Page 61 - 1964-08

Drumul sodausmului Fog. 3
Nr. 299>(

â f ^ /•r fă
t r -\ si S

H < 9 6 4 u

h m i w i i f .•

S. M. T. - sprijin puternic

Fonduri dosofa ^onlru dezvoltare /modornbEfi9aiO şi

deforeeu utilaje . (mieii pentru colectivişti

In dezvoltarea agriculturii noastre so­ utilaje care ne permit să executăm re­
cialiste şi în obţinerea de producţii paraţiile necesare Ia maşini şi trac­
uinli&i sporite Ia hectar, un rol de scamă îl toare. De asemenea, avem două ate­
au staţiunile de maşini şi tractoare caic liere mobile pentru întreţinere şi reme­
sînt chemate sa execute lucrările agri­ dierea defecţiunilor ivite în timpul lu­
2 . 1 8 6 . 0 0 0 cole la un înalt nivel agrotehnic. Sta­ crului cu tractoarele şi maşinile agricole.
ţiunea noastră, care la început dispunea Preocuparea principală a întregului
de puţine tractoare şi maşini agricole, colectiv al staţiunii este îndreptată spre
executa doar arături, grăpat, discuit şi realizarea la timp şi în cele mai bune
trcicriş cu batozele. Datorită politicii condiţiuni a lucrărilor agricole din fie­
partidului nostru de creare şi dezvoltare care campanie, folosirea la întreaga ca­
a bazei tehnico-materialc a agriculturii, pacitate a tractoarelor şi maşinilor agri­
S.M.T. Orăştie a fost înzestrat cu nume­ cole din dotare, reducerea şi pe mai de­
roase tractoare şi maşini agricole, mî-
IS I . S 3 1 J M S84NMMM0 nuite cu pricepere de cei 187 mecani­ parte a preţului de cost pe Hantru. Toa­
te acestea au drept scop de a sprijini şi
zatori bine pregătiţi profesional, S.M.T.
este deservit de asemenea de 17 şefi de mai mult gospodăriile agricole colective
brigadă, 17 pontatori alimentatori şi 4 pe care le deîervim pentru a obţine an
ingineri agronomi de sector. Acum exe­ de an recolte tot mai bogate.
cutăm o gamă variată de lucrări la un
nivel agrotehnic corespunzător. In afa­ ILIE CHIŞERCU
ră de arat, discuit şi grăpat executăm directorul S. M. T. Urăştic Apartamente c/ale in folosinţă în oraşul Cugir.
lucrări de semănat, prăşit, combaterea
1948 - 1963 1960 - 1963 1952 - 1963 dăunătorilor, recoltat, treierat şi trans­
Aşa de exemplu, de la 39.351
portat.
liant ri în 1960 am ajuns la 121.913 lian­ ăfămînful şi cultura
U.M.CUGIR, „VISR/fORAfTIE U3.flOBa&CUfilR ţii în 1963. In 1960 am prăşit mecanic
doar 374 hectare. In 196 i, însă, această
lucrare s-a făcut pe 6.758 ha. In 1960
am recoltat cu combinele numai 861 ha.,
pantru ca în acest an să recoltăm cu un bun al m aselor populare
combinele 3.4S7 ha.
B M P Munca plină de abnegaţie a mecani­ Ca perie tot în tară şi «n raionul nos­ iar numărul celor caic au terminat li­ Paralel cu învăţămîntuf se dezvoltă
zatorilor pentru înfăptuirea sarcinilor tru reţeaua şcolară s-a lărgit conside­ ceul era de 35 Această situaţie îşi gă­ arta şi cultura. Aceste instituţii cu­
rabil. In prezent funcţionează 70 şcoli seşte expresia in starea economică grea prind : o casă raională de cultură, 72
9
"ă d o u ă zeci « J ' ' jg r iSM mai bună folosire a maşinilor şi trac­ de 4 ani, In şcoli de 8 ani, 2 şcoli a muncitorilor şi ţăranilor. Ei nu pu­ cămine culturale, o bibliotecă raională.
încredinţate de partid a condus, printr-o
medii cu secţii serale şi fără frecvenţă,
teau să-şi întreţină copiii la şcoală,
14 biblioteci comunale, 48 biblioteci
R fl
deoarece cheltuielile şi taxele şcolare
toarelor, la obţinerea rcaKzăr’lor amin­
în care înv.V.ă peste 9.000 de elevi şi
tite şi la reducerea preţului de cost pe dmn tu n u ri şcolare profesionale cu cr-au de nesuportat. Cu totul alta este săteşti, 10 case de citit, 6 cinematogra­
fe orăşeneşti şi 29 cinematografe săteşti.
situaţia astăzi. Numai la Şcoala medie
Raionul Orăştie ocupă partea centra­ a sc ohîlnc noi realizări în creşterea hantru, de la 127 lei în 1959, la 80 lei 8.753 elevi. Numărul cadrelor didacri- „Aurel Vlaicu“ din Orăştie, în anul Dacă înainte de 23 August exista in
ce a crescut de la 215 cîtc erau în 193.8
lă a regiunii. Configuraţia lui geogra­ ALEXANDRU ŞULUŢ1U producţiei şi a productivităţii muncii. în 1963. Printre mecanizatorii care c-nu la 45S în acest an De asemenea, în ul­ raion o singură formaţie de cor şi foar­
fică constă iiintr-un relief variat, in piliu-sccretar al Comitetului raional Progresele înregistrate în dezvoltarea evidenţiat în executarea lucrărilor din tim ii ani s-au construit yî dat în folo­ 1963— 1964 au fost înscrişi in clasele te puţine formaţii de teatru şi dansuri,
care peisajul natural se îmbină armo­ Crăştîc al P.M.R. industrială a raionului nostru în ulti­ sinţă perte 80 săli de cîasă noî. V III—XI, 513 elevi, la cursurile de zi, astăzi, sînt 253 asemenea formaţii. Miş­
nios cu arhitectura nouă a construc­ mii douăzeci de ani, sînt o mărturie acest an sc evidenţiază tov Aurel Da- h r (a cele serale şi fără frecvenţă 342 carea artistică de amatori a luat o dez­
ţiilo r industriale, urbanistice }i agro­ vie, concretă a hărniciei, talentului şî mian, Nicolac Balomireanu, Iulian Dan- In «reent, numărul celor care urmau c’cvi. In clasele V III—XI, curs de zi, voltare deosebită. Numai în cadrul ce­
zootehnice. de rectificat, nuşinî univers'le da as­ a capacităţii creatoare r. oamenilor mun­ ciu, Ioan Ciorîţă, Aurel Curuţ, tracto­ cursul elementar era foarte scăzut, iar •le la Şcoala medie din Cugir au fost lui dc-al VN-lca concurs al formaţii­
înserşi 291 elevi, Iar la cursurile se­
Munţii Scbcşuiuî, care sc întind la cuţit seule, maşini de danturat toţi din­ cii care, sub conducerea partidului, îşi rişti, Nicolac Suciu, loan Şcndrcscu, şefi a! acelora care urmau liceul, era ex­ lor artistice de amatori s-au întrecut
2.900 artişti amatori cuprinşi in 29 for­
trem de mic. Cîtcva cxrnmlc sînt con­
sud, conţin rezerve economice impor­ ţate, maşini de cusut ele!, iar uzinele făuresc un viitor tor nni luminos. da brigadă şi mulţi alţii. cludente în această privinţă. De pidlă. rale 408 elevi. Numai numărul celor maţii de cor, 18 formaţii instrumen­
tante care contribuie şi vor contribui „30 Decembrie* Cugir produc mr.i înfăptuind cu perseverentă sarcinile la liceul din Orăştie. singurul din în­ care au terminat în acest an clasa a tale, 69 echipe de dansuri populare, 53
şi în viitor Ia dezvoltarea ascendentă a multe tipuri de maşini de spălat rufe, ca Ie revin din istoricele holărîri ale Vreau să mai arăt că pentru staţiu­ treg raionul, aşa cum rezultă «!’n sta­ Xl-a dapăşeşte mai bine de două ori echipe de teatru, 61 brigăzi artistice
raionului. Masivele păduroasc (70.000 echipament pentru industria textilă, Congresului al IlI-lca al partidului, nea noastră s-a construit un sediu nou, tistici, :n m ul rm lar 1938—19 39 erau numărul to’ zl al elevilor înscrişi în n- de agitaţie.
hectare), cu inepuizabilele lor rezerve lanţuri articulate, lanţuri tăietoare şi muncitorii, inginerii şi tehnicienii din un atelier mecanic dotat cu maşini şi înscrişi în clasele V— V il! 142 de elevi, nul «cohr 1938— 1939 în elastic V —V III Brigăzile ştiinţifice, care cuprind 440
de lemn. din cele mai variate şi va­ rîtcfe. O alf.5 unitate deosebit de im­ întrcnrindcrile raionului Orăştie, îşi la liceul din Orăştie. de intelectuali, străbat raionul de la un
loroase esenţe, asigură o dezvoltare con­ portanta este fabrica chimică din Orăş­ manifestă dragostea, ataşamentul şi în­ Grija partidu­ capat la altul, răspund la întrebările
tinuă a industriei forestiere. Păşunile tie, care produce tanin, oxizi de fier, lui şi guvernului cetăţenilor, fac diferite expuneri, orga­
întinse şi deosebit de bogate contribuie piroluzită, sulfat de mangan şi alte crederea neţărmurita faţă de Partidul pentru creşterea nizează călătorii pe hartă. In raion mat
la dezvoltarea creşterii animalelor. So­ produse chimice. Muncitoresc Romîn — călăuză înţe- Şt educarea tine­ funcţionează 18 lectorate de cultură
lul fertil din Lunca Mureşului, grînarul leapră şi încercată a poporului nostru Cifre şi fapte rei generaţii îşî generală şî 2 universităţi populare. La
Producţia industrială a raionului a
raionului, oferă largi perspective pen­ crescut într-un ritm nemaîîntilnit. Faţă pe drumul construirii socialismului. săseşte cvnrefî.i ziare si reviste numărul abonamentelor
tru dezvoltarea culturii cerealelor şi le­ de 1959, producţia globală industrială în condiţiile de sc^ ridică^ la 77.451 exemplare, iar nu­
gumicultorii. — - muncă din cc în mărul cititorilor la biblioteci este de
a crescut cu 289 la sută, iar valoarea ce mai bune pen­
Pornind de la ceea ce a fost şi ceea © In perioada 1952—1963, colectivul Uzîneî ,730 Decembrie" Cugir a realizat un bene­ aproape 20.000, al cărţilor citite se ri­
ce este astăzi, trccînd în revistă pro­ fondurilor fixe cu 126 la sută. întrea­ ficiu la producţia totala de peste 152 milioane Iei. tru cadrele di­ dică la 183.721 volume.
gresele înregistrate pe linia dezvoltării ga producţie a fabricii chimice din O Ca urmare a utilizării maselor plastice în construcţia maşinilor, lot la această uzină, dactice şi de în­ Ştiinţa şi cultura pătrunde tot m ’ i
industriei te încearcă un sentiment de Orăştie din 1955 se realizează acum s-a economisit in perioada 1960—1963 peste 150 tone metal. văţătură pentru adine in mase. Ele au devenit astăzi,
justificată mîridrie. Anii noştri sint numai în 5 luni, La fabrica de blă­ O Sporul producţiei globale la Uzina „30 Decembrie" Cugir, realizat în perioada 1960— şcolari, în înche­ dînir-un privilegiu al claselor avute,
ani de mari înfăptuiri. Şi acestea sint nuri „Vidra", faţa de 1948. s-a mărit 1964, pe scama creşterii productivităţii muncii, este de 81.5 la sută. iere."! procesului un bun de mare picţ al maselor largi
rodul politicii înţelepte, mar:;ist-lcni- producţia zilnica cu 300 la sută. Pro­ O Beneficiile realizate la activitatea totala de către colectivul U. M. Cugir în perioada de generalizare populare. VASILC RADU
nislc, a partidului nostru, de industria­ ducţia globală a U.M. Cugir a crescut 1951 — 1963, se ridică la aproape 313 milioane lei. şeful secţiei de învăţămhu
lizare socialistă, de ridicare a tuturor de 34,3 ori faţă de 1948, iar producti­ a învăţămîntului a Sfatului popular raional
regiunilor, raioanelor şi oraşelor din vitatea muncii de 7,39 ori. O In 1963 faţă de 1959, preţul unitar pe maşină de cusut .a scăzut la U.M. Cue»r cu 37 de 8 ani. Orăştie
la sută, la maşina da frezat universală cu 48,34 ia sută, iar la maşina universală de ascuţit
punct de vedere economic. Demne de laudă sînt şi realizările ob­ seule cu 42,2 la sută.
In orînduirca capitalista existau în ţinute de către colectivele de munci­ O Producţia de maşini unelte a crescut h U.M. Cugir în 1963, faţă de 1950, da 16.46
raion cîtcva făbricuţe şi ateliere slab tori, ingineri şi tehnicieni de Ia Fa­
ori. fo t aici, sporul producţiei globale în perioada 1959 —1964 s-a realizat în proporţie de 85
utilate. Ponderea acestora nu repre­ brica chimică, întreprinderea forestieră, la suta pe scama creşterii productivităţii muncii.
zintă nici măcar 5 la sută din produc­ fabrica de blănuri „Vidra" şi Între­ O Faţă de 1948, producţia globală Ia U.M. Cugîr a crescut în 1963 de 54,3 ori. producti­
ţia industrială actuală a raionului. prinderea raională de industrie locală.
vitatea muncii pe cap de salariat de 7,39 ori, iar numărul mediu de salariaţi de 4,65 ori.
După actul naţionalizării de la 1! A tît în cc priveşte producţia globală O Şcoala procesională da pe lîngj U.M. Cugir cuprinde 786 elevi, şcoala tehnică de trei
îunic 1948, întreprinderile vechi au şi marfă, valorificarea rezervelor in­ ani 160 elevi, iar şcoala de maiştri 94 elevi. In uzină îşi perfecţionează cunoştinţele profesio­
fost dezvoltate, modernizate şi rcuti- terne, îmbunătăţirea calităţii produse­ nale şi sc specializează un număr de 2.380 muncitori. II ■
Jatc pe baza tehniciî ccJeî mai moder­ lor ?i productivitatea muncii, s-au în­ O La fabrica de blănuri „Vidra* producţia globală a crescut în 1963, faţă de 1959, cu 191
ne. Au fost create întreprinderi noi ca registrat creşteri însemnate. De ase­ la sută, producţia marfă cu 215 Ia suta, iar productivitatea muncii cu 142 la sută. oamenilor muncii
fabrica de cherestea din Orăştie, fabri­ menea, preţul de cost al producţiei
ca de cărămidă din Pricaz, fabrica de a fost redus în mod substanţial şi ca O Din 1948 şi pînă în 1964 s-nu construit şi dat în folosinţă la Cugir 1.211 aparta­
blănuri „Vidra*, I.R.I.L. şi I.F. Oraş- mente, 3 blocuri pentru nefamîlisti cu 540 locuri, o cantină cu 1.800 locuri, un club cu 470
tic, s-au creat numeroase secţii noi. urmare s-au realizat importante eco­ de locuri, o şcoală medie, un spital >i o policlinică, diferite magazine, etc., iar în Orăştie s-au In domeniu) ocrotirii sănătăţii, ca şi în alte domenii,
nomii şi beneficii peste plan. construit şi dat în folosinţă 322 apartamente.
In raionul nostru a fost creată şi s-a s-au realizat progrese deosebit de însemnate. O compara­
O Numai
dezvoltat în ritm susţinut o industrie Pentru dezvoltarea întreprinderilor, 47.792.000 lei. pentru construcţia de locuinţe s-au alocat în anii 1948—1964 suma de ţie cu situaţia din trecut edifică uşor în această privinţă.
constructoare de maşini : U.M. Cugîr dotarea lor cu utilaje şi creşterea pro­ 1944.
şi „30 Decembrie", care produc o gama ducţiei, statul aloca an de an fonduri © In anii 1959— 1963 s-au construit la sate 1.571 locuinţe. In raion existau: o infirmerie la Orăştie, 3 circum­
tot mai mari. Numai în trei între­
variată de maşini unelte pentru aşchic- Producţia la maşini de cusut O Numărul satelor electrificate a cnvjcut de la 6 în 1955 la 14 în 1963. scripţii sanitare rurale. Un medic acorda asistenţă la 12.000
prinderi : U.M. Cugir, „Vidra* Orăş­ O Cooperaţia meşteşugărească a mărit numărul unităţilor de deservire a populaţiei de la
rea metalelor, maşini de cusut, maşini a crescut la U.M. Cugir an de 2 în 1955, la 39 în 1963. de locuitori. Pentru a-ţi căuta sănătatea trebuia să ai nuilţi
de spălat rufe, echipament pentru in­ tie şi Uzinele „30 Decembrie" Cugir an. Fată de perioada '1940-1950, O Numărul unităţilor P.T.T.R. a crescut de la 21 cîtc erau în 1959 la 39 în 1963 hani. Oamenii muncii de la oraşe şi sate trăiau şi munceau
dustria textilă ctc. s-au investit în perioada 1948—-1963
fonduri care însumează 273 milioane in anii 7960-7964 (trim. I) s-au O Volumul total al desfacerilor de mai furi a crescut de la 138.944 milioane lei in 1959, in condiţii grele, locuiau în case insalubre. Epidemiile sc
La U.M. Cugir sc produc maşini de Ici. Investiţiile de acest fel cresc de la produs 283.236 bucăţi. la 222.962 milioane lei în 1963. ţineau lanţ şi făceau ravagii în rîndurilc populaţiei. Mor­
frezat orizontale şi universale, maşini un an la altul, creînd condiţii pentru talitatea infantilă ajungea la 18—20 la sută pe an.
1964.
Cile1 deosebire între trecut şî prezent. Astăzi, oamenii
Fs*- iUins muncii din raionul Orăştie ca toţi ceilalţi cetăţeni ai pa­
triei noastre sc bucură de o asistenţă medico-sanîtară la
u [4 JJa nivelul cerinţelor. La sănătatea lor veghează acum cadre
calificate, iar asistenţa medicală este asigurata în mod
Vorbind despre agricultura de acum, mai în ultim ii ani s-au acordat acestora blu hibrid pe 92,2 la sută. Producţia de din cc în ce mai mari ceea ce a contri­ gratuit.
nu poţi să nu priveşti retrospectiv, la credite pentru investiţii în valoare de giiu a crescut cu I 000-1.500 kg., iar buit la creşterea avuţiei obyicşti, a va­ Avem un spital raional cu 205 paturi la Orăştie, un
ceea cc a fost pentru a putea compara peste 16 milioane lei, iar pentru pro­ cea de porumb cu 1.500-2.000 kg. la lorii z.ilci-muncâ. Averea obştească a spital şi o policlinică cu 150 paturi la Cugir, 13 circum­
cu ceea ce este în prezent. In trecut, ducţie de aproape 2,5 milioane lei. Va­ hectar. G.A.C. a crescut de la 112.839 lei în scripţii sanitare rurale, 6 case de naşteri şi două materni­
terenurile erau fărîmiţatc, lipseau maşi- loarea substanţelor chimice pentru com­ Datorită ajutorului primit din partea 1962, la 138.071 lei la sura de hectare. tăţi. Un medie revine acum la 720 de locuitori, iar pen­
şinilc şi uneltele agricole. PămîntuJ, ex­ baterea dăunătorilor şi a sumelor chel­ statului gospodăriile colective au sporit Datorită dezvoltării în cadrul fiecărei tru un cadru mediu sanitar la mai puţin de 300 locui­
ploatat ncraţional, era supus degiadi'rîi. tuite în acest scop se ridica, în perioa­ numărul de animale, au îmbunătăţit gospodării colective a celor mai renta­ tori. In mediul rural activează 36 medici şi 65 cadre me­
In multe părţi ale raionului se folor.can da 1960-1964, la peste 6,5 milioane Icî. rasa acestora şi obţin producţii tot mai bile ramuri de producţie s-au creat con­ dii sanitare. Numai anul trecut s-au acordat 390.885 con­
plugul şi grapa de lemn. Abia 25 la In agricultura raionului lucrează as­ mari. Faţă de anul 1960, numărul ani­ diţii favorabile pentru sporirea simţi­ sultaţii şî tratamente, s-au efectuat un număr de 91.991
sută din gospodăriile ţărăneşti aveau tăzi 53 ingineri agronomi, 13 medici ve­ malelor a crescut astfel: taurine cu 360 toare a fondului de baza. care este prin­
pluguri şi grape de fier. In tot raionul terinari, numeroşi tehnicieni şi mcccni- la sută, vaci şi juninci cu 246 la sută. cipalul indicator ce arată progresul în­ vaccinări şî peste 29.000 examene radiologicc.
erau doar cîteva tractoare şi maşini de zatori. Staţiunea de maşini şî tractoare porci cu 507 la sută. ovine cu 289 la registrat de G.A.C. pe calea consolidă­ In anii cc urmează sectorul sanitar va fi mult lărgit,
semănat, doi ingineri agronomi şi doi din Orâştic dispune de 179 tractoare. sută, păsări cu 1.850 Ia sută. G.A.C. au rii lor ccOi'iomico-orginizaîorice. In ul­ iar posibilităţile lui materiale vor fi şi mai marî. Lucrătorii
medici veterinari. Producţia medie era 185 pluguri, 40 cultivatoare, 144 semă­ construit 64 grajduri, 78 maternităţi, 22 tim ii doi ani, de pildă, fondul de bază din acest domeniu, bucurîndtr-sc de sprijinul larg al ma­
de numai 600-700 kg. grîu şî 1.200- nători de cereale, 95 semănători de de magazii ctc. al gospodăriilor colective a crescut cu selor, îşi vor concentra eforturile şi puterea de muncă
1.400 kg. porumb la hectar. Nivelul de porumb, 80 combine C. 1, 32 sape Toate acestea au permis gospodării­ peste 8.S00.000 Ici. pentru a obţine noj realizări în activitatea <lc viitor, pen­
trai al majorităţii covîrşitoarc a ţărăni­ rotative, 10 combine pentru siloz ţi lor colective să livreze statului canti­ Condiţiile nou create, sprijinul acor­ tru întărirea şi apărarea sănătăţii populaţiei.
mii era scăzut. alte maşini agricole. Aceasta a per­ tăţi sporite de cereale, carne şi lapte. dat de partid şi guvern, asigură G.A.C.
Colectivizarea agriculturii a deschis mis ca arăturile să se cxccuie în pro­ Numai în anul trecut G.A.C. din raio­ posibilităţi mari pentru sporirea conti­ Dr. IO AN PRALCA
perspective largi dezvoltării intensive şi porţie de 96 la sută mecanizat, iar se­ nul nostru au vîndut statului 1.373 tone nuă a producţiei agricole vegetale şi ani­ medie şef al raionului Orăştie
multilaterale a producţiei agricole, a mănatul aproape în întregime. grîu, 750 tone porumb, 960 tone car­ male.
creat condiţii pentru sporirea producţiei Pentru sporirea producţiei agricole tofi, 171 tone floai ca-soarelui, 341,7 ing. ŞTEFAN
vegetale şi animale. Agricultura a por­ s-au introdus în cultură soiuri de mare tone carne şi 7.317 hectolitri de lapte. DOM O RODEA NU
nit pe drumul progresului continuu. productivitate. Griul din aceste soiuri sc Creşterea producţiei animaliere şi ve­ preşedintele Consi­
Gospodăriile colective sc bucură de un cultivă pe 98 la sută din suprafaţa des­ getale a dat posibilitate gospodăriilor liului agricol raio­ 46.0001300
sprijin puternic din partea statului. N u­ tinată acestei culturi, iar porumbul du­ agricole colective să realizeze venituri nal Orăştie
9200 19600 J v U U 3 2 u u o
z_ JC 3 ikă L

/
13650 1953 1 * iA -r* * > /
5 8 4 0 1 ud ? t /
a lS L ■ B H B a 18.1SZ00O Ci
•V ■ ' * v
t i

1962 y n £ 1964 I
w r 7 A f& M I m EA s d fc )
> C u ju r 1 h£«S» I '! |
U,
Q u s i e u a n u m ă r u l u i d e t r a c t o a r e. S p o r ire a e l e c t i v e l o r d e b o v i n e , o v in e , p o r c i n e şi p ă s ă ri în g o s p o d ă r iile a g r ic o le c o le c t iv e .