
muncă în ultim ii 4 ani peste 1.5 m ili­
vităţile dc reparare a obiectelor de uz
Ce nu cunosc războiul şi nici brilor de partid. Mariana, fetiţa năs­ menilor muncii. Valoarea mărfurilor cearcă un sentiment dc mîndrie pentru casnic şi gospodăresc. De exemplu, in oane lei, iar în staţiunile de odihnă şi
obţinute
realizările
conducerea
sub
vîndute populaţiei din regiune a cres­
o exploatare. cută în ziua istorică, a cărei sănătate cut dc la 413.000.000 lei în 1950 la pes­ partidului în cei douăzeci de ani în dez­ anul 1963 s-a înregistrat o creştere dc tratament au fost trimişi aproape 1.500
Eu sînt copilul Păcii. Cind a îngrijorat o perioada părinţii, a te 2,4 miliarde lei în 1963. Faţă dc anul voltarea economiei şi culturii regiunii, 6 ori faţă dc 1959 în activitatea dc re­ cooperatori.
dinţii îmi mijeau fost ocrotită cu grija de azi a oame­ 1959, prin unităţile comerţului socialist realizări în care se reflectă măreţele în­ paraţii auto-moto, de 2 ori la reparaţii Iată pc scurt tabloul dezvoltării co­
Era in anul sfint numit Eliberare nilor în alb, în condiţiile în care to­ din regiune s-au desfăcut în 1963 cu 36 făptuiri ale întregului popor pe calea lu­ radio şî dc 4 ori la reparaţii dc ceasuri. operaţiei meşteşugăreşti din regiunea
tul sc face pentru om. la sută mai multă pîinc, cu 38 la sută minoasă a dcsăvîrşiiii construcţiei so­ Volumul deservirii populaţiei a cres­ noastră în anii puterii poptilarc. Exem­
Şi Mariana a crescut sănătoasă, a mai multe preparate de carne, cu 72 la cialiste. Aceste înfăptuiri întăresc şi
Mariana Florca c îndreptăţită să re­ cut în anul 1963, faţă dc 1953 dc 11,6 ple .s-ar mai putea da multe. Dar şi cele
cite versurile tînâruluj poet Ion Ale­ urcat treptele celor 20 dc ani, înso­ suta mai mult ulei, cu 82 la suta mai mai mult încrederea oamenilor muncii ori, iar faţa de 1959 de 2,1 ori. prezentate în rîndurile de faţă sînt su­
xandru. Le poate recita, Ic poate da ţită de visurile înaripate cc se îm pli­ mulle conserve dc legume şi cu 38 la în viitor, dragostea fierbinte faţă dc Pentru asigurarea unei deserviri cît ficiente pentru a ilustra noile condiţii
căldura, fiorul cu care ele au fost nesc, dc bucuria cc sc înfăptuieşte. A sută mai multe conserve dc carne. partid, ataşamentul faţă dc cau/.a scum­ mai corespunzătoare, în cadrul regiunii dc muncă şi dc viaţă ale cooperatorilor.
scrise. Ea c copilul născut în ziua mă­ crescut alături dc generaţia acelora ce Grăitor pentru dezvoltarea învăţă- pă a socialismului, îi însufleţesc în mun­ s-au construit 8 complexe moderne în LEONTIN BLAJAN
îşi pot alege orice profesiune, avînd
reaţă a Eliberării. Atunci, cînd vestea mîntului în 'regiune este numărul marc ca şi lupta pentru întărirea şi înflorirea localităţile Hunedoara, Petroşani, Lu­ preşedinte al U. R. C. M.
certitudinea că această muncă şi-o va de şcoli nou construite, creşterea con­ continuă a patriei. peni, Vulcan, Cugir, Gurabarza, Simc­
cea marc a pătruns pc uşi şi pc fe­ putea exercita. Şi şi-a ales. E studen­ FIuncdoara-Deva
restre, cînd a alergat în stradă aiutn- tă în anul III la Facultatea dc chimic
ţîndu-sc, dcscătuşînd inimi, în casa industrială din Timişoara. Cetăţile
montatorului Ion Florca din Simcria, chimici, care împînzesc astăzi pă­ dus Ia dezvoltarea şi sistematizarea fa­
bucuria a intrat de două ori. O aduse bricii. Fondurile alocate în acest scop
mîntul ţării romîncşti, caic au scos din
şi scîncctul Marianei, omuleţul venit anonimat localităţi şi chiar regiuni, o au crescut an de an. Dacă in anul 1956
pe lume în clipa cind pc pămîntul ţă­ aşteaptă. Mariana Florca se pregăteşte fondul dc investiţii era dc 70.000 lei,
rii, oamenii alergau, purtînd pe buze în anul trecut s-a ridicat la 3.526.000
pentru a păşi spre ele cu paşi siguri.
un cuvînt drag: „Eliberare", în clipa Statul i-a dat bursă pentru strădania lei. In perioada anilor 1956-1964 valoa­
cînd soldaţii sc îmbrăţişau şi plingeau, la învăţătură şi ca ştie şi va Şti să răs­ producţie, în anul 1963 valoarea pro­ rea totală a fondurilor de investiţii des­
ducţiei globale a crescut, faţă de anul
cînd aruncau spre înaltul cerului, ce pundă. Sini primul cinlărel in acest tinate dezvoltării şi sistematizării fa­
prinse să se însenineze, caschetele şi neam 1938, dc 77,2 ori, iar valoarea produc­ bricii a atins cifra dc 16.296.000 lei.
bonetele. Dc douăzeci de ani în casa monta­ Ce nu cunosc războiul si ţiei marfă de circa 78 ori faţă dc ace­ Din fondurile alocate s-au executat o
torului ion Florca din Simeria se a- eaşi perioadă.
Mariana Florca sc numără printre nici o exploatare. seric de lucrări printre care alimentarea
nîverscază, în miezul verii, două săr­ Paralel cu creşterea producţiei s-a îm ­
prim ii copii din generaţia nouă, gene­ bători. Sărbătoarea din acest an e cea Cint bucuria aspră ce-o „Certificatul dc naştere" al actualei maşini de tricotat interlok, mai nniltc cu apă potabilă şi cu apă industrială a
raţie care azi a ajuns la vîrsta îm pli­ mai mare. E aşteptată cu bucuria ade­ poartă un ţăran fabrici de ciorapi şi tricotaje „Sebeşul" maşini de confecţii, utilaje pentru sec­ bunătăţit an dc an şi calitatea produse­ întregii întreprinderi, montarea unui
lor. atît în ceea cc priveşte creşterea
nirilor. I-a fost greu, în prim ii ani văratelor îm pliniri. In această zi Ma­ Venit in şcoli inalle direct din Sebeş a fost semnat încă din anul ţia dc vopsit, maşini pentru încheiat cazan dc aburi dc 151 m.p. suprafaţă dc
după război, montatorului Ion Florea. ciorapi etc. In anul care a trecut an fost procentului sortimentelor dc calitatea încălzire şi amenajarea centralei termi­
riana va putea reda versurile lui Ion de pe ogoare*. 1927 cînd a fost construită. Cum arăta I, cît şi în ceea cc priveşte aspectul,
Uşor n-a fost pentru nici rn om al Alexandru, poetul dc vîrsta ci, cu ea atunci ? Cîtcv.i clădiri mici, întune­ montate aici, un număr de 59 maşini ce, construirea instalaţiilor de epurară
nuincii. S-a înrolat în lupta dc re­ fiorul şi cu patosul cu care acesta le-a L. LARA coase, la poarta cărora era agăţată fir­ circulare cu doi cilindri. Acestea au dus coloritul, modul de prezentare şi re­ şi tratare a apelor reziduale, construi­
construcţie a ţării, .1 pus umărul ală­ zămislit: ma: „Uzinele textile romîneşti". Despre la sporirea producţiei şi productivităţii zistenţă a acestora. Numărul sortimen­ rea staţiei tralo şi executarea racordu­
turi dc toţi muncitorii, Faptcle-i dem­ V. MIHAILESCU muncii, ]a îmbunătăţirea calităţii pro­ telor s-a îmbogăţit prin crearea de noi lui electric, a instalaţiilor de gaze na­
producţie se putea vorbi doar la figurat. turale etc.
Şi aceasta, timp dc 10 ani. Pentru că duselor. Iată un exemplu cît sc poate articole şi modele de produse rezisten­ Dc asemenea, în fabrică au fost între­
abia în anul 1938, după ce fabrica îşi prinse diferite acţiuni şi executate lu­
încheierea concursului IM DRUMEŢIE schimbă de cîteva ori numele şi pro­ crări privind înfrumuseţarea ei, îmbu­
prietarii!, numărul celor angajaţi se ri­ nătăţirea continuă a condiţiilor dc mun­
„ Filmuluiromînescil m im ţară anuală ajunge la 14.000 perechi ciorapi Pagini din istoria celor 20 de ani că a salariaţilor. Astfel, la toate secţi­
dică la 161 de muncitori, iar producţia
ile au fost amenajate grupuri sociale şi
pentru” fentei, circa 54.000 bucăţi trico­ garderobe. Au fost parchetate toate să­
Astăzi la orele 10 dimineaţa are loc la cinematograful taje din mătase, bumbac şi lină. Despre
N um eroşi oameni ai muncii din Valea Jiului au în­ lile productive, înlăttirîndu-se duşumea­
„Patria" din Deva, încheierea concursului „Film ului romî- drăgit turismul şi drumeţiile. In orele lor libere vizitează dezvoltarea şi sistematizarea fabricii nici ua care dădea secţiilor un aspect urît.
ncsc“ . Cu acest prilej sc va efectua tragerea la sorţi şi măcar nu sc putea aminti. Patronii, în de edificator în această privinţă. La te, aspectuoase, menite să satisfacă pc
locuri pitoreşti şi istorice, noile obiective industriale apă­ In majoritatea secţiilor a fost intro­
înmînarea premiilor cîştigătorilor concursului „Filmului rute pc harta regiunii şi ţării noastre. goana după profiluri tot mai mari nu grupa tricotaje din bumbac, în anul deplin exigenţa mereu crescîndă a cum­ dus iluminatul fluorescent, îmbunătă-
romînesc". erau interesaţi să investească bani pen­ 1948 s-a realizat nui mult cu 157.200 părătorilor. ţindu-sc astfel fluxul luminos. Totoda­
Cea mai bună dovadă este faptul că dc la începutul bucăţi articole decîi în anul 1938 pen­
La această largă acţiune organizată de Comitetul re­ tru dezvoltarea ei. In locul vechilor clădiri (adevărate tă, fabrica a fost dotată cu mobilier
anului şi pînă în prezent filiala O.N.T „Carpaţi*4 din tru ca în anul 1963, prin înzestrarea fa­
gional U.T.M. şi întreprinderea cinematografică regională Pînă în anul naţionalizării înfăţişa­ magherniţe) s-a construit o clădire nou.
Petroşani a organizai 75 dc excursii pc diferite itincrarii, rea fabricii nu s-a schimbat aproape de­ bricii cu noi maşini, producţia tricota­ noua, cu cinci etaic, cu secţii noi, lum i­
Huncdoara-Dcva, în cinstea zilei dc 23 August, au luat Colectivul acestei întreprinderi a răs­
la care au luat parte 2.350 oameni ai muncii din Valea loc. După această dată însă, ea a cu­ jelor din bumbac să crească de 9,7 ori noase ca: secţia dc produse circulare
parte 1.950 dc oameni ai nuincii din regiune, caic au com­ plătit şi răsplăteşte prin fapte grija
Jiului. F.a sfirşit dc săptămînă, sute de mineri împreună noscut o puternică dezvoltare. Produc­ *aţă de 1948. Producţia de ciorapi, ar­ pentru fabricare;! ciorapilor dc bumbac,
pletat şi trimis buletinele de concurs. Din acestea 1.381 ţii fabricii s-a profîlar pc anumite sor­ ticole din bumbac şi din lînă a crescut secţia lenjerie din bumbac şi altele. acordată dc partid şi guvern pentru
au întrunit 10 răspunsuri exacte şî vor participa la tragerea cu familiile lor fac excursii la cabanele dîn împrejurimi. condiţiile create. An dc an, muncitorii,
timente. An de an au fost aduse aici în acest an, faţă de anul 1959, de două La creşterea producţiei şi îmbunătă­ inginerii şi tehnicienii dc aici şi-au de­
la sorţi pentru decernarea premiilor. Statisticile arată că în cele 7 luni cabanele din jurul ora­ maşini moderne productive, dc înaltă ori. Mai poate fi adăugat şi faptul că, ţirea calităţii produselor a contribuit, pc păşit sarcinile de plan, au produs sorti­
Vor fi acordate premii în obiecte valorînd 12.000 lei, şului Petroşani au găzduit peste 6.000 turişti. tehnicitate. Dintre acestea amintim 400 datorită sporirii continue a productivi­ lingă înzestrarea cu maşini moderne de mente dc calitate tot mai bună, care
ALEXE M ARDARI IO AN CHIRAŞ bucăţi maşini circulare cu un cilindru tăţii muncii, a indicilor extensivi cît şi mare productivitate şi executarea unor şi-au cîştigat nn prestigiu binemeri­
corespondent corespondent pentru ciorapi, 13 maşini dc bobinat, 9 punerii în funcţiune a noi capacităţi dc lucrări deosebit de importante care au tat.
CASA-Lf.BORATOR GEMENELE:
Cu citva timp în urpiă, in zona ccstuia, de aproape 0,5 ha sînt cu-
ştiinţifică a Parcului Naţional Re­ j/rinse toate biotopnrile reprezenta­
tezat a fost construită .şi pusă in tive ale zonei ştiinţifice. Aci plan­ Cel mni lung meci din istoria
Hrana viitorului funcţiune casa-laborator Gemenele tele vor fi grupate după mediul lor boxului a avut loc la New Orlcans,
Această clădire este situată rn cen­
natural dc dezvoltare, evidenţiindu-
trul rezervaţiei ştiinţifice, in unul se ecologia lor la 6 aprilie 1893 ? Boxerii dc catego­
Bowcn şi
Jack
ria uşoară Andy
dintre cele mai frumoase locuri din
După aprecierile specialiştilor în anul furaje ; în Brctanîa şi coasta dc sud a Retezat, pe malul sting al pinului Datorită condiţiilor create la aceas­ Brcw luptau pentru titlu l dc cam­
2000 Pămîntul va fi populat de 6 m i­ Angliei, uneori chiar pentru consumul Rovine, in apropierea confluenţei tă casă-laborator precum şi la cea pion al statelor sudice ale Amcricii.
liarde dc oameni ; în anul 2050 dc ccl oamenilor; în extremitatea sudică a acestuia cu pirlul Gemenele, la al­ din Gura Zlata, Academia R.P.R., in Meciul a avut 110 runde şi a durat
puţin 12 miliarde ş.a m.d. Chiar dacă Amcricii Latine, spre Ţara de Foc, al­ titudinea de aproximativ 1.750 metri. colaborare cu diferitele institute de 7 orc şi 19 minute. El a fost între­
se Va mări productivitatea solului şi gele uscate constituie o hrană obişnui­ Spre vest, (*n este legată de Gura cercetare va întreprinde studii mul­ rupt ae arbitru, deoarece concuren­
vor fi valorificate pămînturile astăzi tă, de asemenea eschimoşii îşi procură Zlata (800 m altitudine) şi de şo­ tilaterale : geologice, geografice, me­ ţii obosiseră din cale afară.
nocuUivntc, omul nu va putea face faţă vitamina C din vegetaţia marină. In seaua auto ce trece prin această co­ teorologice, botanice, faunistice, sil­ In Ceylon există o varietate
nevoilor dc hrană folosind numai re­ S.U.A., U.R.S.S. şi Japonia au şi înce­ lonie printr-o potecă ce coboară prin vice etc dc peşti, care pot ieşi afară din al­
sursele actuale : cultivarea pămîntului, put să sc facă experienţe în vederea pădure de molid şi apoi de fag, lun­ Casa-laborator Gemenele, această bia apelor secate şi sc pot tîrî pc
creşterea vitelor, pescuitul. Organele folosirii algelor, viitorul va cunoaşte o gă dc vreo 10 kilometri şi care sc creaţie a omului în virj de munte, uscat, căutînd instinctiv apă ? Une­
U N.IÎ.S C.O. sînt de cîţiva ani preo­ dezvoltare uriaşă a valorificării aces­ poate parcurge in 3-4 ore in această grandioasă natură sălba­ ori, ei parcurg peste 1,5 kilometri
cupate de această problemă. tei rezerve care, după părerile savan­ Spre est, la distanţa de 1 kilo­ tică şi originală cu cele mai auten­ şî pot rezista pc uscat mai mult dc
ţilor, vor asigura omenirii hrana nece­ tice urme ale glaciaţiei. devine un o săptămînă. Apa care împiedică
Necesitatea unor noi izvoare dc hra­ metru, pe o treaptă diluvială, se în­
nă, mult mai bogate, a impus omului sară nu numai pe pămînt, ci şi în că­ tinde pe vreo 5 hectare lacul glacial simbol al progresului ocrotirii na­ branhiile lor să sc usuce, sc acumu­
să sc gîndească la mare, la apă care lătoriile sale prin Univers. Gemenele (1 930 m altitudine), unul turii in ţara noastră lează şi sc păstrează în numeroasele
acoperă 7/10 din suprafaţa dc 510 mi­ dintre cele mai frumoase şi mai bo­ Ing. IACOB TR A IA N sinuozităţi şi cavităţi ale oaselor ca­
pului.
lioane km- a Pămîntului (mai precis gate in păstrăv din Retezat. In zare, cercetător ştiinţific
361.455.000 kmî). Intr-adevăr, marea, la vreo 5 kilome­ -+* împăraţii chinezi aveau la
oceanele vor asigura în viitor hrana Recoltă pe nisip tri, intre virful curte patru medici, care îşi primeau
necesară omenirii. S-a stabilit că algele Bucura (2.436 m salariul zilnic atîta timp cît împă­
sînt ccl mai perfect laborator pentru Recent, pc litoralul Golfului Finic, altitudine) şi vir­ ratul era sănătos ? Dc îndată cc a-
transformarea energiei solare în produ­ în apropiere de Tallin, au putut fi vă­ ful Judele (2.333 cesta sc îmbolnăvea, medicii nu mai
se protcînicc, potrivite pentru hrana zute semănători (ucrînd pc nisip. To­ m altitudine), ne erau retribuiţi pînă cînd cl nu sc
In sudul Ucrainei, In nemărginita stepă a Jlersonului, se află un omului. In condiţii bune, algele con­ tul se petrecea ca şi cuni ar fi fost apar, neasemuit însănătoşea Se spune că boala îm­
păraţilor chinezi sc vindeca foarte
minunat colţişor al naturii — rezervaţia de stat Askania-Nova In par­ ţin 50 la sută proteine şi 7 la sută vorba dc un ogor adevărat : la în­ de pitoreşti, colţii repede.
cul ci zoologic sc pot intilni reprezentanţii faunei diferitelor continen­ grăsimi, dezvoltarea lor fiind extrem ceput erau încorporate seminţele, iar stincilor din Poar­
te, inclusiv al Africii de sud Printre acestea se află şi graţioasele anti­ dc rapidă ; pc 1.000 m- sc pot obţine apoi parcelele erau stropite din auto­ ta Bucur ci. Din cci 26 dc lorzi englezi,
lope, aduse aici încă in anul 1894 In captivitate ele mureau şi numai anual 10 tone substanţă hrănitoare (în­ cisterne. Nisipul umed sc acoperea cu care in anul 1215 au semnat Magna
după ce au fost lăsate libere in stepă, animalele au început să se în­ zecind cantităţii cc sc poate obţine de o crustă solida. Această casă la­ Carta Libcrtatum (caic stă la baza
mulţească Antilopa-femelă poate naşte in cursul vieţii ei piuă la 15 pc aceeaşi suprafaţă de uscat). S-ar părea ca în nisip, sub această borator este dota­ Parlamentului englez), numai trei
pui. Iarna, antilopele sini adăpostite in încăperi. Pină acum ca aliment algele sînt crusta, seminţele ar fi trebuit în mod tă cu tot inven­ ştiau să se iscălească ? Ceilalţi au
IN FOTO: Antilope la păscut inevitabil să piară. Dar, chiar peste tarul necesar cer­ pus Ia sfîrşitul Cartei diferite semne
foarte puţin folosite : în Scoţia — ca cetărilor ştiinţifice
două zile, au început să înverzească convenţionale.
plantele. FJc îşi croiau drum direct dc multilaterale, pre­ Un oarecare Jcsccliîcl Eads
Anestezie sonoră Aparat cu care se poate vedea în întuneric sub crustă, străpunsă de numeroşi pori. cum şi cazării unui din New York s-a născut fără «.-
număr de 15 cer­
Explicaţia constă în faptul că în apa cetători, iar in ri­ rechi ? El nu avea n;ci un orificiu dc
ambele părţi alc capului. Cu toate
In cursul ultim ilor 150 dc ani au După cum relatează revista fran­ ficată cu ajutorul unei camere de te­ cu care era stropit nisipul s-a adăugat nele perioade, cind acestea, omul putea auzi, dcschizînd
fost propuse în medicina mondială peste ceză „L ’Usine Nouvcllc", în Anglia a leviziune şi proiectată dc unul sau mai un stimulent dc creştere cu azot. se pot folosi cor­ larg gura. El a m urit în anul 1884.
300 dc mijloace dc anestezic, folosite fost construit un aparat cu care sc multe ecrane. Aparatul poate fi folo­ turi, vor putea lu ­ - 6- Intr-o instituţie din Cairo a
poate vedea în întuneric. Principala sit pentru film ări nocturne şi pentru
înainte de a începe tratamentul din­ cra aci pină la 30 avut loc o vînătoarc neobişnuită dc
piesă a aparatului este tubul electronic diferite scopuri industriale. Se crede că
ţilor. Recent, dr. Gh. Mironcnlio şi ing. de luat vederi cu diametrul dc 9,52 Fiziologie neobişnuită dc naturalişti. Şerpi care s-au strecurat în dosare
Pavel Vainboim din U.R.S.S. au pus cm şi lungimea de 30—48 cm, care am­ cl va găsi o larga aplicare în domeniul In viitor se ur­ şi mape. Pentru a scoate afară pc
Ia punct o nouă metodă de anestezie plifică dc un milion dc ori raze slabe militar, în astronomie, televiziune, fi­ Din punct de vedere fiziologic gira­ măreşte extinde­ aceşti musafiri nepoftiţi, s-a cerut
cu ajutorul sunetului în cazurile tra­ fa, cel mai înalt animal care trăieşte rea construcţiilor, concursul fachirului Abdcl Aii Tolba,
dc lumină si produce imaginea cu dia­ zica nucleară şi în radiologie unde sc în lume, prezintă o Scrie întreagă dc
tamentelor stomatologice. care cu ajutorul unor sunete dc flaut
metrul dc 5 cm, vizibilă cu ochiul li­ vor putea obţine imagini mai mari cu caracteristici interesante. Pulsaţiile ini­ introducerea cu­
Aparatul de anestezie sonoră este ber. Aceasta imagine poate fi ampli­ mii variază între 50 şi 150 pc minut, rentului electric a determinat şerpij să iasă din lo­
foarte simplu : un magnetofon stereo­ razc dc intensitate mai mică. de la un genera­ curile unde sc ascunsescră. Doi din­
iar tensiunea arterială între 180 şi 220
fonic care are volumul unei cărţi obiş­ mm mercur, ceea ce la om ar însemna tor propriu şi in­ tre şerpi, cei mai mari, au fost tri­
nuite şi o cască. Aparatul este prevă­ Undele de radio fă rîm iţea ză betonul o gravă boala de inimă — hipertonia. Gi­ stalarea unei sta­ mişi grădinii zoologice din Cairo.
zut cu o bandă magnetică cu înregis­ rafa are insa nevoie de această tensiune ţiuni meteorolo­ Alţn şase au fost predaţi centrului
trări muzicale pc fondul unui zgomot pentru ca sîngelc să-i ajungă pînă la gice. dc seruri preparate din venin dc
şarpe.
alb (un amestec de toate frecvenţele Recent, la o conferinţă care a avut grinzi, ci pur şî simplu sc fărîmiţează. creier. O girafă eîntăreşte între 600 şi
sunetului). Acesta închide canalele piui loc în Anglia, s-a vorbit despic folo­ Blocurile monolite mai masive, zidu­ Înspre est, din Poliţia din oraşul Lourcnco
sirea microundelor ca mijloc de de­ rile şi fundaţiile trebuie demolate bu­ 700 kg, iar inima ei pompează în fie­ imediata apropie­ Maroues (Moznmbic) a prins un po­
care impulsurile dureroase ircc în scoar­ care minut 60 litri dc sînge, ceea ce re, sc întinde un
molare a construcţiilor de beton. cată cu bucată. rumbel... care sc ocupa cu contra­
ţa ciicefaluluî şî atinge focarul dc ex­ La conferinţă s-a arătat că prin ira­ Metoda dc fărimiţarc a betonului cu presupune un sistem arterial din cele alpinet în care banda. El transnorta stupefiante in
citaţie dc îndată cc el apare. dierea cu fascicule de unde cu o lun­ undele dc radio este deosebit dc reco­ mai solide. Intr-adevăr, pereţii arterei sint prezentate ca pacheţele mici. legate dc picior Po­
Oamenii dc ştiinţă au efectuat un gime dc 12,2 cm, generatorul avînd o mandată atunci cînd nu este permis aorte, au o grosime de 1,2 cm, iar ai exponate v ii plan­ lip -1 a dat drumul porumbelului pen­
să Sc supună vibraţiilor şi şocurilor arterei pulmonare de 1 cm, ccca cc re­ tele care populea­ tru a descoperi locul de popas. Ea
marc volum de cercetări ştiinţifice, a!c putere dc 5 kW, s-a provocat fisura­ ză în mod natural
construcţiile situate în imediata apro­ prezintă dubiul grosimii pereţilor arte­ a jM itu t aresta. în acest fel, pc sta-
căror rezultate au confirmat perspecti­ rea aproape instantanee a betonului. piere a fundaţiilor de maşini sau pi­ rei unui taur, care cînt:"rc;te îndoitul această rezervaţie pînul pasăre! contrabandist, un oa­
vele noii metode. Dacă se iradiază plăci, stîlpi sau lelor dc pod care trebuie demolate. greutăţii girafei. Pe suprafaţa a- Vedere exterioară a CaseM.iborator Gemenele recare Percz Damme.