Page 57 - 1964-08

Nr- 2594 Drumul socialismului r°9' 5

FILE DE IERI... ... FILE DE AZI

Nu sînt singurul» Cn mine .nu fost mii şi miî în Valea Jiului. Toţi Ca mine sînt mulţî maiştri. Pînă maî feri erau mineri. Au urmat şcoa­
am avut aceeaşi soarta : în adîncul pămîntului, berna, truda, teamă ; la la de maiştri şî după absolvire s-au întors la locurile lor de muncă. In Prin aplicarea metodelor de exploatare de mare productivitate şi îmbunătăţirea dotării tehnice, în
iziuă, întuneric, mizerie, griji... îm i este şi azi viu ţa minte cadrul pe care mi mină au găsit, ca şt Ia „ziuă", totul schimbat. exploatările miniere ale C.C.V.J. producţia de cărbune creşte an de an.
l-a oferit mina, în 1930, cînd am fost nevoit sa pornesc spre adîncurile ci, Despre vechea mină din Ghelar ana auzit doar. N-ana apucat s-o cu­
să-mi cîştig plinea : la intrare 6 tărgi, cu 6 cadavre : Indrci baci, Bolog baci, nosc. De atunci înnoirile din anii noştri au pătruns pînă în cele mai înde­
Mogojan baci, Varga, ICiss... Bolog avea 6 copii, Indrei 4... Cu groaza ce mi s-a părtate locuri de muncă din subteran. Cînd am venit din şcoală am găsit mai parcurg o data cu paginile manualelor,
întipărit atunci pe faţă şi în suflet am intrat în mină, cu groaza aceea am drumul spre ultima clasă a şcolii medii.
muncit apoi ani şi ani. Ca un „sobol al pămîntului- împingeam vagonctcle multe locomotive electrice decît lăsasem ; locomotivele cu acumulatori au A lţii au plecat sâ-şi îmbogăţească cu­
prin întuneric. Zi de zi bateam sute de metri, împingînd cu mîinilc vagonctcle venit şi ele în sprijinul minerilor. Căuiînd căi noi de sporire a producţiei de noştinţele în şcoli tehnice şi de maiş­
goale de Ia puţ la locul de muncă j< „plinele- de la locul de muncă Ia puţ. minereuri, s-au experimentat metodele dc muncă d? marc productivitate, me­ tri. Nume ca ale lui Alexandra Zaha-
Galeriile erau strimte, aproape duse laolaltă. Vagonetelc se loveau în ar­ tode pe care le aplicăm şi acum. Vechea metodă de exploatare în abataje
mături. Trăgeam ranga după noi, la fiecare drum, ca să depărtăm cu ea rîz- cameră cu ramblccre care necesita eforturi din partea minerilor şi se realiza ria, Abel Scorobcte, Toan Szilagy, de (a
neJe de peretele şubred al galeriei. După 9 ani am avut dreptul să trec la un randament de numai 1,8-2 tone pe post, a fost în cea mai marc parte în­ Tcliuc, Augustin Mancnciu, Mircca
frontul de lucru. Ajunsesem ajutor de miner. Cu unelte rudimentare tăiam locuită cu metoda de exploatare cu înmagazinarea minereului, sau prin cea Popa, Dumitru Chclhan dc la Ghelar
«linca de piatră şi o încărcăm cu lopata să pregătim suitoare şi galerii pen­ de exploatare în subetaje. S-a redus astfel complet efortul fizic la încărcare,
tru a deschide drum cărbunelui. Greul, truda, sudoarea, nu o ştiau stăpînii. Foş­ iar productivitatea muncii a crescut ajungînd Ia 12— 14 tone pe post. Dacă şi ale multor mineri de la Barza au fost
tii proprietari ai minelor nu ne-au vâ7.ut niciodată palmele, spatele, feţele. s-ar fi folosit vechiul sistem de transport cu cai, nc-ar fi trebuit o herghelie înscrise, ca şi in producţie, pe panourile
N-au vrut să ni le vadă. Iar despic drepturi v-aş da un singur caz. Nu-i întreagă pentru a scoate din mina miile de tone de minereu cît se dc onoare ale şcolii de maiştri.
nevoie de altele : văduvele rămase în urma accidentului despre care am scris In aşezările minerilor întunericul avea La Barza minerii şi-au întrecut proprii­ Minerii nu s-au oprit însă aici. Ei
mai sus au umblat luni în şir să-şi capete dreptul, să primească o pensie extrage acum zilnic. Această producţie ridicată a impus mecanizarea trans­ un dublu sens. In întuneric lucrau m i­ le recorduri de înaintare.
după soţii zdrobiţi în mină. Dacă au văzut că nu găsesc acest drept au cu­ portului. Cîteva fapte sînt în măsura să demonstreze înnoirile caic s-au adus nerii scormonind adîncurile păniînlului, O dată cu realizările mari au crescut urca tot mai mult treptele învăţăturii.
in subteran.
tezat să dea în judecată „Societatea Anonimă" Petroşani. Drept răspuns, cele în întuneric îşi trăiau zilele amare. Dc şi oameni noi, dornici să cunoască, să In cataloagele Institutului dc mine din
b fam ilii au fost scoase din casele „Societăţii" în stradă. Grija pentru om s-a concretizat în măsurile luate pentru îmbunătăţirea multe ori, pentru a citi o carte poştală ştie cît mai mult, sa înveţe, Cluburi Petroşani figurează multe nume ale foş­
Anii noştri noi ne-au schimbat munca şi viaţa. Eu, săptămînaşul, rîz- condiţiilor de muncă din subteran. In trecut, pe lîngă cei care erau declaraţi minerul era nevoit să roage, cu durerea moderne, săli de cinematograf, biblio­ tilor mineri sau maiştri. Constantin
narul, sobolul de ieri, am ieşit la pensie ca maistru miner. Am apucat anii inapţi pentru muncă de pe urma accidentelor, minerii erau decimaţi fără întipărită în priviri, pe dascălul satului. teci cu zeci de mii dc exemplare le
cînd omul mînuia perforatorul, maşina de încărcat. Nu mai trebuia să tru ­ cruţare de praful din mina cere Ie şubrezea treptat sănătatea. Puţini mi­ Stăpînii nu aveau nevoie dc „ştiutori dc stau azi la îndcmîna acelora pentru care Malea, Aurel Angliei, Marin losovici dc
dească cu lopata; din trei cupe, vagonetul era încărcat. Mîinile mele nu mai neri de la Ghelar au ajuns ca după ani grei de muncă să fie „avansaţi" carte", ci dc unelte de muncă. Aşa era cu ani in urmă întunericul era unicul la Ghelar, Ioan Bîrsan, Cornel Zăvo-
împingeau vagonetelc prin întunericul galeriei, sute şi sute de metri. Crnţere maiştri. Dar şi mai puţini dintre aceştia au ajuns anii pensionării. Azi, pra­ considerat omul care dădea strălucire mod dc a trăi. In casele lor şi-a făcut ianu, Vasilc Golda dc U Tcliuc sînt nu­
puternice, locomotive electrice au venit să ducă greul. Omul trebuia doar să ful nu mai constituie un pericol pentru cei ce lucrează în mină. Perforajul bogăţiilor din adîncuri. loc ca o necesitate biblioteca. Zeci
le dirijeze. Ajuns miner şi maistru în anii noi, am cunoscut prea puţin însă UîT,-t^» 3 Revenit metoda generală de perforare, zeci dc ventilatoare adoc Acolo unde omul era considerat doar mai cîţiva dintre ci.
adevărata muncă din adine uri, cea de azi. Vîrsta m-a trimis Ia pensie. Acum pînă în cele mai îndepărtate locuri dc muncă acrul proaspăt de la „ziua". o unealtă, unde minerului i se cerca să şi sute dc exemplare dc cărţi ale Acolo unde minerul era considerat o
dau sfaturi celor tineri, mă interesez de succesele lor, de noul cc se înno­ Minerii se bucură de asistenţa medicala calificata. Ştie doar drumul spre mină, cum se autorilor preferaţi, multe cărţi teh­ unealtă, învăţătura a devenit o necesi­
ieşte mereu în adîncuri. Toate cîte le întîlnim azi în subteran ni se par obişnuite. Obişnuite ne nice, iată noii prieteni dc nă- tate. Sute de mineri învaţă în cursu­
De cînd am ajuns la pensie mi-am găsit ortaci noi : cărţile din biblioteca ţine barosul şi sfredclu), în zilele noas­
sînt şi cifrele mari pe care minerit le înscriu pe graficele întrecerii în cin­ tre ştiinţa a pătruns o dată cu tehnica nejde ai minerilor. După orele rile de calificare, de ridicarea califică­
fiului meu care studiază la Bucureşti. Cu aceşti ortaci îmi petrec serile pînă stea marii sărbători din August. Obişnuite ni se par drumurile ascendente
tîrziu. Pensia îmi asigură mie şi familiei, bătrîncţc liniştită, fără griji. N u­ nouă; omul devenind adevăratul stăpîn de muncă ei schimbă perforatorul, cio­ rii, în cele dc specializare. Acolo unde
mai că a venit prea devreme. Tocmai cînd munca începuse să devină fru ­ ale oamenilor. Toate poartă pecetea anilor noştri plini dc bucurii, ani în al forţelor naturii. La Ghelar minerii canul, strungul sau volanul maşinii cu omul trebuia să ştie doar cum se ţine
moasă şi spornică, cînd paşii spre nună nu mai erau însoţiţi de groază, ci de care^ munca a devenit o chestiune de onoare, în care destinele oamenilor au pus stapînirc pe bogăţia subsolului condeiul, abatajul cu sala de clasă. La barosul şi sfredelui, învăţătura a deve­
voie bună, se împletesc cu destinul întregii ţări. şi o folosesc cu pricepere pentru spo­ Barza sînt 106, la Tcliuc 31, iar la
IO A N UYFOLVI IO A N STATE rirea producţiei dc minereu. La Telîuc nit un bun al tuturor, ajutor şî prieten
maistru miner — pensionar maistru — şeful sectorului II, mecanizarea îşi spune din plin cuvîntul. Gliolar 35 de lucrători care zi de zi de nădejde în munci.
Lonca de la E. M. Ghelar

şi scrcperul, nou utilaj care înlocuieşte II II IHIIMIIM1III I >1 III----- fmr
eforturile fizice a zeci de oameni. Sînt
la Tcliuc locuri dc muncă unde între­
gul proces extractiv este mecanizat. In 1 6 3 1 .4 - %
sectorul I forarea găurilor se face me­
canic, masa minieră dizlocntă este în­
cărcată dc puternice excavatoare şi
Ei|
M f l C U'ansportatâ cu maşini de marc capa­
■va re «3 ra citate. Alei maşina a înlocuit complet
eforturile omului. Intr-un singur
schimb în sectorul I, 40 de oameni di­
rect productivi, care conduc maşini,
Din limbajul minerilor de la Telîuc perforatoarele de maro productivitate
joţiunile de roabă, troc, fistău, au sau autocamioanele basculante ce alear­ excavează şi transportă aproape 1.400
tone masă minieră.
dispărut. Au dispărut pentru că nu mai gă într-un permanent du-te-vino du-
exista nici uneltele primitive cu care cînd spre staţia de sortare rodul bo­ Cîteva cifre vorbesc despre deose­
lucrau minerii. Le-au luat locul alte gat al muncii minerilor. Azi la Tcliuc birile dintre trecut şi prezent. In 1938,
noţiuni, noi, termeni tehnici care de­ nu mai concepe nimeni ca în subteran anul dc vîrf al producţiei Romînici
finesc maşini şi utilaje moderne. Ele să se perforeze uscat, să nu se audă vî- burghezo-moşiereşti, la Telîuc funcţio­
au intrat în vocabularul uzual, de­ jîitul perforatoarelor, sau să nu întîl- nau maşini şi utilaje totalizînd 188 cai
venind obişnuite, la fel ca şi excava­ ncască locomotivele dc mină alergînd putere. In 1964, maşinile în funcţiune
torul. forczele, maşinile de încărcat. în lungul galeriilor. A devenit obişnuit însumează 11.138 de cai putere, ceea
ce înseamnă o creştere dc 6.800 la suta
faţă dc anul 1938. Zeci de maşini şi
utilaje realizate la un înalt nivel teh­
nic, metode noi de exploatare înlocu­
I H
iesc efortul fizic a zeci şi sute de oa­
meni, făcîndu-lc munca mai uşoara,
rodul mai bogat.

" î & t e f f e î ..v., ■WBri ţţiiî T FII MINER ...I
V Ăyl V - -t /<

Florile nu s-au ofilit. Petalele lor roşii se în- plită. „Am bătut pe la toate porţile. Nimeni nu Cu fiecare zi cc ne apropiem dc marca săr­ Cu totul alta este astîzî, munca în subteran.
* , ! fioară încă sub mîngîicrea vîhtului. Stau alături mi-a dat dc lucru. E nevastă dc răzvrătit roşu bătoare de la 23 August, sporeşte tot mai mult In lungul galeriilor betonate aleargă locomoti­
l ; r \ -
: : de zecile de coroane ce împodobesc placa come­ — spuneau domnii. Eram urmărită. M-au purtai numărul scrisorilor sosite la redacţie dc la co­ ve electrice, răpăitul perforatoarelor din abataje
IPPfSaljl la 6 august 1929 an fost masacraţi, din ordinul pînă în Ilia...“ . ingineri, profesori, oameni din cele mai diverse pentru om, pentru sănătatea lui este prezentă
din post în post, cu tălpile goale, din
Lupeni
colectivişti,
respondenţii voluntari. Muncitori,
morativă din curtea minei Lupeni — locul unde
îţi vesteşte de departe entuziasmul muncii. Grija
Povesteşte Ana Golcea. Lacrimile i-au secat.
domenii dc activitate de pe întinsul regiunii, se
stăpînirii, 22
dc mineri. Le-a aşezat cu grijă
peste tot în mină. Incepînd cu casca dc protecţie
a minerului, care a devenit obişnuită ca lumina
„De-ar ţrăi Vasilc să vadă grija cc mi se poartă,
■ H i i a 1 j U U M W f c i pioasă Ana Golcea, o bătrînâ care de 35 de ani Au lăsat doar urme săpate adînc pe toată faţa. simt îndemnaţi să aştearnă pe hîrtie bucuria lămpii în subteran, şi terminind cu ventilatoarele
prima
vieţii noî. M ulţi dintre ci scriu pentru
poartă haine cernite.
preţuirea cc mi se dă. 1.200 Iei pensie... lin i caut I dată ziarului. Din toate scrisorile răzbate ca un
Ana Golcea povesteşte. Ar putea să nu spună sănătatea la cele mai bune băi din ţară...". fir roşu participarea entuziasta a oamenilor mun­ da marc capacitate cc aduc în mină mireasma co­
i i 11 # II nimic. imensul greu al vieţii ei. Dar copiii Lu- Copiii o ascultă. Nu sînt poveşti. Sînt fapte cii la realizarea sarcinilor de plan. Se fac com­ drilor, cil lumina electrică cc punctează galeriile,
faţă
Cutele adinei cc i s-au dăltuit pe
atestă
cu trusele sanitare din subteran, toate vorbesc de
păruţi! intre viaţa din trecut şi prezent. Şi nu
pcniului o roagă uneori. N u-i poate refuza şî adevărate trăite dc Ana Golcea, dc văduva care există scrisoare în care să nu ja vorbească des- preţuirea cc i se acordă astăzi omului, muncii lui.
dc 35 de ani poartă haine cernite. O privesc cu
Ir • •*'» povesteşte... Privirilc-i dragoste copiii. Anii grei i-au dăltuit pe faţă pre grija permanentă a partidului şi stalului nos­ Continua înzestrare tehnică, modernizarea şi me­
''<2 v <1
I-au secat lacrimile Anei Golcea.
- 1 LV i LO ,-J» scrutează în fîntîna adîncâ a vieţii din trecut. cute adinei. Ascultă copiii Lupcniului cuvintele tru pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor canizarea lucrărilor miniere a absolvit pe mineri
I r
dc munca grea dc odinioară. Prin grija partidu­
Anei Golcea, grele ca anii prin care a trecut fe­
■ ■ P i l ,» i f a ’t w 'M Credea ca-şi aflase fericirea atunci, în 1919, cînd mei a tînără, îmbătrînită înainte de vreme. Sînt de muncă şi a nivelului de trai. Desprindem din a fost înzestrată cu utilaje şi maşini miniere do
lui şi statului nostru, Exploatarea minieră Barza
teancul dc scrisori una, pe care o reproducem.
pornise în viaţă alături de* mirele ei, Victor Hăn-
„La ultima consfătuire dc producţie, unul din­
fiii minerilor din Lupeni, generaţia nouă lipsită de
X i H I cilă, minerul din Lupeni. Dar nu, n-o aflase. drame, copiii care 321 vorbesc cu dezinvoltură condiţiile dc viaţă din trecut şi prezent, şî-a înaltă productivitate. Şi, ca o compensaţie a mun­
tre ortacii mai vîrscnicî, făcînd o comparaţie între
Sabin, primul născut, n-apucase să rostească tată.
cii fizice, minerul este un om dc înaltă califi­
4 V i Mu* * ţ - ’Y j „Tatăl lui a ars în mină. 82 dc mineri au ars despre cele mai frumoase visuri. rostit cu mîndric gîndurile şi simţămintele : care. N ici nu poate fi altfel. Pentru mînuîrca
atunci. Era l.a 27 aprilie 1922. Am rămas vă­ LUCIA L1CIU „Astăzi să tot fii miner". Cuvintele bătrîuului celor 20 de maşini de încărcat, 1.000 perforatoare
Bi» duvă la 27 de ani". Din cuvintele rostite de bă- ortac m-au mişcat şi emoţionat. Şî fiindcă sînt dc mare randament, a celor 70 dc trolii pneu­
trînă, răzbate o durere fără scamă. unul dintre miile de mineri care trăiesc şî mun­ matice, a maşinilor de extracţie 2 BM-30CO, 3
Cu cîtvn timp în urmă pe aceste locuri nu era nimic. Azi la Băiţa-Cră- Vasilc Golcea a venit să însenineze
cîuncşti se înalţă blocuri moderne ce completează frumuseţea noului peisaj. casa îndoliată, să simtă Sabin, orfanul, cesc într-un chip nou, m-am gîndit să scriu re­ locomotivelor electrice şî celor 6.000 vagonete,
Foto : V. O NO IU dacţiei despre acest lucru. a tuturor mecanismelor şi utilajelor existente in
dragostea de tată. să alunge tristeţea . -
Nu cunosc trecutul. M-am născut şi am cres­ mîna, trebuie să aî temeinice cunoştinţe profe­
cc îngreunase: sufletul tinerei nume.
cut o dată cu patria mea libera şi independentă.
Ana Golcea a crezut din nou că va Sînt de-o scamă cu măreţele înfăptuiri pe care sionale. Ccî 3.500 muncitori care s-au calificat
in numai 4 ani, la locul de muncă şi aportul
CONFRUNTAREA afla bucuria. I-a dăruit băiatului o su- poporul nostru Ie-a dohhidit în răstimp dc nu­ lor la îndeplinirea sarcinilor dc plan, confirma
vioară, pe Lena. Moartea unei rude a-
mai două decenii. Ştiu numai din auzite
ca
propiatc aduse în familia Golcea încă
munca minerilor era in trecut o povară. acest lucru.
O dată cu introducerea tehnicii noî în subte­
un copil, pe Rusalina. ran s-a creat posibilitatea aplicării metodelor He
RELQEt adîncuri era tot mai apăsătoare, mi­ muncă dc marc productivitate. Exploatarea f •c«•
Vremurile se precipitau. Truda în
*u
abataje cu înmagazinarea minereului, iu
zeria de acasă tot mai grea. Minerii
I.upenîului n-au mai putut răbda. S-au direcţionale dc 4 m, exploatarea cu aripi încli­
ridicat în august 1929 să ceară dreptul nate, sînt cîteva din metodele care, împreună cu
0 In anul 1964 valoarea totală a anul 1960 şi cu 78 la sută faţă de la o viaţă de om. Au prim it gloanţe. mijloacele tehnice, duc la creşterea randamen­
utilajelor în funcţiune Ia E.M. Tcliuc 1959. Şi Vasilc Golcea era printre cei căzuţi. tului cu 90 la sută faţă de exploatarea după
este de 43,5 ori n\ai mare decît în (£} Prin dotarea Exploatării minie­ vechile metoda. Cd* alte cuvinte, randamentul pc
anul 1973, iar a puterii instalate dc re Barza cu coinpresoarc de marc Ana a fost de faţă. A urmărit cu ochii post a crescut cu 1,61 tone.
6 8 dc ori. capacitate şi prin construirea unor îm pietriţi cum jandarmul a înfipt ba­ Aş putea să vă scriu multe despre avantajele
st.'.ţii moderne dc comprcsoare, in ioneta în pieptul omului ci. A strigat,
0 In 1964 la E.P2. Telîuc se ex­ aplicării pe scară largă a perforajuluî un-rd.
trage în numai 20 de zile o canti­ prezent se pompează în flecare mi­ s-a repezii în mulţime, prin şuieratul Despre ansamblul măsurilor luate pc linia îmbu­
tate -de minereu egală cu întreaga nut pe conductele din subteran cu gloanţelor, s-a aplecat asupra soţului...
aproape 500 rn.c. mai mult aer com­ O voce de ofiţer a răcnit : „trageţi /". nătăţirii continue a condiţiilor de muncă. Un
producţie a exploatării din întreg lucru este însă cert : cu eforturi înfînît mai pu­
anul 1938. primat decît în 1959. Ana s-a ridicat în genunchi. A privit
(J) Puterea electrică instalată la > !*' - ji* * ţine obţinem av.i un randament aproape dublu,
0 La E.M. Barza statul a alocat E.M. Ghelar era în 1948 de numai spre jandarmi. Avea în ochi groaza far munca, Izvor al tuturor bucuriilor ;i satis­
în ultim ii patru ani pentru dezvol­ 800 KW. Prin dotarea exploatării cu morţii. A strigat : „nu trageţi, nu ! Am
facţiilor .1 devenit cu adevărat o chestiune de
tarea şî modernizarea minelor inves­ maţini moderne acţionate electric, trei copii de crescut !‘\ Din cuvintele mîndrie şi onoare".
tiţii în valoare dc peste 250.000 000 în anul 1964 puterea energiei elec­ bătrînci răzbate o ură nedomolită.
lei. In anul 1961, volumul investi­ trice instalate a ajuns să fie dc 4500 Ana Golcea povesteşte.. Zile şi CONSTANTIN BORŞA
ţiilo r a crescut cu 28 la sută faţă dc KW. nopţi de chin, săptămîni, luni, — 1 şef de brigadă la E. M.
anî, zeci de ani de mizerie cum­ Barza