Page 6 - 1964-08

N ri 2934
Pag. 2 Drumul soctalismuiut

D e „ Z iu a M a r in e i i i SE N Sffi Ax podinei; 11,00 Emisiunea pentru sate;
19.00 Jurnalul televiziunii: 19,10 De
ziua marinei; 19,30 Vioara fermecată:
v s 19,45 Cetatea luminii de pe Argeş;
Sărbătorirea ,,Zilei Mălinei'* în prima mului, flota de călători a fost doiată in 20.00 Cîntâ Angcla Moldovan, artis­
duminică lunii august prilejuieşte pen­ ultim ii ani cu noi tipuri de nave. Ast- tă emerită şi Ionel Uudiştcanu, artist
tru flota noastră comercială o trecere Iel, pentru cursele de agrement pe lito ­ r « 3 DUMINICA 2 AUGUST al poporului; 20,30 Actualitatea ci­
în revistă a succeselor dobîntlilc în dez­ ralul mării şi pe Iacul Bîeaz s-au cons­ nematografică; 21,30 Intr-o seară la
voltarea transportului naval. Şi în anul truit nave de lip hldrobtrz. Pentru tu­ şosea; In încheiere : Buletin de ştiri.
acesta la a 20-a aniversare a eliberării rismul internaţional s-au executat doua Sport. Buletin meteorologie.
patriei noastre, bilanţul este rodnic. La nave speciale cu o capacitate de cite CINEMA ga a re; 16,00 Muzică uşoara; 17,20 „Pe
sfirşitul lunii iulie planul în transportu­ 200 locuri de dormit, prevăzute cu cele Argeş in sus" — emisiune de cîntcce
rile fluviale a fost depăşit cu 7 la sută. mai moderne aparate de navigaţie. Gra­ f % M | DEVA: Madame Snns-Ger.c — cine­ dedicată constructorilor Hidrocentra­ Buletin meteorologic
In anii regimului de democraţie popu­ dul de confort pe care îl oferă cabinele, matograful „Patria"; Tînărul de pe va­ lei de pe Argeş; 17,58 Pagini alese din
lară transportul naval, maritim şi fluvial sălile de mese şi spaţiile de divertisment sul Columb — cinematograful „A r­ opere; 18,30 Cărţi care vă aşteaptă; PENTRU 24 ORE
a cunoscut o continuă dezvoltare. Acest de la bordul navei fac ca acestea să fîe ta"; PETROŞANI; Muguri în soare 18,45 Jocuri populare; 19,00 Muzică Vreme relativ frumoasă cu cerul
lucru a fost posibil datorită creării unei solicitate atît de turiştii romîni cit şi de — cinematograful „Republica"; Se* de balet; 19,28 Ain îndrăgit o me­ temporar noros ziua, Vîtuul va sufla
puternice industrii constructoare de na­ cei străini. herezada — cinematograful „7 Noiem­ lodie — emisiune de muzică uşoară moderat dîn sectorul sudic. Tempera­
roinîuească; 20,05 Teatru la microfon
ve. Astfel, şantierele navale de la Ga­ Datorită dezvoltării capacităţii portu­ brie; ALBA IU LIA : Zile de fior tura, în creştere, va fi cuprinsă ziua
laţi, Olteniţa, Urăiln, Tr. Severin constru­ rilor, a rost posibil să se facă faţă ne­ şi rts — cinematograful „V icto­ premieră „Portretul"; 21,30 Muzică între 27 şi 33 grade, iar noaptea între
de dans; 22,20 Muzică uşoară
inter­
iesc vase de mare capacitate Ia nivelul cesităţilor mereu crescînde ale importu­ ria"; Cu toţii acasă — cinematogra­ pretată de surorile Clark şi Tonny 12 şi 18 grade.
tehnicii navale moderne, vase de 4.500 lui şi exportului de mărfuri şi traficu­ ful „23 August"; SEBEŞ: Cauze drep­
t., de 1 600 t., de 1.100 t,, remorchere lui de tranzit. Azi pe marc şi Dunăre te — cinematograful „Progresul"; Co- Ucnnelt ; 22,35 Muzică de dans. PENTRU URMĂTOARELE
de 1.200 CP. în cu ritul se va trece Ia se transportă circa 50 la sută din volu­ din — cinematograful „Sebeşul"; O- 3 ZILE
executarea în scrie a unui tip de vas de mul de mărfuri de iniport-cxport al ţa­ Echipa de handbal în 7 feminin, C.F.R. Teinş, a ciştigaL etapa regio­ RAŞTiE: Zile de fior şi rîs — cinema­ TELEVIZIUNE
10.000 t. pentru transportul minereului rii noastre, Legaturile economice ale nală a Sparlachiadei republicane la această ramură de sport. tograful „Patria"; Fără teamă şi re­ Vreme frumoasa la început, apoi fa­
pe Dunăre. R. P. Roinîne cu celelalte ţări şi mai IN FOTOGRAFIE : lotul formaţiei din Teiuş surprins de fotorepor­ proş — cinematograful „Flacăra"; LU- 8,50 Gimnastica de înviorare la do­ vorabilă averselor de ploaie şi tempe­
O atenţie deosebită s-a acordat siste­ ales cu cele îndepărtate au loc în cea terul nostru după terminarea întrecerilor. PENI: Foto Haber — cinematograful miciliu; 9,00 Emisiunea pentru copii ratura în scădere la sfîrşitul întcrv.%
matizării şi modernizării porturilor flu­ mai mare parte pe calea apei. Navele „C ultural"; HAŢEG: Cavalerul Par- şi tineretul şcolar; 10,30 Reţeta gos­ 1 ului.
viale şi maritime. La Constanta au fost noastre martimîc au ajuns să transporte daillan — cinematograful „Popular";
modernizate şi sistematizate platformele, mărfuri în R. D. Vietnam. R. P. Chi­ BRAD: Dezrădăcinaţii — cinematogra­
s-au executat noi drumuri de acces, re­ neză, India, Indonezia, Cuba, Brazilia P O S t A R ful „St. roşie"; 1LIA: Domnişoara
ţele de căi ferate, instalaţii de apă şi lu­ ele. Barbă Albastră — cinematograful
mină. S-au construit, de asemenea, noi Pe Dunăre se transportă mărfuri îr. „Lum ina"; SIMERIA: O fi asta dra­
magazine şi alte spaţii necesare depozi­ cadrul legăturilor noastre economice cu: NOAGHI IO AN - Almaş - Sclişte, lor şi cum se pregăteşte noul an de în* goste — cinematograful „Mureşul", A N U N J
tării mărfurilor. Austria. R. S. Cehoslovacă, R. F. Ger­ raionul Iii»: Informaţia dumneavoastră văţăinînt, care este stadiul acestor pre­
In portul Galaţi s-a refăcut bazinul mană., R. P. Ungară. R. S. F. Iugoslavia. teferitoare la construcţia şcolii din sat gătiri: reparaţii la şcoli, zugrăveli, pro­ RADIO ţ
de lemnărie, s-au pavat platformele şi Prin construcţia nodului hidro-encrgctic este incompletă. Spuneţi doar atît că curarea mobilierului ctc.
i
s-a extins reţeaua de căi ferate, apă, lu­ de la Porţile de Fler de către R 5.F. Iu­ se construieşte şcoala şi că... „pereţii de MARCA LU D IA N - Alba Iulia: Ne • aC .T . ŞANTIERUL 44 DEVA
culoarea roşie se schimbă în culoarea
mină şi canalizare şi s-a amenajat un goslavia şî R. P. Romînă se vor deschi­ interesează activitatea bibliotecilor din PROGRAMUL I : 6,00 Concert de
front de dane de 100 m. lungime, dotat de noi perspective navigaţiei pe Du­ albă". Vă rugăm să ne scrieţi mai de­ raionul Alba şi de aceea vă rugăm să dimineaţă; 8,00 Sumarul prese) cen­
cu macarale portal. La Cernavodă s-a năre. tailat ce s-a făcut pînă acum la aceas­ ne scrieţi un material pe această pro­ trale; 8,30 Teatru la microfon pen­
tă şcoală şi ce mai este de făcut. La ce
amenajat un nou bazin portuar pentru Dezvoltarea economiei naţionale ca se lucrează în prezent şi cine lucrează, blemă. Raportul pe care ni l-aţi trimis tru copii : „Cei de 14 ani" ; 9,30 Noi ADUCE IA CUNOŞTINŢA CEIOR INTERESAŢI CA PENTRU
incărcări-dcscărcări Ia nave şi adăposti­ urmare a construcţiei de noi obiective cine se evidenţiază în muncă, cite căli pentru a fi publicat are multo rela­ înregistrări de muzică populară; 10,45 ANUL ŞCOLAR 1964—1 965, INTRE 1-^10 SEPT A.C. LA
te,i lor pe timpul iernii, iar la Giur- industriale şi m.ti ales a celor de pe ma­ de clasă are şcoala, cum aţi asigurat mo­ tări din perioada de iarnă, aşa că, spre Cîntcce pentru cei mici; 11,03 Muzică
geni-Vadul Oii s-au executat 2 capete lul Dunării va duce la dezvoltarea şi bilierul şi alte materiale necesare. A ţi regret, nu l-am putut folosi. Veniţi cu din operete; 11,30 Cîntecc şi iocuri
de pod cu platforme pentru asigurarea amintit in informaţia trimisă două probleme noi. de pe întinsul patriei; 12,00 Interpreţi 68UPUI ŞCOLAR c.f.b. bucureşti
trecerii mijloacelor rutiere de transport modernizarea porturilor fluviale şi mari­ nume dar nu scrieţi cînc sînt şi ce r.u NOJA ROMAN — Balşa, Orăşiîc : de muzică uşoară : Dorina Drăghîci,
între cele două maluri ale Dunării. Im­ time, a înzestrării flotei noastre cu nave făcut de i-aţî evidenţiat. Vă rugăm să Ultimul material trimis redacţiei, re­ Zdenck Siliră, Nat King Colc, Saroşi
Katalin, Gică Pctrcscu; 13.10 De toa­
portante lucrări au mai fost executate de marc capacitate. Potrivit prevederi­ reveniţi cu detalii. feritor la unele probleme de calificare te pentru toţi; 14,00 Melodii popu­ SE VA TINE EXAMENUL DE ADMITERE IN ŞCOLILE TEHNI­
CE DE MAIŞTRI, CONFORM INSTRUCŢIUNILOR MINISTE-
în porturile Giurgiu, Corabia, Orşova şi lor îu anii caic urmează capacitatea flo­ SIDONIA MUREŞAN — Orăştîc. a cadrelor didactice, nu a putut fi pu­ lare cerute de ascultători; 15,00 Din RULUl INVÂJAMINTULUI NR. 2651 C 1964.
altele. tei noastre maritime v,i creşte de aproa­ Vă rugăm să ne scrieţi despre alte pro­ blicat deoarece depăşeşte cadrul regiu­ viaţa satelor patriei; 15,30 Program
bleme legate de viaţa şcolară. Ne in­ nii Hunedoara. Propunerile pe care
Pentru a face faţă cerinţelor sporite pe patru ori faţă de 19G3, muzical dedicat fruntaşilor de pe o- Se primesc candidaţi dintre mu ncitorii cel mai calificaţi încadraţi
teresează în prezent felul cum este or­ le-aţi făcut socotim că sînt bune. Adre-
ale nevoilor populaţiei cît şi a turis­ (Agerpres). ganizată vacanţa pionierilor şi şcolari­ sr.ţi-vă Ministerului Invâţamîntului ! in ulirma sau penultima categorie a reţelei tarifare aplicata in ra-
( mura respectiva, — absolvenţi ai şcolilor pjofesionale, ai gimnazîilor
i industriale, ai şcolilor inferioare de arte şi meserii sau ai altor şcoli
f ilm e le s iu p t v y r n “ i 3 m ! echivalente.
Candidaţii trebuie sâ aibă o practica de 3—5 ani (3 ani pentru
n ■ I
1
3
2u
2

tdJD uxi t Lj rrJuc Ba
• sectoiuf construcţii şi 5 ani pentru celelalte categorii) în meseria pen-
l tru care urmeazâ sâ fie şcolarizaţi ca maiştri, sau în meseria a ca-
| rei profil are caracteristici comune cu aceasta. De asemenea, tre-
Liturghia de la miezul nopţii Comisarul , buie sâ aibâ stagiul militar satisfâcut, fârâ a depăşi vîrsta de 35 de
1 ani la 15 septembrie 1964.
i A c t e l e n e c e s a r e
B ❖ certificat de naştere în original;
0 diploma de absolvire a şcolilor profesionale, a gimna­
ziilor industriale, a şcolilor inferioare de arte şi meserii
sau a altor şcoli echivalente;
0 certificat eliberat de policlinicâ cu analiza singelui
(Waserman), rezultatul examenului radiologie pulmonar;
0 adeverinţă eliberată de întreprinderea unde lucrează cu
arătarea timpului servit;
0 copie de pe carnetul de muncă;
' recomandarea întreprinderii unde lucrează;
<$> adeverinţă cu specificarea salariului pe ultimele 3 luni;
♦ dovadă de satisfacerea stagiului militar, după livret;
0 adeverinţă cu specificarea categoriei de încadrare şi sa­
lariul;
0 cererea de înscriere Ia şcoală a candidatului,
înscrierea la cursuri se face pinâ la data de 20 august a.c.
Dosarele se vor înainta pină la data de 15 august la întreprin­
fste o producţie a studiourilor din Bratislava, distins cu Este un film al studiourilor engleze, realizat după piesa Filmul „ ComisarulJ este o producţie a sludiouiilor italie­ derea construcţii, transporturi Timişoara, cu sediul în strada 13 De­
o medalie la Festivalul internaţional al Ulmului de la Karlovy- scriitorului francez Marcel Pagnol. Autorii Ulmului, fără a ne. El pare a h un Ulm poliţist dar, de fapt, prezintă viaţa cembrie nr. 12.
Vary 7%2. Filmul zugrăveşte tabloul decăderii morale al se depărta loial de textul literar, au introdus unele elemente unui poliţist care-şi ratează cariera. Eroul principal al acestei Recrutarea se face pentru următoarele categorii de maiştri:
unei (amilii mic-burgheze dintr-un orăşel slovac, spre slîrşi- de noutate prin accentuarea unor aspecte din clasă, corn- comedii, Dante l.ombardozz-:, este subcomisar la chestura po­ 0 maiştri construcţii şi constructori căi ferate (curs de zi);
lul războiului. Conflictul se desfăşoară in cadrul familiei Ku- portanientul copiilor etc liţiei din Roma Deşi licenţiat in drept el lucrează intr-un 0 maiştri construcţii de instalaţii tehnico-sanitare (curs
bez, în noaptea de ciăciun a anului 1944. Profilul personajelor este schematizat şi adesea modificat birou de mina a treia, in subsolul clădirii. Ocazia de a-şi de zi);
O atmosferă de înaltă tensiune începe sa domnească în ne justificat. De aici şi o nouă formă a deznodăminlului faţă afirma capacităţile profesionale i se iveşte cînd, cercetînd 0 maiştri electricieni centrale, staţii şi reţele (curs de zi);
de piesă* 0 maiştri mecanici utilaje construcţii căi ferate şi rutiere
lamilie cînd, la masa din noaptea crăciunului, este invitat şi un dosar încheiat, el descoperă o nepotrivire între depo­
Filmul trăieşte prin unele momente dramatice şi mai ales (curs seral).
comandantul german Brecker, care locuia la ei. pnn iocu! bun al unor actori El dezvăluie situaţia omului ziţiile martorilor Dar, el este un arivist neajutorat, un plîn-
Filmul urmăreşte comportarea membrilor acestei lamilii, intr-o societate în caie singura posibilitate de afirmare este gâreţ- Aşa că, datorită structurii psihice a acestuia, intenţiile Informaţii suplimentare se pot obţine la întreprinderea construc-
demascindu-le ipocrizia si laşitatea. necinstea. critice destinate justiţiei, ordinei de stol sini mult diminuate. ţii, transporturi, serviciul personal, Timişoara, telefon 17988 sau 16595,

LncaaS V a a id a
Lacul Vanda din Antarctida, lung de PEŞTERA DE L A T E C U R I

8 km, rămîne tot timpul anului acope­
rit cu un strat gros de gheaţă. In acea­
Printre nenumăratele frumuseţi naturale ale regiunii parcurgem pe jos, de-a lungul Văii Şiretului, cr V/ţ/Va
AEROPORTURILE stă regiune, temperatura medic anuală Hunedoara, un loc de seamă îl ocupă relieful calca- kilometri care separă punctul numit „ Tecuri“ .halta
este de minus 20 de grade; nici în plină
ros şi îndeosebi golurile subpamintene existente în el : de tren Baru Mare, dintre Haţeg şi Petroşani. P?
fPAIRH^lIJILUJSi vară ca iui urcă peste zero grade. peşterile. Formate şi lărgite necontenit prin acţiunea parcursul acestui drum. se remarcă încă de la Im ­
Aproape ele fundul lacului, la o adîn- apei. în decursul mileniilor, peşterile constituie ade­ put pitorescul versanţilor de calcar, de pe care ciţiva
Iu prezent Parisul dispune de două cime de 60 m s-a descoperit un strat vărate tezaure de concreţiuni calcaroase, felurile ca pinteni de slincă atrag atenţia mai ales amatorilor de
auri aeroporturi — Bourget şi OHy --
de apă sărată cu o temperatură de peste forma şi mărime, a căror culoare variază pe o gamă alpinism De la Tecuri, urmam un hăţiş pnn pădurea
;arc au împreună o capacitate de lu­ 25 grade. Fenomenul este cu atît mai întreagă de la alb-imaculat şi pînă la roşu-cărămiziu. deasă a versantului sting, care ne conduce pînă pe
tru pentru circa 14.000.000 de pasageri curios cu cît nu se cunoaşte în aceste Ir, masivele calcaioase se ascund adevărate pe/sa/e creastă şi de unde. urmind un drum larg în conti­
pe an. Dacă în 1946 Orly era considerat meleaguri nici un izvor termal sau mbpâmintene care, întocmai ca şi cele din exieiior, nuare, ajungem în curînd la peşteră.
un aeroport mare, astăzi, ca trafic altă sursă de căldură în straturile pro­ oleră vizitatorilor lor imagini impresionante, de ne­
uitat. Intrarea este puţin primitoare, avînd forma unui
el este un aeroport mediu pentru funde ale păniîniuluî.
11.000. 000 de calatori. Aeroportul Bour­ Peştera de la Tecuri este una dintre cele mai fru­ aven (prăpastie verticală) adine de ciţiva metri şi pe
moase din ţara noasltă, dcsccneritâ doar cu un de­ care o coborîm prin intermediul unei scări din ^ r r o ,
get este mai mic, avînd capacitatea de
3.000. 000 de călători. Telescop pentru amatori ceniu In urmă de ciţiva speologi amalori care cutreie­ ia fundul prăpastiei se deschide gura peşterii, pun
rau munţii Sebeşului Pentru a ajunge la ea, trebuie 5a
Din cauza creşterii rapide a număru­ care pătrundem în becisnica lume subpamînteană.
lui călătorilor şi punerii în funcţiune a Un grup de astronomi din Riga con­ iece şi ostilă la început. Dar, după ce ne-am acomo­
struiesc cel mai mare telescop pentru
avioanelor supersonice va trebui con­ da? cu întunericul şi ne-am încumetat sâ pătrundem
amatori din U.R.S.S., al cărui obiectiv
struit un nou aeroport. Încă din 1957 mai adînc în peşteră — întovărăşiţi de nelipsita lampă
cu oglinzi arc un diametru de 0,5 me­
s-a prevăzut, iar anul acesta s-a aprobat, de carbid — oboseala ne va fi răsplătită din plin, în-
tri. Oglinda, la şlefuirea şi lustruirea
construirea aeroportului Paris-Nord — trucît vom pătrunde in citeva coridoare şi săli deose­
căreia s-a lucrat doi ani, este gata. Ac­
situat Ia 22 kilometri de Paris. El va fi
tivitatea astronomilor amatori este con­ bit de bogat şi variat împodobite cu concreţiuni din
gata în 1970 şi va putea prinn circa
dusă de inginerul encrgctician Mihail calcar; dintre acestea, cele mai remarcabile sînt cris­
20.000. 000 de pasageri pe an, înccpînd
Gaîlis. talele de calcită, numite cristalictite, de culoare ioş-
din 1975.
Telescopul este destinat observatoru­ cată-slrăvezie. datorită căroia Peştera de la Tecuri ri­
Prim,a locomotivă pusă în funcţi­ lui pentru astronomi amatori din Si- valizează ca frumuseţe cu vestita peşteră Pojarul Po­
une prin radio a efectuat zilele tre­ gulde.
cute cursa de probă în gara Hud- liţei, de la Scărişoara (munţi/ Apuseni). Vizitatorul este
I N I M A E L E C T R I C A dmge (la sud de Stockholm). Astronomii amatori intenţionează sâ intr-adevăr fascinat de cele înlîlnite a ici: stalactite,
In foto: Inginerul suedez Nils folosească acest telescop ziua pentru stalagmite de mărimi variate, splendide domuri de
După cum se ştie, aparatul „paccma- reţele abdominal, la generatorul de im­ SJoberj comandîml prin transmiţător studierea activităţii solare, iar noaptea
kcr" este un stimulator electric, care pulsuri fixat în cavitatea toracică. Con­ conectarea locomotivei cu vagoanele pentru studierea celor mai mici pla­ prelingere, coloane, bazinaşe cu apă (pe care speo­
se aplică pe cordul bolnavilor pentru ductorul electric urmează să fie înlo­ la gara Huddîngc. nete — asteroizi. logii la numesc „gururi" şi care ascund intr-însele, o
a-i permite să-şi continue pulsaţiile. Este cuit prin icietransmisia impulsului. Ba­ interesantă faună cavernicolă acvatica), majoritatea
vorba, aşadar, de un minuscul gene­ teria care se va afla acum în exteriorul dintre ele avînd o coloraţie bnm-roşcată, datorită ar­
rator de impulsuri, care primeşte ener­
corpului va alimenta o staţie emiţătoa­
gia de !a o mică baterie, introdusă în gilei. Dintre săli, cea mai frumoasă este fără îndorată
peretele abdominal, La recentul congres re de impulsuri radio. Aparatul „pace- cea denumită de speologi „Camera Roşie\
de cardiologie din Milano s-a prezentat maker" va deveni astfel o staţie de ra- 0 Se cunosc cazuri, verificate de 0 lJoylc. fizician şi filozof dîn sec. Datorită bogăţiei de concreţiuni şi mai ales datorită
o Inovaţie interesantă în acest domeniu. diorecepţie, care transformă impulsul Ştiinţă, de tumori maligne vindecate de XVU, a prevăzut în mod genial că na­ prezenţei ciişlalictilelor de calcită. Peştera de la Tecuri
Este vorba de o nouă tehnică, caic ar radio prim it într-un impuls electric şi la sine? înseamnă că în natură există tura bolilor contagioase va fi explicată a (ost decretată „monument al naturii", In consecin­
permite desfiinţarea conductorului elec­ îl transmite ţesutului cardiac. In felul şi o imunitate la cancer. Ultimele ex­ iie cel care va lămuri şi natura fermen­ ţă, ea este protejată. iar vizitarea ci nu poale fi fă­
perienţe efectuate pe animale au confir­ taţiilor? Aşa s-a şi întîmplat: îu sec.
tric, folosit pînă acum ca sâ transmită acesta tratamentul devine mult mai mat acest lucru. XIX explicaţia a fost dată de Pasteur. cută dedt cu autorizaţia Comisiei monumentelor na­
curentul de Ia bateria amplasată in pe- simplu. 0 Unele triburi din Africa răsări­ 0 Oamenii de ştiinţă au stabilit ca turii, sub supraveghere Frumoasele concreţiuni ca/-
teană deţin secretul unui vaccin care fe­ acţiunile săvîrşîtc de om in timpul som­ caroase pe care le admirăm astăzi în peşteri — ia/ /n
reşte de moarte persoanele muşcate de nului ocupă tot alîta timp cît acţiuni cazul nostru în Peştera de la Tecuri — aşa cum pri­
şerpi veninoşi? analoage săvîrşîtc în stare trează? S-a vim tablourile dinlr-o galerie de artă, s-au iormat şi
0 descoperire in domeniul microbiofog/ei 0 O nouă seringă fără ac, creată în calculat, de asemenea, că un „visător" dezvoltat în cursul unor sute şi uneori chiat mii ue
S.U.A., a fost încercată în Pakistan, normal arc în timpul somnului patru ani, iar o dată rupte ele nu se mai rclac dec.lt foa/ie
M. Iontov, colaborator ştiinţific la reuşit să izolc/.e aceşti anticorpi în for­ unde r.c înregistrează numeroase cazuri vise de cîîc cea. 20 minute fiecare. lent. De aceea, datoria vizitatorilor şi a turiştilor ama­
Institutul de cercetări ştiinţifice pentru mă pură. de holeră? Cu ajutorul acesteia doi lu­ •r. Pe vremuri pietrele preţioase erau tori de speologie este de a cunoaşte modul lot de
epidemiologie şi microbiologic (Sofia), a La acelaşi institut a fost încununată crători sanitari cu calificare medie pot administrate ca medicament? Chiar Papa
stabilit că sîngclc şarpelui veninos vi­ de succes o experienţă care a permis face zilnic 6.759 injecţii, în timp ce cu Clement al VJI-lca, cînd a fost bolnav toimare şi de a păstra integritatea Ini estetică, con­
pera ammodytes, extrem de răspîiulit in descompunerea veninului unui şarpe de o seringă obişnuită nu se pot face mai în anul 1535, a înghiţit diamante, ru­ tribuind la ocrotirea frumuseţii peşleiiloC
Bulgaria, conţine anticorpi care acţio­ acelaşi lip în componenţi micromolccu- mul; de 100 injecţii pe zî. bine şi pulbere de smarald în valoare CORNELIU PLEŞA
nează împotriva propriului venin al a- 0 Copiii sub şase luni sînt în general de 40 de milioane. ing TR A IA N IACOB
lari, ţinîndu-sc scama de folosirea lor
ccstui şarpe, fapt extrem de rar întîlnît Imuni la Infecţii, moştenind această imu­ 0 In Venezuela există căderi de apă Cercetători ştiinţifici
în biologie. Omul de Ştiinţă bulgar a în farmacologie. nitate de la mama lor? lungi de peste un km? Stnlagnit uriaş tic 7 ni aflat in peştera TccurL