Page 59 - 1964-08

***•€ * O » U
R a ţio n a li
PROLKTARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1ŢI-VÂ)
H unsr cioa'ft-i- D e va

Oraşul Brad este
azi de ncrecunos-
cut. Aici s-au con­
struit hi anii noş­
tri blocuri moder-
ne, aspectuoase, eu
apartamente lumi­
noase si conforta­
bile. care dau o-
raşului o infăfiso-
re nouă, plăcută.
In fotografie :
Unul din nume­
roasele blocuri din
centrul oraşului
Brad, văzut noap­
ANUL XVI. NR. 2997 MARJI 18 AUGUST 1964 '4 pagini, 20 bani tea.

<Bil a nţ de indj^e

IN CINSTEA MARII SÂRBĂTORI LUCRĂRILE ŞEDINŢEI Cu p rile ju l sărbătorii naţionale a Indoneziei

LĂRGITE A SECJIEI
Recepţia oferită de ambasadorul
DE CEREALE Şl PLANTE Republicii Indonezia în R.P. Romînă
Depăşiri la toate sortimentele TEHNICE A CONSILIULUI Luni după-amîază, ambasadorul Re­

SUPERIOR AL AGRICULTURII publicii Indonezia în R. P, Romînă, cu şi Potnpiliu Macovci, adjuncţi ai mi­
Valentin
nistrului afacerilor externe,
în «ceste zile, premergătoare marii crărilor. Pînă nu de mult toţi buştenii Sukri.sno, a oferit o recepţie la restau­ Steriopol, adjunct a! ministrului co­
sărbători, lucrătorii forestieri din sec­ erau degroşaţi manual, prin cioplire, Luni au început în Capitală lucrările rantul Pescăruş cu prilejul sărbătorii merţului exterior, gcnernl-coloncl Ion
torul de industrializare a lemnului dc ceea cc ducea la pierderi mari. Acum, naţionale a Indoneziei — ziua procla­ Tutovcanu, adjunct al ministrului for­
şedinţei lărgite a Secţiei de cereale Ş» mării independenţei.
la l.F. Sebeş şi-au intensificat efortu­ operaţia de degroşare se face mecani­ plante tehnice a Consiliului Superior al ţelor armate, conducători ai unor Insti­
Au luat parte Alexandru Moghioroş,
rile pentru obţinerea unor rezultate cît zat. S-a extins, de asemenea, mecani­ Agriculturii, consacrate culturii griului. Gogu Rădulcscu, vicepreşedinte al Con­ tuţii centrale şi organizaţii obşteşti, oa­
mai frumoase. Ca urmare, îndrumaţi în zarea transportului, unele secţii fiind Iau parte membri ai comitetului execu­ siliului de Miniştri, Dumitru Simulcscu, meni de ştiinţă şi cultură, ziarişti.
Au participat şefii unor misiuni di­
permanenţă de organizaţia de partid, dotate cu transportoare mecanice. In tiv al Consiliului Superior al Agricul­ ministrul transporturilor şi telecomu­ plomatice acreditaţi în R.P. Romînă şi
e* şi-au depăşit zi de zi sarcinile de hala de gatere, secţia dc binale şi sec­ turii, ai Secţiei de cereale şi plante nicaţiilor, Ion Marincscu, ministrul in­ al,i membri ai Corpului diplomatic.
plan. De la începutul anului şi pînâ în ţia de lăzi este în curs de terminare tehnice, directori şi ingineri şefi din dustriei metalurgice, Gcorge Macoves- (Agerpres)
trusturile Gostat, şefii serviciilor regio­
prezent, muncitorii nu dat peste pre­ rcatnplasarea tuturor maşinilor pe flux nale S. M. T., specialişti din in­
vederile planului circa 200 m.c. che­ tehnologic şi mărirea capacităţii de pro­ stitutele dc cercetări, staţiuni ^ ex­
restea din fag, 70 bucăţi traverse nor­ ducţie. Pentru aceasta la majoritatea perimentale şi din institutele de învă- Teatrul de stat „Valsa Jiului" la Deva
male din fag, 2,300 m.p. binale, mai secţiilor s-au pus în funcţiune şi sînt ţărnînt agricol superior, specialişti şi 19
mult dc 50 m.c. lăzi din fag şi 120 tone în curs de montare maşini moderne, lucrători din gospodăriile de stat, sta­ Publicul devean s-a obişnuit să aştepte înaltă apreciere din partea spectatorilor
ta la j industrial. Paralel cu aceasta, au de marc productivitate. Astfel, secţia ţiuni de maşini şi tractoare şi gospo­ întotdeauna de !n colectivul Teatrului care au răsplătit prin aplauze la scenă
îmbunătăţit simţitor calitatea tuturor lăzi a fost înzestrata în ultimul timp dării colective, conducători ai unor de stat din Valea Jiului spectacole bune. deschisă munca acestui harnic colectiv
Această justificată aşteptare nu numai
produselor. La cherestea din răşinoa- cu 6 circulare pentru tivit, un circu­ instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. că a fost din nou confirmată cu prile­ de artişti.
La şedinţă participă tovarăşii Alexan­
sc, de pildă, calitatea a fost îmbună­ lar cu masă glisantă pentru rciezat şi dru Moghioroş, membru al Biroului Po­ jul spectacolului „Citadela sfărîrr.ată", Pentru înalta interpretare dată piesei
tăţită cu 3,85 la suta, faţă de cifra pla­ cu alte asemenea maşini. litic al CC. al P.M.R., vicepreşedinte prezentat sîmbată în sala „A rta ", dar lui Horia Lovinescu, întregul colectiv
nificată. La obţinerea succeselor amintite au al Consiliului de Miniştri şi Mihai Da- ca chiar a depăşit cu mult aceste aş­ de interpreţi a meritat pe deplin buche­
La obţinerea acestor succese şi-au contribuit şi alţi factori. De pildă, co­ lea, secretar al C.C. al P.M.R., pre­ teptări. Spectacolul, s-a bucurat de o tele de flori ce î-au fost oferite.
adus contribuţia munca însufleţită des­ lectivele dc muncă de Ja I. F. şedintele Consiliului Superior al Agri­
făşurată de întregul colectiv precum Sebeş, I. F. Haţeg şi I. F. Oră- culturii. F i l m e d o c u m e n t a r e
şi măsurile luate în vederea lichidării ştie au aprovizionat în mod ritm ic La şedinţă sc analizează rezultatele
sectorul dc industrializare cu masa lem­ obţinute în anul agricol 1963— 1964 în Dumînică seara, în faţa blocului turn
unor neajunsuri manifestate. nostru in cei 20 de ani care au trecut
noasă. Intre conducerea sectorului şî cultura griului şi pe baza noilor rezul­ din cvartalul 23 August din Deva, sute de la eliberarea patriei de sub jugul
Comitetul sindicatului, spre exemplu, conducerile acestor întreprinderi a exis­ tate ale cercetărilor ştiinţifice şi a ex­ de spectatori au vizionat filmele docu­
îndrumat de organizaţia dc partid, a tat o permanentă legătură. Apoi, în ca­ perienţei unităţilor fruntaşe se stabilesc mentare: „Cetăţile chimici", „R itm şi fascist, privind dezvoltarea industrii i
chimice şi siderurgice, noile construcţii
antrenat majoritatea muncitorilor în drul brigăzilor munca a fost mai bine măsurile ce trebuiesc aplicate în vede­ construcţii", „Adevărata putere" şi social-culturalc, creşterea nivelului dc
întrecerea socialistă pe bază de obiec­ organizată, fiecare muncitor a fost re­ rea îndeplinirii sarcinilor de producţie „înalta poezie a artei maselor oonu-
tive concrete, a urmărit şi popularizat partizat maj judicios pe operaţii de lu­ în nou! an agricol. laic". trai al oamenilor muncii, dezvoltarea
rezultatele întrecerii. Adunările grupe­ cru. Forma de organizare a muncii în In prima zi tov. Nicolac Toncscu, v i­ Filmele au prezentat spectatorilor m i­ artei şi culturii în rîndul maselor popit
lor sindicale şî consfătuirile de pro­ brigăzî complexe a fost extinsă la a- cepreşedinte al Consiliului Superior al nunatele realizări obţinute de poporul laie etc.
proape toate secţiile. Agriculturii a prezentat referatul „Ana­
ducţie au fost mai bine pregătite, ceea
ce a făcut posibil ca numărul munci­ Dintre cei care şi-au adus mai mult liza rezultatelor obţinute în cultura
contribuţia la dobindirea realizărilor griului dc toamnă în anul agricol in pârlea Cansiiitilui de Sfat
torilor care au participat la discuţii, 1963— 1964 în gospodăriile dc stat Şt
al propunerilor făcute de ei şi a efica­ de pînă acum, amintim pe Bazîl Cioa­ gospodăriile colective". Au urmat apoi
ra, Ioan Opincar, Ghcorghc Hăplean,
cităţii acestora să crească continuu. Bu­ discuţii, participanţii împărtăşind ex­ şi a Consiliului dc Minişdri
Petre Nicolac, Aurel Ordcan, Ioan Sa-
năoară, la una din adunările grupei sin­ ladc, Ioan Şelarii, Rozina Molnar, Ma- perienţa dobîndită şi făcînd propuneri
dicale, tovarăşul Viorcl Burz a propus Consiliul dc Stat al Republicii Popu­ dc ştiinţa şî scriitor, activist dc scamă
ria Lorencz, Ol.iru Olga, Nicolac Stan* pentru sporirea producţiei de gnu. lare Romînc şi Consiliul dc Miniştri
construirea unei linii de dccovil pen­ cin, Ludovic Augustin şi alţii. Lucrările şedinţei continua. pc tărîm dc stat şî obştesc, militam
tru evacuarea materialelor de la circu­ anunţă cu adîncă durere încetarea din neobosit pentru cauza păcii şi jocia-
viaţă a tovarăşului Mihai Ralca, meni-
larul nr. 1. Aplicată în producţie mă­ D. LUPAŞCU (Agcrprcs)
sura a dus Ia eliminarea transportului
manual, la creşterea productivităţii
muncii. In-urm a propunerii tovarăşu­
lui Nicolac Popa, gaterul pentru de-
B ,
groşarea buştenilor pregăteşte acum JHL4H cr«
masă lemnoasă şi pentru gaterul nr. 2.
Do/ 'dintre evidenţiaţii Exploatării miniere din Teliuc: tovarăşul In acest fel indicii de utilizare a celor
Eftim/e Brădău $1 ajutorul acestuia, loachim Lupa. Organizîndu-şi bine două gatere au crescut simţitor.
O atenţie deosebită s-a acordat şî in­
munca, el au forat peste plan aproape 300 m.l. troducerii şl extinderii mecanizării lu- Arături
Foto : V. O N O IU
pe mari suprafeţe
S-a îmbunătăţii calitatea Mai muff deeii prevede
In gospodăriile colective din regiune,
paralel cu celelalte lucrări se munceşte
M I N E R E U L U I ANGAJAMENTUL intens şi la executarea arăturilor adinei
dc vara. Pînă acum, ca urmare a bunei
Şi la sfîrşitul primelor 7 Juni ale anului, bilanţul înche­ Colectivul dc la secţia turnătoria veche a Uzinei „V ic­ organizări a muncii s-au făcut arături
iat de minerii din Teliuc arată că în întrecerea însufleţită toria" din Călan întîmpină cea de a 20-a aniversare a eh* pe mai bine de 15.000 hectare din cele
cc se desfăşoară în întîmpinarea marii sărbători a poporului berării patriei cu importante succese în producţie. Astfel, 30.000 hectare prevăzute în planurile
nostru s-au înregistrat noi succese. Aplicînd metode îna­ de la începutul anului şi pînă în prezent, muncitorii dc operative de campanie. Mai avansate cu
această lucrare sînt gospodăriile colec­
intate de exploatare, folosind maşinile şi utilajele la în­ aici au dat peste plan mai mult dc 250 tone piese turnate, tive din raioanele Alba şi Sebeş care
treaga capacitate, minerii au sporit în acest an producti­ reducînd rebutul cu 3 Ia sută faţă dc cel admis, Dc remar­ pînă acum au depăşit cu mult icauză­
vitatea muncii cu 1,4 la sută faţă de plan, reuşind să ex­ cat este faptul că angajamentul luat în cinstea marii săr­ rile medii pe regiune. Astfel, în raionul
tragă peste sarcinile stabilite 5.400 tone minereu dc fier. bători a fost realizat Ia începutul lunii august. Pînă în pre­ Alba s-au executat arături pe aproape
Atenţia acordată calităţii minereului s-a soldat şi ca cu zent s-au turnat peste angajament 5 tone radiatoare, 11 4.000 hectare ceea ce reprezintă 66 la
rezultate bune. Tn acest an, minerii au livrat Combinatului tone piese mecanice, 7 tone articole sanitare etc. sută din suprafaţa planificată. Tot pînă
siderurgic Hunedoara şi Uzinei „Victoria" Călan mai mult Realizările de pînă acum se datoresc îmbunătăţirii orga­ în prezent, gospodăriile colective din
raionul Sebeş au executat
pe
arături
de 3.000 tone metal peste plan. Prin sporirea producţiei, nizării muncii, folosirii raţionale a maşinilor, ridicării ca­
aproape 5.000 de hectare.
productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii minereului lificării muncitorilor.
Rezultatele obţinute sînt urmarea fi­
extras şi reducerea consumurilor specifice, minerii din Te­ Dintre muncitorii care şi-au adus din plin contribuţia rească a folosirii tractoarelor la întrea­
liuc au reuşit ca în primele 7 luni ale anului să înregistreze amintim pe cei din brigăzile conduse dc tovarăşii Costiuc ga lor capacitate, a eliberării din timp
211.000 Ici economii la preţul de cost. Dumitru, Kaotar Augustin, Ccclca Lnzir, Joldescu Gheor- a terenului de paie şi snopi şi a orga­
ghe etc. nizării muncii în schimburi prelungite,
N. TRAIAN D. M UNTEANU iar acolo unde au existat condiţii chiar
corespondent corespondent şi pe tîmp de noapte.
Za gospodăria colectiva din Sîntandrel, o parle din mecanizatorii
brigăzii a XV-a de tractoare condusă de Nicolae Crîstea, care pot fi
văzuţi şi in fotografia de mai sus, au executat pînă acum arături adinei
B r ig a d a n o a s fr â de vară pe mai bine de S0 hectare.

m rr/w ra w » mwww&MMM Ritmul treierişului

HUNEDOARA rcul ajuns la Hunedoara să fie mai bo­ cuptoare pentru fabricarea oţelului, SA FIE INTENSIFICAT
abataje la furnale, vor face ca mînc-
teh­
dar şi acestea erau mici şi cu
nică învechită. Aşa că practic aproape
gat în fier, vor face, altfel spus, ca
iluvîul dc metal al ţării $5 aibă un de­ că s-a pornit de Ja nimic. S-au cous. Paratei cu secerişul, în atenţia colec­
bit sporit. truit trei furnale dc marc capacitate, podăriile colective din raionul Haţeg
o oţelăric electrică, o oţelărie Martin, tiviştilor a stat şi treieratul păioasclor şî în cele dc pe raza oraşului regional
S-au scris multe despre Hunedoara. la cel mai îndepărtat pol al său — a o cocscric, două fabrici dc aglomerare recoltate manual. Şi în această direc­ Hunedoara. In prezent aici mai este
Aici este locul unde flăcările nu se dispărut. Vedem acum o mină moder­ Neliniştea Cernei a minereurilor, maî multe linii dc la­ ţie în majoritatea gospodăriilor colec­ de treierat recolta de pc 3.538 şi res­
sting niciodată, oraşul lum inilor vii, nă, cu maşini de perforat, maşini de minoare. Şi toate au fost la vremea tive s-au obţinut rezultate bune. Ast­ pectiv 1.664 ha. O asemenea rămîncrc
mereu eprînse... Atributele dc impre­ încărcat, locomotive, ventilatoare pu­ De cînd o ştiu oamenii, Ccrna şi-a respectivă cele mai mari din ţari. Fur­ fel. ca urmare a folosirii batozelor la în urmă sc explică prin aceea că ba­
sionant, gigantic, înfloritor, i-au fost ternice. Discutăm cu oamenii despre dus liniştită apele cristaline spre lun­ nalul nr. 7, dc pildă, produce mai mult dc la începutul anului şî pînă ieri la C.S. întreaga lor capacitate dc lucru, a u ti­ tozele nu sînt folosite la întreaga lor
acordate cu dărnicie de reporteri şi munca lor, despre felul cum trăiesc. ca Mureşului. Şi-a croit odată drum şi decît 4 din vechile furnale luate la Hunedoara s-au produs peste plan lizării combinelor la treieratul staţio­ capacitate dc lucru şi prin faptul că
poeţi. Noi cc-o să spunem despre ca 1 Toţi sînt mulţum iţi. Cosma Culcca, nu l-a mai schimbat. Sc spune chiar că un loc; un cuptor dc 400 tone dă mai 43.23J tone fontă, 70.599 tone oţel, nar şi a organizării muncii la arii în in majoritatea cazurilor munca la arii
Pentru că sînt atîtea de spus îneît nu miner la Teliuc, ne spune : statornicia acestei ape a devenit pro­ mult oţel decît toată Romînia anului 81.360 tone laminate... Şi ne gîndim nu este suficient dc bine organizată. Dc
pot fi cuprinse în nici un caz într-un — Cum trăim ? Veniţi la mine sau verbiala. 1938. Vechile agregate au fost recons­ şî Ia şcoala dc cadre a producţiei, la două schimburi s-a ajuns ca pînă la 16
reportaj. O si ne mulţumim să spu­ la oricare dintre tovarăşii mei. O să Dar asta pînă la o vreme, cînd cons­ truite şi modernizate aşa îneît şî aces­ şcoala lui Ştefan Tripşa şi Aurel Stan- august să sc treiere peste 68 aceea sc impune ca sfaturile populate,
nem că Hunedoara e un vast şantier. vedeţi c i stăm în apartamente fru­ tructorii î-au spus: „Iţi muţi albia; tea au devenit noi. ciu, a lui Constantin Corlnciu şi Nî- la sută din păioasclc recoltate. Cele maî consiliile dc conducere ale G.A.C. şi
moase, mobilate, că avem aparate de pc aici construim". Şi oamenii s-au ţi­ Dar Hunedoara continuă să fie un colac Costca, a tuturor celor care aici bune rezultate s-au obţinut în această specialiştii din agricultură, sub îndru­
radio, că mîncăm şi ne îmbrăcăm nut dc cuvîntt au construit termo­ vast şantier chiar şi aici, în combinat, au învăţat unii dc la alţii tainele fon­ privinţă la gospodăriile colective din marea organizaţiilor de partid, să ia
Izvorul fontei bine. Ne putem permite orice lux ; centrala, oţelăria nouă, laminorul blu- unde s-a construit atît dc mult. La tei şi oţelului. Şi mai avem în vedere raioanele llia, Orăştic, Sebeş şi Alba, cele mai eficiente măsuri pentru ca în­
fiecare miner cîştigă lunar 2.000-3.000 ming, laminorul de 650 mm. şi alte cuptorul Martin nr. 8, dc 400 tone pe faptul că dacă în 1948 erau doar 33 de unde trcîcrişul s-a făcut în proporţie treaga recoltă să ajungă cît mai repede
Şantierul hunedorcan începe mult lfî. agregate. Ccrna şi-a schimbat de mai şarjă, arde pentru întîia oară focul ; ingineri în combinat, acum sînt mai dc 72—S-l la sută. In raionul Iha, spre şt fără pierderi în hambare. Potrivit
mai sus de Hunedoara, în inima mun­ Nu mai seamănă minele dc azi cu multe ori albia, aşa cum i-au dictat constructorii l-au aprins cu mai mult mulţi dc 350. Şantierul hunedorcan c •exemplu, a mai rămas de treierat recol­ datelor existente la Consiliul agricol
ţilor Poiana-Ruscă, acolo unde minerii cele din trecut. Astăzi, se extrage de constructorii. Acum, bătrînu! rîu curge de o lună înainte dc termen. La blu- plin dc rod ! regional, iată cum arată situaţia tre-
Gheţarului şi Teliucului dau curs liber la Teliuc şi Ghelar dc circa 13 ori mal pe două albii; o parte vine pe „dru­ ming se desfăşoară importante lucrări ta de pc numai circa 740 hectare, ceea icrişuluî în G.A.C., la data de 16 au-
rîului dc fontă. Se construiesc galerii mult minereu dc fier dccît în 1938. mul" croit de constructori, pc lingă pentru modernizare şî mărirea capaci­ cc înseamnă că în maximum cinci zile,
subterane, se instalează maşini moder­ Numai la Teliuc s-au investit în u lti­ combinat, iar o altă parte coboară tăţii dc producţie. Tot în combinat sc „Sint otiţia oameni această lucrare poale fi terminată. în­ gust.
ne pentru ca fonta să ţîşnească mai mii trei ani 21 milioane lei. vertiginos pc conducta de oţel ş» vine construieşte o fabrică de oxigen. Dar registrarea unor rezultate mulţumitoare
puternic în marele combinat siderur­ Izvorul dc fontă va ţîşni însă şi mai să stîmpcrc setea Hunedoarei de foc. cîte nu sc construiesc în acest gigant cite locuri?" la trcicriş este favorizată în bună mă­ ,lîa 84,3% |
gic. puternic din munţii Poiana Ruscă. Barajul de la Cinciş este locul unde a| siderurgiei romîncşti ! sură de faptul că în gospodăriile colec­ Orăştie
tive din raioanele în
trcîcrişul
care
începem aşadar vizita la Ghclar, fă­ Pentru că aici şî-au dat din nou întîl- Ccrna îşi împarte apele pe două dru­ Cînd spunem că întreaga Hunedoa­ Ne plimbăm pe străzile Hunedoarei noi esic avansat au luat din timp măsuri 74,7%
cînd cunoştinţă cu minerii şi construc­ nirc constructorii din adîncuri. Un muri... ra e un şantier, ne gîndim şi la fur­ ale acelui cartier căruia hunedorenii pentru utilizarea raţională a mijloace­ Sebeş 73% |
torii de drumuri subpămînlcnc. Şi-o colectiv al întreprinderii de explorări Sc spune Ia Hunedoara că nici un nale şi oţelării, şi la laminoare, peste îi spun oraşul muncitoresc. Nc-am aşe­ lor dc transport, astfel asîgnrîndu-se
continuăm la Toiiuc. Ca peste cot pc miniere din Hunedoara se avîntă ver­ bulgare dc pămînt din vechea aşezare tot unde clocotul viu al focului face zat pc o bancă în faţa casei de cul­ utilizarea batozelor la întreaga lor ca­ Alba 72.5% |
unde am trecut aflăm că şi aici totul tiginos în roca dură pentru a lega în­ siderurgică n-a rămas Ia locul lui. To­ metalul fluid, maleabil. Sidcrurgiştii tură. Era ora prînzului, cînd animaţia pacitate dc lucru. Rmd
s-a ridicat din temolii; mina c veche tre clc, printr-un tunel, Ghclarul şi tul a fost construit şî reconstruit din modelează cu pricepere metalul, cons­ scade în intensitate. Dc noi s-a apro- 66.2% |
Cu toate acestea, în multe gospodarii
ca virstă, dar nouă totuşi. Ceea ce ţi­ Tcliucul. Mai multe colective de cons­ temelii. 23 August 1944 a găsit aici 5 truind viitorul de oţel al patriei. Anul N. ANDRO NACHE D ■ vj< 62% |
nea de domeniul trecutului.— sfrede- tructori dau zor la uzina de preparare furnale vechi; dar din întreaga capa­ acesta rodul muncii pline de entu­ R. BUD1N colective, timpul favorabil pentru luciu
lul pentru perforat găurile de mină, a minereurilor de la Teliuc. Toţi lao­ citate dc producţie a lor nu sc folo­ ziasm a furnalîştilor, oţelarilor şî la- din ultima vreme nu a fost folosit în­ Haţeg 5o.:% |
vagonctul de lemn, mizeria dusă pînă laltă vor scurta drumul minereului din sea decît 10 Ia sută. Mai erau cîtcva minatorilor se măsoară în multe cifre; (Continuare tn pag. 2-a) deajuns de bine. Numai aşa se explică Huned 32.5% [ ^
rămînere,i în urmă cu trcieiişul în gos­