Page 60 - 1964-08

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2997

In uzina care dă cărbunelui

pe itinerar hunedarean
o nouă strălucire
HUNEDOARA

Ca să poţi cunoaşte complicatul Abia după ce parcurge o distanţa punerea în funcţiune a instalaţiei uzi­
proces de spălare şi preparare de la de peste un kilometru, trecînd prin nei. CI a fost primul care s-a pregătit (Urmare din pag. 1-a)
uzina din Corocşti, trebuie să faci o instalaţii din cele mai diferite, sepa­ pentru pupitrul dc comandă şi a ini­
călătorie însoţind cărbunele în drumul rat şi sortai pe dimensiuni, spălat şi ţiat şi pe alţii în tainele acestei munci. piat un bătrîn ce părea trecut dc 70
său de la cota cea mai înaltă pînă la uscat după ce este supus unei adevăra­ Cuvinte frumoase ni s-au spus şi dc ani. Purta iţari, bocanci şi
hala dc expediţie de unde porneşte te toalete el este gata pentru a porni despre maistrul Cmcric Sabo care răs­ lărie dc paie. Ne-a întrebat :
spre fabricile şi uzinele patriei. Căr­ la drum spic bateriile dc cocs ale Hu­ punde de întreţinerea instalaţiilor, — Dc nu-i cu supărare, pe unde o
bunele extras din adîncurilc minelor nedoarei şi spre alte u/.inc de pe în­ despre Constantin Bălăşoiu. şef dc fî gara ?
Uricani şi Vulcan, după ce pătrunde tinsul ţării. echipă la separaţie, despre lăcătuşul li arătăm pe unde să meargă. Omul
în incinta picparaţiei face mai întii un In cele relatate pînă aici n-am amin­ Ghcorgha Ceauşii, şef de echipă la în­ dă să plece, dar se opreşte, mai priveş­
salt spre înălţimi pînă la nivelul unui tit nici un cuvînt despre oameni, des­ treţinerea instalaţiilor dc pompare, te odată casa de cultură şl iar ne în­
bloc de 12 etaje. Aici începe proce­ pre acei care pun în mişcare şi con­ Emeric Halaş, lăcătuş, Ştelan Rusu dc treabă :
sul de prelucrare care dă cărbunelui
duc agregatele dc înaltă tehnicitate, la maşina de zeţaj şi despre alţii. — Asta tot bloc îi ?
adevărata strălucire şi valoare. care dau cărbunelui înfăţişare nouă. Deşi tînăr, colectivul uzinei este for­ Ii explicăm cc-i acolo, dar omul tot
...lată-nc la etajul cel mai de sus. Acest lucru se tlatoreşte poate şi fap­ mat din muncitori, ingineri şi tehni­ nu pleacă. Mai vrea să ştie ceva:
Preţioasa materie din adîncuri adusă
tului că în călătoria în care am înso­ cieni cu experienţă care au lucrat la — Apăi că lot intrarăm în vorbă,
cu viteză de benzile transportoare se preparaţia sau mina din Lupeni sau v-aş ruga să-mi mai spuneţi ceva... Că
revarsă ca un şuvoi într-un marc pre­ ţit cărbunele pe fluxul procesului de care au participat la construcţia şi
cu îs de prin părţile O răţtici — nu-i
parator din care „bulgării** ,,mă­ producţie, am întîlnit foarte puţini, ex­ montarea instalaţiilor noii preparaţii. departe, Jar n-am mai fost de mult pe
runţii" pornesc pe căi diferite spic trem de puţini oameni, ocupaţi doar Din cunoştinţele făcute la uzina de
alte instalaţii. cu supravegherea unor instalaţii. Uzi­ aici. Sînt cunoscut în sat la mine ; mă
na dc preparare a cărbunelui de la preparare a cărbunelui din Corocşti, cheamă Ion lovan... Sînt atîţia oamen*
La etajul următor alte separatoare, ne-a reţinut atenţia în mod deosebit Printre numeroasele localuri de cămine culturale construite în anii regimului democral-popular se
Corocşti este în cea mai marc parte
altă selecţie şi din nou în şuvoaie di­ automatizată. şi figura energică, comunicativă, mo­ numără şi cel din salul Nevoieşi, raionul llia. cîtc blocuri ? Că eu ştiu Hunedoara
altfel, cu o mină dc oameni, colea, în
ferite cărbunele este transportat mai destă şi pătrunsă dc răspundere a ing. cîtcva case.
departe pe benzi spre instalaţii din ce Şi totuşi, cei ce fac ca viaţa să pul­ Nicolae V î’cca, directorul acestei In lolo : Aspect exterior al căminului cultural din Nevoieşi. __
Ii dăm şi la această întrebare expli­
în ce mai complicate. Cu un etaj mai seze aici cu intensitate sînt oamenii. întreprinderi. Absolvent al Institutu­ caţiile necesare. Ii spunem că oraşul
jos, în zgomotul asurzitor al ciururi­ Am făcut cunoştinţă cu cîţiva dintre lui de mine din Petroşani, apoi ingi­
lor oscilante cărbunele este supus unei ci. Pe comunistul Petru Rusu l-am în- PE DRUMURILE REGIUN arc acum 80000 dc oameni faţă d,..
trieri suplimentare. Pînă aici „dia­ l'ln it într-o încăpere spaţioasă, cura­ ner la preparaţiilc din Pctrila şi Lu­ 8.000 cîţi avea cu 20 dc ani în urmă.
o experienţă
peni unde a acumulat
mantul negru" a fost ales de piatră, tă, scăldată în lumina puternică a tu­ bogată, îndrumă cu pricepere harnicul Dar omul nu se lasă uşor convins.
— De unde au venit atîţia ? — în­
bucăţi de lemn şi alte corpuri străine burilor fluorescente. Dc la pupitrul colectiv dc muncă de aici. La fel ca şi în celelalte domenii, sta­ Acum execută una dintre cele mai pre­ sau la Hunedoara, la Deva sau la Orăş-
şi selecţionat pe categorii dc granula- cabinei de comandă el urmărea cu tisticile din trecut nu oferă prea multe tenţioase lucrări; continuarea lucrărilor tic, în toate oraşele regiunii circulă zeci treabă el.
ţic. Dar el nu arc încă adevărata stră­ atenţie mersul uzinei, pe tabloul înca­ Inscriindu-sc printre realizările de date despre transportul în comun şi dru­ de modernizare a şosetei pe porţiunea dc autobuze purtînd iniţialele I.G.O., Pînă la urmă ne mulţumeşte şi plea­
lucire. Trecem prin etajele următoare drat cu un sistem electronic dc sem­ scamă ale regimului democrat popu­ murile moderne din regiunea Hunedoa­ Crivr.dia-Pcti oşani. Acolo unde drumul I.C.O, sau cuvîntul „local**. In afară dc că la gară. Nu ştim dacă l-am convins,
unde are loc procesul dc spălare şi de nalizare optică şi acustică, ce indica lar în regiunea noastră, Uzina dc pre­ ra. U ricît ar fi încercat statisticienii să traversează o culme a munţilor trebuie acestea autobuzele LR.T.A. au împînzit da r am reţinut promisiunea pe care
separare radicală a cărbunelui dc pia­ funcţionarea fiecărui agregat. La or­ parare de Ia Corocşti contribuie la va­ prelucreze asemenea date, realitatea nu să se execute multe viaducte. drumurile. Numai întreprinderea regio­ ne-a făcut-o:
tră. Preţioasa materie din adîncurilc ganizaţia dc partid am aflat numai lu­ lorificarea cit mai deplină a bogăţii­ le-a oferit prea multe posibilităţi în Şi în alte părţi exista concludente do­ nală de transporturi auto dispune acum — O să viu mai des la Hunedoara.
minelor este trecută prin diferite ins­ cruri bune despic acest harnic tehni­ lor din adîncurilc minelor Văii Jiului, acest sens. Pe vremea regimului trecut vezi despre acţiunile întreprinse. In anii de 218 autobuze, care circulă pe trasee Aici s-an făcut minuni. Şi cu, care-s
talaţii speciale cum sînt cuvcle cu me­ cian. Maistrul principal de preparare erau puţine şosele asfaltate, iar autobu­ din urmă a fost asfaltată şoseaua Haţeg- în lungime dc circa 2.500 km. deservind la doi paşi, nu le ştiu. Da, da, o să
dii dense, maşinile dc zeţaj „Uaum", Petru Rusu, a adus o contribuţie deo­ M. CR1STESCU ze şi mai puţine. Sarmiscgciuza şi soscaua care duce de la aproape 130 de localităţi. Cîtcva cifre mai viu.
bateriile de flotarc şi altele. sebită la pregătirea cadrelor pentru GH. PAVEL Marile prefaceri din zilele noastre halta Geoagiu la Geoagiu-Băi In mo­ comparative ilustrează mai bine realiză­ Băîrînului i se par minuni. Dar hu-
şi-au pus amprenta noului şi în acest mentul de faţă se execută lucrări pen­ rile înfăptuite. In anul 1955 LR.T.A. nedorenii le socotesc lucruri fireşti ;
pentru ca ei le-au făcut, cu niîinile şi
domeniu dc marc importanţă pentru tru modernizarea şoselei llia-Săvîişin. avea 48 autobuze, cu care a transportat mintea lor, pentru ci şi copiii lor. Pes­
viaţa omului. Colîndînd drumuiile re­ Acestea sînt doar cîtcva exemple. Multe 2 milioane de călători. In anul în curs te 6.500 apartamente, multe magazine,
giunii, constaţi cu satisfacţie că moder­ drumuri şi-au sch'mhat aspectul calita­ numărul autobuzelor a ajuns la 218. Ele cluburi, străzi asfaltate, parcuri — iată
nizarea drumurilor a devenit o impor­ tiv, iar în diverse locuri s-au croit dru­ au transportat în şapte iuni mai mult numai o parte din „minunile*4 Hune­
tantă preocupare care se soldează an de muri noi. înainte, majoritatea drum uri­ de 10.000.C00 călători pe diverse tra­ doarei, săvîrşitc de oamenii săi, în
an cu rezultate tot mai semnificative. lor din raionul Brad erau impracticabile see. La acestea se a dau ga aspectul, con­ frunte cu comuniştii.
Numeroase dovezi vorbesc azi despic pentru maşini; astăzi toate comunele din fortul şi calitatea autobuzelor care s-a
In satul uilat, schimbat radical. iV
de odinioasă, au măsurile luate de partid şi guvern şi raion au drumuri pe care pot circula au­ $i cu aceasta, dragi cilitorî, iline-
Amintind cîtc ceva despre cifrele res­
crescut in anii despre acţiunile întreprinse dc organele tobuze şi cam’oanc. E o schimbare sem­ pective, un tovarăş dc la LR.T.A. Deva rariul nostru a luat sfîrsir. V-am pre­
locale, cu sprijinul cetăţenilor, pentru
nificativă care se observă şi în ahc ra­
r - t u I s O t ffg «> noştri florile con­ modernizarea drumurilor. După cum se ioane. Anul acesta, numai prin muncă n-a uitat să vorbească despic viitor, zentat din 20 de localităţi ale regiu­
fortului şi ale cul­
turii lată in ima­ Ştie, în ultim ii ani a fost asfaltată şo­ patriotică, în regiune s-au făcut lucrări Intr-adevăr există planuri care prevăd o nii noastre cele mai frumoase în­
__ “ ^ i Şcoala medie (lin seaua Dcva-Brsd, traseu pe care nu exis­ dc întreţinere a drumuriloi pe o lungi­ dezvoltare şi mai mare a transportului făptuiri realizate, în cei douăzeci dc
ginea
alăturată
in comun. Oamenii vorbesc acum des­
tau nici trenuri, nici drumuri îndeajuns
ani de viaţă liberă, dc harnicul nos­
Zlatna de azi. O de practicabile. Abia au terminat aceas­ me de circa 500 kilometri, iar secţiile pic asfalt, drumuri modernizate şi au­ tru popor condus de partid. V-am
tă lucrare şi constructorii dc drumuri
de drumuri au executat lucrări îu va­
tobuze ca despre lucruri obişnuite. Rea­
m im i clădire nouă, tra i­ au început să asfalteze şoseaua Simeria- loare dc cîteva milioane Ici. litatea le oferă accsr prilej. Chiar daca vorbit despre viaţa noua din Val^a
nică,, modernă, cu
Jiului $i Valea Sebeşului, despre fe­
16 săli de clasă, cu Pctro-;ani. F.i au înaintat metru cu me­ Cum era firesc şi necesar, o dată cu mai sînt unele probleme dc rezolvat
laborutoare, în ca­ din acest punct de vedere, s-au înfăptuit ricirea ce a pătruns în casele colec­
re copiii oameni­ tru, aştcrnînd asfalt p'nă dincolo dc ac|lunca d? modernizare a drumurilor realizări importante care constituie în­ tiviştilor, despre Hunedoara nouă.
lor muncii din lo­ Baiu Marc. Nu mai c mult pină cîr.d s-au luat măsuri pentru dezvoltarea demnuri, aprecieri şi mîndric. Moderni­ V-am prezentat un crîmpei din is­
calitate şi din îm­ vor încheia cu succes şi această misiune. transportului in comun. In Valea Jiului zarea drum urilor şi dezvoltarea trans­ toria celor două decenii a regiunii
prejurimi au aflat noastre. Despre multe lucruri însă
drumul spre cu­ portului în comun se înscrie ca un ca­ nu v-am putut vorbi, pentru că e
/ i i noaştere, spre lu­ pitol însemnat în bilanţul succeselor do- totuşi prea mic spaţiul oferit dc 20
mină. bîndite în cei 20 de anî. de articole de ziar pentru a cuprin­
Loto: V. OiX'OJU
m mm M n A c . ,, F t i
- T. ANDREI de atîtea înfăptuiri.
-— i * - 4
« a
Cîiul scrii despre oamenii dc azi. rîndurile partidului. Ziua de 23 mar- A f i E N \
crcsruţi ji educaţi de partid încerci în- tic 1960 îi vn rămîne pentru totdea-
totdeauna un sentiment de bucurie şi una întipărită în memorie. Atunci,
încredere. Fiecare îşi are biografia lui. comuniştii i-au discutat cererea dc a
Dar în toate găseşti o asemănare : a fi primit în rîndurile membrilor de
drumul în viaţă arc o singură linie, partid. Despre munca Iui, pregătirea MART! 18 AUGUST 1964
ascendentă. In oraşul Simeria, la Atc— teoretică, activitatea obştească şi com-
licrele R.M.R., lucrează sute de mun- portarca sa s-au spus numai cuvinte
citori tineri şi vîrstnici. Cu oricare de laudă. Primit în rîndurile cornii- CINEMA rea teatrelor muzicale în anii puterii
CUPA „ELIBERĂRII" LA FOTBAL vorbă ţi-ar vorbi nîş.tilor Simîon Cîs- populare : Teatrul dc operă şi balet
dintre ci ai sta de
maş s-a angajat să
al R.P.R.; 19,45 Muzica uşoară; 20,10
DEVA : Doi colonel — cinemato­
bucuros despre ceea lupte cu mai mul­ graful „Patria" ; La strada — cine­ Program muzical pentru oamenii
ce a realizat el în *.V tă liotărîrc pentru matograful „A rta “ ; PETROŞANI : muncii aflaţi Ia odihnă; 21,00 Noap­
Minerul Deva— G terui Lupeni Metalul Hunedoara - cei douăzeci de introducerea nou­ Asasinul din cartea de telefon — ci­ te bună copii „La pescuit"; 21,10
anî care au trecut lui în producţie. nematograful „Republica*4 ; Comoara Muzică de dans.
Muzică
PROGRAMUL I I : 9,03
S-O (2-0) «Jiul Petriia 3-2 (0-0) de la eliberare, Convingerea ferma din lacul dc argint — cinematogra­ uşoară; 9,30 Vorbeşte Moscova; 10,00
despre bucuria vie­
a tuturora este că
ful „7 Noiembrie*4 ; ALBA IU LIA :
ţii noi pe care o Simion Cismaş se Feriga dc aur „— cinematograful „V ic­ Din muzica popoarelor; 11,03 Cîn­
Duminică după-amiază, pe stadionul „Cetate' din oraşul Jocul a fost viu disputat, cu acţiuni spectaculoase mai trăieşte. Printre a- ţine dc cuvînt. Stau toria" ; Doi colonei — cinematogra­ tcce; 12,30 Almanah ştiinţific; 13,08
Deva, un public numeros a ţinut să asiste la partida dc ales în prima parte a întîlnirii. In faţa jocului tehnic, di­ ceştia se numără şi mărturie inovaţiile ful „23 August" ; SEBEŞ : Douăspre­ Melodii populare din Dobrogea; 13,30
fotbal dintre formaţiile Minerul Deva şi Minerul Lu­ namic, ol hunedorenilor, echipa din Pctrila a răspuns însă tînăi ul S i m i o n pe care le arc la zece scaune —• cinematograful „Pro­ Muzică uşoară; 15,05 Melodii dc ne­
peni Ne aşteptam să vedem un joc interesant, deoarece cu durităţi. De altfel în min. 43 arbitrul M. Ostaficiuc Cismaş. In anul activ printre care : gresul" ; Jurnalul Annei Frânte — ci­ uitat — muzică uşoară; 16,00 Cîntă-
„Dispozitiv pentru
se întîlneau două echipe fruntaşe ale fotbalului din re­ (Deva), care a condus bine, a eliminat pe Libardi pentru 1957 a terminat prelungirea punţi­ nematograful „Sebeşul" ; ORÂŞTIE : rcţîi satului — Muzică populară; 17,10
Şcoala profesională
giunea noastră. Dar, spre surpriza generală, asociaţia spor­ repetate loviri intenţionate. In partea a Il-a se fructifică din Simeria. Cu lor la autoclavclc Totul despic Eva — cinematograful Muzică dc promenadă interpretată de
fanfară ; 18,30 Solişti de muzică u-
tivă „M inerul" Lupenî, a găsit dc cuviinţă să trim ită la mai multe din ocaziile avute. Cei care deschid scorul sînt calificarea în me­ locomotivelor" şi „Patria" : Micii visători — cinemato­ şoară din ţări socialiste; 19,05 Melodii
graful „Flacăra" ; LUPENI : Valsul
acest meci... formaţia de juniori (? !). Organele compe­ huuedorcnii în min. 52 prin Vlad Remus. In min. 65 Hu- seria de strungar a „Dispozitiv pentru nemuritor — cinematograful „C ultu­ populare; 19,45 Tribuna radio; 19,55
tente sînt datoare să analizeze superficialitatea cu care melnicu ridică scorul la 2—0. Spic final, mulţum iţi dc păşit pe poarta ral" ; HAŢEG : La răspîntic — cine­ „In Bucurcştiul iubit" — muzică
asociaţia sportivă Minerul Lupeni a privit această com­ rezultat, jucătorii echipei Metalul slăbesc ritm ul şi permit Atelierelor R.M.R. strunjirca capacelor matograful „P opular"; B R A D : uşoară; 20,20 Emisiune culturală; 21,30
petiţie şi să ia măsurile cuvenite. Tinăra ecliipă de juniori oaspeţilor sa reducă din scor în min. 79 prin Casandra şi Dorinţa lui de a dc everlaisting" care Aventurile unui tînăr — cinemato­ Muzică de dans.
a Minerului Lupenî, a luptat cu multă dîrzenie pentru a apoi să egaleze în min. 88 prin Achim. In min. 89 lume- deveni un bun aduc însemnate e- graful „St roşie" ; SIMERIA : Cava­ Buletine dc ştiri şî radiojurnale :
strungar s-a îm pli­
obţine un rezultat cît mai strîns. Dar, handicapată dc doreniî înscriu golul victoriei. La un atac al hunedorenilor, nit. înconjurat cu conomii la preţul lerul Pardaillan — cinematograful 5,00; 6,00; 7,00; 10,00; 12,00; 14,00;
16,00; 18,00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro­
superioritatea tehnică şi tactică, de maturitatea în joc a Petreanu opreşte mingea cu mîna în careu şi arbitrul dragoste dc munci­ de cost şi contri­ „Mureşul" ; gramul I) 9,00; 11,00; 13,00; 15,00;
componenţilor echipei Minerul Deva. a trebuit să cedeze acordă o lovitura dc la 11 m pe caic Damian o trans­ torii mai vîrstnici, buie la îmbunătă­ 17,00; 19,00; 21,00; 23,00; 0,52 (pro­
pînă la urmă la scor. Urmărind evoluţia echipei Minerul formă. el şi-a însuşit taine­ ţirea calităţii pie­ RADIO gramul II).
Deva, am putut constata orientarea spre un joc ofensiv, Deşi ambele echipe se află la începutul pregătirii pentru le meseriei. Cornu­ selor.
elastic, cu multe şuturi la poartă. Păcat însă că nu au avut campionat, au dovedit că privesc cu seriozitate acest lucru ţii Gheorghe Crişan şi Voicu Lugojan Despre munca şi activitatea Iui se PROCRAMUI. T 5,06 Emisiunea
în faţă un adversar mai puternic care să-i solicite mai şi că ele se fac pe baza unui plan bine întocmit. In spri­ l-au ajutat să cunoască cu temeinicie po: scrie multe. Trebuie amintită pentru sate; 5,16 Cînlccc patriotice; TELEVIZIUNE
mdcpli-
meseria de strungar şi s-o iubească.
însă pasiunea cu care îşî
5.30 Lecţia dc gimnastică; 5,40 „Ce
mult, pentru a ne convinge şi dc potenţialul apărării. In jinul acestor afirmaţii stă evoluţia celor două echipe de-a La tăierea unui filet patrat, centra- neşte sarcinile ca secretar al orga- frumos c-n sat la noi" — program 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,15
ansamblu, Minerul Deva s-a mişcat bine în teren în cadrul lungul partidei. rea sau strunjirca unei piese compli- nizaţici U.T.M. Munca dc educaţie in dc muzica populară; 6,10 Muzică Cu grupa în vacanţă; 19,30 Agenda
formaţiei fiind promovate 6 noi elemente. Promovarea Victoria echipei Metalul este meritată deoarece a atacat cate a prim it întotdeauna ajutorul lor rîndul tinerilor, ajutorul concret uşoară; 6,30 Sfatul medicului; 6,40 finalei celui de-al Vll-lca concurs
noilor jucători în cadrul echipei Minerul Deva, parc a fi mai mult şi a creat situaţii favorabile la poarta lui Zam­ Dragostea faţă dc meserie, respectul cc-| acordă fiecărui tînar cu mai pu- Muzică de estradă; 7,06 Solişti dc al artiştilor amatori; 19,40 Cea maî
fir şi Gram. faţă dc tovarăşii lui de muncă au fă- ţină experienţa fac ca el să se^ bu- muzică uşoară; 7,45 Salut voios de tînără ramură ştiinţifică: Fizica ato­
de un bun augur, majoritatea fiind tineri cu perspectivă.
Din jucătorii celor două formaţii am reţinut compor­ cut să fie îndrăgit de întregul colcc- cuie de multă încredere în rîndul pionier; 8,00 Sumarul presei centrale; mică dezvoltată în ţara noastră în
In meciul cu Minerul Lupenî punctele învingătorilor au tiv de la cazangerîe. tineretului. ultim ii 20 de ani; 20,00 Teatru în
tarea bună a luî Crăciun, Franc, Achim dc la Jiul, Tătaru, 8,06 Muzică populară interpretată la
fost realizate dc Delios (2), Belea, Tănasc şi Popescu. Popa, Rcmu.s, Damian şi Vlad Remus de la Metalul. Cbscrvîndu-i pasiunea pentru în- In acest an a absolvit cursurile diferite instrumente; 8,30 Pagini din studio : Pe 40 de metri lungime dc
GEORGE CIO R ANU M. N. văţătură, maistrul Dumitru Mărunţ şcolii medii şi a trecut examenul de opere; 9,28 Melodii de muz.ică uşoară; undă; In încheiere Buletin de ştiri.
l-a îndemnat să se înscrie la şcoala maturitate. Dorinţa lui este să ur- 10.30 Cînlccc şi jocuri dc pe întin­ Buletin meteorologic
Ş ta fe ta „A X X -a an iversare*4 tncdic. Acum, se cercau eforturi mai meze Institutul politehnic. O dorinţă sul patriei; 11.00 Muzică din operete
mari. Dar bucuria succeselor pe care care în zilele noastre şi-o poate rea­
inspirate din folclor; 11,30 „Sintein
le obţinea în producţie şi la şcoală, liza fiecare tînăr. Asemenea lui Sî- a ţării primăvară" — program de PENTRU 24 ORE
ajutorul tovărăşesc din partea cornii- mion Cismaş sînt încă mulţi tineri la cîntcce pioniereşti; 11,45 Radio-Pri- Vreme nestabilă cu cerul mai noros
Simbălă după-amîază, pe stadionul lor muncii din regiunea Banat, din ora­ pornit spic Craîova purtînd mesajele
ploaie.
niştilor l-au determinat să munccas- Atelierele R.M.R Simeria. Cu ci se
ziua. Vor cădea averse de
chindct; 12,03 Interpreţi de muzica
„Cetate" din Deva a avut loc primirea şul regional Petroşani şi raionul Alba. oamenilor muncii din regiunile Banat şi că cu pasiune şi clan. Apreciindu-t mîndreşte întregul colectiv, populară: Ana Pop Corondan şi Niţă Vînc potrivit dîn vest. Temperatura
ştafetei „ A ’ XX-a aniversare a eliberării Apoi, iov. Borîs Cuţu, vicepreşedin­ Hunedoara. Ei au transmis mesajele meritele, comuniştii din organizaţia EMIL CREŢU variabilă, ziua va fi cuprinsă între
Romînici". Motociclişli, sportivi din re­ te al Consiliului regional U.C.F.S., a dat sportivilor din regiunea Oltenia care le de bază P.M.R. nr. 2 i-au îm plinit impiegat dc mişcare Vădcami; 12,30 Pe teme internaţio­
giunea Banat purtînd mesajul oamenilor citire mesajului de salut transmis de oa­ vor purta mai departe spre Capitala o veche dorinţă : de a fi prim it în Staţia C.F.R. Simeria nale; 12,40 Muzică de estradă; 14,10 24 şi 29 grade, iar noaptea între 12
muncii bănăţeni au înmînat ştafeta spor­ menii muncii din regiunea Hunedoara ţării. Valsuri dc compozitori romîni; 14,30 şi 17 grade.
tivilo r hunedorenj pentru a o purta mai cu prilejul zilei dc 23 August. In me­ Radioraclicta pionierilor; 16,24 Cîn­ PENTRU URMĂTOARELE
tcce; 16,45 Scrisori din ţară; 17,00
departe spre Capitala ţării. In acelaşi saj sînt relevate entuziasmul şi succese­ Muzică; 18,05 Muzică uşoară inter­
timp zeci dc motociclişli din oraşele le cu care oamenii munci) întîmpină pretată la vioară; 18,15 „Romînia a- 3 ZILE
regionale şi raioanele regiunii Hune­ marca sărbătoare a poporului romîn. In nului 1964"; 18,40 Program muzical Vreme nestabilă cu temperatura în
doara au adus mesajele oamenilor mun­ mine, în fabrici şi pe ogoare, oamenii cerut de colectivişti; 19,10 Dezvolta­ creştere uşoară.
cii, închinate celei dc a XX-a aniver­ muncii, dînd viaţă sarcinilor trasate de
sări a eliberării patriei dc sub jugul fas­ cel de-al lll-lca Congres al P.M.R. au In ultimii ani
cist, cea mai marc sărbătoare a poporu­ obţinut succese remarcabile. exploatările mi­
lui romîn. niere din Valea
In aplauzele celor prezenţi în tribuna In cursul zilei de duminica, un grup Jiului au fost do­ 6MFBL ŞCOLAR U. IR. Cb'6.3
stadionului s-au citit mesajele oameni­ de motociclişti sportivi hunedoreni au tate cu utilaje mo­
derne, de mare *
Campionatele R.P.R. de aerontodele productivitate, ca­
re au uşurat mult
efortul fizic al A RJ BJ RJ f Ă
Zilele nccutc s-au desfăşurat la Bu­ la categoria planoare A-2, cîştigînd ast­ muncitorilor. Ex­
zău campionatele R.P.R. de aeromodelc fel titlul de campion al R.P.R. pe anul ploatarea minieră
— zbor liber. Reprezentanţii regiunii 1964 la această categorie. (lin Vulcan, spre
noastre nu reuşit cu această ocazie să Se Rezultate bune au obţinut şi acroino- exemplu, a fost. tinerea unui nou concurs de
situeze pe locuri fruntaşe. Studentul înzestrată cu o 1
P atru Horvath de la asociaţia sportivă dcliştii Horea Ţîrca şi Petru Circa de combină cu indici admitere în şcoala profesională.
„Preparatorul" Pctrila a ocupat locul I la asociaţia „Sidcrurgistul" Hunedoara. teh nico-economici
superiori Pentru
deservirea ei, mi­ CONCURSUL VA ÎNCEPE IN ZIUA DE 1 SEPTEMBRIE 1964. SE
PRONOSPORT nerii şi-au ridicat POT PREZENTA ABSOLVENŢI CU DIPLOMĂ DE 7 CLASE.
continuu cunoştin­
CONCURS Nr. 33 ţele profesionale, ÎNSCRIERILE ÎNCEP IMEDIAT LA URMĂTOARELE MESERII:
1. Sp. Trnava — Dukla Praga R.S.C. 0—2 reuşind să o e.v- © MECANICI DE PRECIZIE;
2. Slovnaft Br. — llanik Ostrnva 0— 4 ploateze în mod © ELECTRICIENI;
raţional
3. C K.D. Praga — J. Trcncin 3—1
IN FOTOGRA­
4. Sp. Brno — Sp. Marino 2—2 FIE: Aspect din © INSTALATORI LUMINA FORŢA;
5. T. Preşov — V.S.S. Ivosicc 2—0 timpul lucrului cu O STRUNGARI METALE;
6. J. Otrokovicc — Slovnn Tcplice 5—0 combina instalată © LĂCĂTUŞI MECANICI,
7 Tatahanya — Gyor R P .U .-A 5—0 in stratul 1H la © MONTORI FREZORI;
8. Pcbrcccn — Dorog 2—3 FM. Vulcan. © RABOTORÎ MORTEZORI;
9. Pccs — Ferencvaros 1 — 1
10. Diosgyor — Cscpcl 2— 4 O LĂCĂTUŞI CONSTRUCŢII METALICE.
11. Egyetertcs — Szallitok 3— 2 Alte informaţii se primesc la secretariatul şcolii telefon nr. 31.
12. Szekcsfchcrvar — Salgotarjnn 1 - 1