Page 63 - 1964-08

I - - - v . r u O f . J .
f r c g i n u * ^
P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ Ă R I L E . U N I Ţ I - V Â I
J Hunfdouw,.0ev^ Manifestări V îz S ia , d e l e g a ţ i e i d e p a r i î d
cultural-artistice ş i d e stia 4 a It .P .B X C o r e e n e

î n r e g i u n e a P l o i e ş t i
In cadrul manifestărilor cultural-ar-
tisticc organizate în cinstea zilei dc
23 August, luni scara, în sala cinema­ In cursul zilei de marţi, membrii de­ Brazi şî Combinatul petrochimic Plo­
tografului „Alta*4 din Deva a avut loc legaţiei dc partid şi dc stat a R.P.D. ieşti. Nicolac loncscu, adjunct al ntinis-
un conccit-spcctacol prezentat dc ele­ Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir, truhiMndustrici petrolului şi chimiei a
vii şcolii dc muzică din Deva cu con­ au vizitat regiunea Ploieşti. făcut oaspeţilor o scurtă prezentare a
cursul unor elevi ai şcolilor dc mu­ dezvoltării extracţiei şi prelucrării ţi­
zică şi a unor studenţi dc la conser­ Oaspeţii au fost însoţiţi dc tovarăşii ţeiului din ţara noastră şi a industriei
Rujor Almăşan, ministrul minelor şi
vatoarele din Bucureşti şi Cluj. petrochimice. In continuare, membrii
energiei electrice, Dumitru Balalia,
Printre cei care şi-au dat concursul delegaţiei au vizitat Uzinele dc utilaj
la buna reuşită a concertului anvntim piim-secrelar al Comitetului regional petrolier „1 MniM din Ploieşti, staţiu­
pe soliştii instrumentişti Sorin Doro- Ploieşti al P.M.R., Gheorghe Stan, pre­ nea experimentală viticolă dc la Valea
ga. Constantin Ormindean şi Alexandru şedintele Comitetului executiv al Sfa­ Călugărească. Muzeul Doftana şi staţiu­
tului popular al regiunii Ploieşti şi dc
Truţiu, soliştii vocali Ladistau Konya, ni dc odihnă «Ic pc Valea Prahovei.
alţi reprezentanţi ni organelor locale dc
F.lcna Grămadă, Sonia Postelnicii, Va- Scara oaspeţii au ajuns la Predeal.
sile Tcaciuc şi alţii. partid şi de stat. (Agcrprcs)
ANUL XVI. NR. 2998 MIERCURI 19 AUGUST 1964 4 pagini, 20 bani Conccrtnl-spectacol s-a bucurat dc Delegaţia a vizitat rafinăria dc la
mult succes.
In aceeaşi sală a avut loc aseară un
montaj litcrar-muzical „Flori dc august încheierea lucrărilor şedinţei lărgite
(Bilanţ de ind aniversări a eliberării patriei dc sub ju­
în Hunedoara" închinat celei de a 20-a
gul fascist care a fost organizat de co­ a Secţiei de cereale şi plante tehnice
¥
*«44 Ă A# mitetul orăşenesc al femeilor. A urmat
epoi un program artistic susţinut de o
23 «P64v^O IN INSTEA MARII ÂRBÂTORi brigadă artistică dc agitaţie a Trustului a Consiliului Superior al Agriculturii
C
S
minier Deva.
Marţi au luat sfîrşit lucrările şedin­
Spectacolul a fost viu aplaudat
a propunerilor făcute în cursul şedinţei.
către spectatorii prezenţi. dc ţei lărgite a Secţiei dc cereale şi plan­ perienţei unităţilor agricole fruntaşe şi
te tehnice a Consiliului Superior al In încheierea lucrărilor a luat cuvîn-
Agriculturii consacrate culturii griului. tul tovarăşul Alexandru Moghioroş,
Pc marginea referatului „Analiza re­ membru al Biroului Politic al C.C. al
Cu planul pc 5 luni îndeplinii Copiii vor învăţă zultatelor obţinute în cultura griului P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului dc
PANOU DE ONOARE dc toamnă în anul agricol 1963— 1964, Miniştri,
în G.A.S. şi G.A.C.“ prezentat în pri­
Colectivul ele muncitori, ingineri şi economie la preţul dc cost în valoare în şcoală nouă ma zi a lucrărilor au luat cuvîmul ★
tehnicieni elin cadrul secţiei Ateliere dc 230.000 Ici peste prevederi. preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Consi­ In continuare a avut loc festivitatea
centrale din Alba Iulia, sub îndruma­ O contribuţie preţioasă la obţinerea In toamna anului trecut, Comitetul liilor agricole regionale, directori ai premierii oamenilor dc ştiinţă autori ai
rea organizaţiei de partid, a reuşit sâ-şi realizărilor amintite au adus-o lăcătu­ unor noi soiuri şi hibrizi dc plante a-
executiv al Sfatului popular comunal trusturilor regionale Gostat şi alţi spe­
organizeze tot mai bine munca, să des­ şii Simion Moldovan, Ioan Coşniţă, gricolc. Au fost acordate 27 diplome dc
Luncoiul dc Jos, raionul Brad, împreu­ cialişti din agricultură.
făşoare o întrecere socialistă entuzias­ Simion Beligăr, strungarii Nicolac Ui- autori şi premii pentru soiurile om o­
nă cu cetăţenii a discutat posibilitatea
tă. Ca urmare, pînă la 12 august, a vnri, Nicolac Constantincscu, Ioan Gal- construirii unui nou local de şcoală cu Vorbitorii au prezentat noi rezulta­ logate. Uncie din acestea au fost în
reuşit fă realizeze planul producţiei dca, Nicolac Duşa, Ioan Bucur, Dioni- 6 săli dc clasă prin contribuţie volun­ te ale cercetărilor ştiinţifice, au împăr­ acest an larg răspînditc în producţie.
globale şi marfă pe cele 8 luni ale anu­ sic Drăgaici, mecanicii Juliu Cltiş, tăşit experienţa dobîndiiă iu acest an Fc!icitîndu-i pentru rezultatele ob­
tara. După hotărîrca luată s-a şi trecut şi au făcut propuneri valoroase pen­
lui curent. Gheorghe Rusu, Constantin Puican, Ni- la procurarea materialului şi la execu­ ţinute, tovarăşul Mihai Dalca, secretar
De remarcat şi faptul că în perioa­ colae Mctcş, Ioan Susan şi alţii. tarea lucrărilor. Datorită muncii desfă­ tru aplicarea diferenţiată a complexu­ al C.C. al P.M.R., preşedintele Consi­
da scursă dc la începutul anului, pro­ şurate de către cetăţeni, printre care lui dc măsuri agrotehnice în vederea liului Superior al Agriculturii le-a urat
ductivitatea muncii a crescut cu 7,9 la CONSTANTIN CORAN amintim pc Ioan împărat, Maria Be- obţinerii iu anul viitor a unor recolte succese tot mai mari în munca lor
sută faţă dc plan şi a fost realizată a corespondent sporite dc grîu. ştiinţifică.
nea, Tcofil Docşcr, Trofin Drăgan, Lc- Participanţii au adoptat recomandări
In numele celor premiaţi a mulţu­
REPARAŢII DE BUNA CALITATE tiţia Ursa, Florica Vălcan şi alţii, lu­ privind cultura griului în anul 1964- mit tov. Tibcrîu Murcşan, directorul
crările la noul local al şcolii dc 8 ani 1965 şi planul dc măsuri pentru buna
au fost terminate. desfăşurare a însămînţărilor şi recoltă­ Institutului dc cercetări pentru cereale
Desfăşurînd larg întrecerea socialistă re. telegraf, telefon, radioelcctricitatc şi şi plante tehnice Fundulca.
între sectoare, muncitorii, tehnicienii şi centralizare clcctrodinamică, cxccutînd FLORIN BENEA rilor dc toamnă, elaborate pc baza re­
inginerii din cadrul secţiei dc ccrtrali- reparaţii mijlocii dc bună calitate la corespondent zultatelor cercetărilor ştiinţifice, a ex­ (Agcrpres)
zare şi telecomandă nr. 4 Simcria şi-au aparzte şi instalaţii, au reuşit ca in
îndeplinit planul producţiei globale pe cursul lunii respective să-şi depăşească
luna iulie a.c. in proporţie de 101 ia angajamentul cu 6 la sută Ei au dat
sută, rcducind în acelaşi timp numărul in funcţiune peste plan, în cinstea zilei
deranjamentelor la zero. dc 23 August, instalaţiile şi aparatele L U C R Ă R I L E A G R I C O L E
Sectoarele dc centralizare, semnaliza­ din staţia Bărăbanţ.
VASILE BERARU PETRU POPA
strungar la U.M. Cugir şef de echipa la I.F. Orăştie
i@ ® M G M U M Arături pe întreaga suprafaţă prevăzută Toate furajele
L a o ţe lă r ia M a rtin nr. 2 d e la la rii este în s u fle ţită L a b a za ci strânse la timp
C o m b i n a t u l s id e r u r g ic d in H u n e - stau o b i e c t i v e c o n c r e t e c u m sini :
d o a r a f o r f o t a nu m a i co n te n e ş te . d e p ă ş ir e a p la n u lu i, îm b u n ă t ă ţir e a Convinşi de însemnătatea pe care o toate cele 3 4.0 dc hectare lucrările dc
O ţe lu r i? sint in c o n tin u ă m iş c a r e ca lită ţii o te lu lu i, r e s p e c t a r e a o b l i ­ prezintă arăturile de vară, colectiviştii arat s-au terminat. Ele sînt dc bună Paralel cu desfăşurarea lucrărilor tis
din Răhău. raionul Sebeş, au trecut din calitate. La realizarea lor o co n trib u ţie seceriş şi ircicriş. colectiviştii din raio­
O p a rte d in tr e ei p r e g ă te s c d e s ­ g a ţ iilo r c o n t r a c t u a le ş.a R e z u lt a ­
vreme la executarea acestei lucrări. preţioasă şi-au adus-o mecanizatorii Va­ nul Alba au lucrat intens pentru strîn-
c u r c a r e a u n e i n o i ş a r je : c u r ă ţă r i ­ tele sint şi ele g ră ito a re . Z i d e zi
nele. le c ă p tu ş e s c , le u scă . c ilii o ţe la r ii in sc riu p c g r a fic e n oi r e a ­ Concomitent cu efectuarea recoltării ce­ silc Bîscă, Gheorghe Bcnca, Elisiu Bucs- geren la timp şi în hune condiţiuni a
c o n t r o le a z ă s ta re a o a l e l o r d e tu r ­ lizări N u m a i in p r im e le 16 zile realelor paioase s-a făcut şi eliberarea cu. Silviu Fuica, Ioan Fidea şi Nico­ nutreţurilor. Munca tic recoltare a fî-
n a r e , n lin g o t ie r e lo r etc F ie c a r e din. lu n a a cea sta , c i au dat. peste terenului dc paie, ceea cc a permis fo­ lac Lazariu dc la S.M.T. Miercurea. ncţclor naturale cit şi a celor cultivate
m u n c i l o r , re p a r tiza t ju d ic io s p e p la n 1.045 to n e o ţe l D e la î n c e ­ losirea tractoarelor la întreaga lor ca­ Pc lingă faptul că au fost efectuate a fost bine organizată, ceea cc a per­
o p e r a ţ ii d e lu cru , ştie p r e cis ce p u tu l a n u lu i şi p în ă la 17 a u g u s t pacitate dc lucru. In acelaşi timp atc- arături pc toate suprafeţele planificate, mis ca aproape întreaga recoltă să I’ic
a r c d e fă c u t, se s tră d u ie ş te a c u m . c o l e c t i v u l d e m u n c ă d e la O S M. ta*clc gospodăriei au transportat din ca urinare a bunei organizări a muncii, deja depozitată în apropierea grajdu­
în z ile le p r e m e r g ă t o a r e m a r ii s ă r ­ II şi-a d e p ă ş ii p la n u l cu 56.127 plin baloţii tic paie de pc suprafeţele colectiviştii din Răhău an tei minat zi­ rilor unităţilor agricole.
b ă tori, s ă -şi o r g a n iz e z e cit m a i to n e o ţe l recoltate cu combina, precum şi snopii lele acestea şi trcicrişul cerealelor pă- Pînă în zilele trecute, s-a recoltat a
b in e m u n c a , s ă o b ţ in ă rea liză ri L a d o b in d ir e a s u c c e s e lo r d e dc cereale de pc tarlalele tinde secerişul ioasc. doua oară lucerna de pc 188 hectare
d e s e a m ă . In g in e rii şi t e h n ic ie n ii p iu ă a c u m ş i-a a d u s c o n tr ib u ţia »-a făcut manual Acest lucru a făcut I*. FI.OCA din cele 293 hectare existente, restul
.unt n e lip s iţi d in m i jl o c u l lor. U r ­ în tre g u l c o l e c t i v d c m u n c ă , dar, posibil ca întreaga suprafaţă prevăzută suprafeţei fiind rezervată pentru *ă-
m ă r e s c p r o c e s u l d e e la b o r a r e a o - tn m o d d e o s e b it, o ţe la r ii d in e c h i ­ a se ara să fie eliberată la timp Pc corespondent mînţă. A mai fost strînsă apoi rccoiit
te lu rilo r . Ic d a n m u n c it o r il o r in ­ p e le c o n d u s e d c to v a r ă ş ii A l e x a n ­ dc pc 413 hectare ocupate cu plante
d ic a ţii r e f e r ito a r e la e x p lo a t a r e a d r u .S'fotcn. A n t o n B u c u r . C o n ­ anuale pentru fin. Dc asemenea, s-a
m a i ra ţio n a lă a a g r e g a te lo r , f o ­ s ta n tin C o r la c in , Pac.l O r e lt. C o n ­ Prin buna organizare a munca cosit, sirius, transportat şi depozitat
VASILE DRĂGHIC1 finul ile pc 1.137 hectare cu trifoi Şf
IOAN■ ZUGA lo s ire a d in p lin a tim p u lu i e f e c ­ sta n tin E n n ch e şi Ioa n B o g d a n .
mecanic de funicular la l F. tiv d e lu cru. G H EO R G H E I. NEGREA 4.105 ha dc fineţe naturale.
Orăştie rectificator la U.M. Cugir în tr e c e r e a c e o d e s fă ş o a r ă o ţe - corespondent In toate gospodăriile colective din
In zccasta campanie, munca dc tre­ terminat primele treicrişiil cerealelor raion a existat o preocupare susţinută
ieri? cerealelor paioase în gospodă­ paioase dc pc întreaga suprafaţă culti­ pentru asigurarea unor cantităţi îndes­
riile agricole colective din raionul Hia vată amintim pe cele din Lăpuşnic. Lâ- tulătoare cu furaje. La executarea aces­
a fost mai bine organizată doct in anii <31u. Hărăti. Ilia, Boz, Leşnic şî altele. tor lucrări s-au evidenţiat colectiviştii
D O U A CAI ALE S U C C E S U L UI: mai bine de 50 m s-a folosit armarea cu precedenţi. Toate atelajele au fost folo­ Pc întregul raion, pînă acum s-a tre­ din Cistci, Calda, Galtiu, Bcrghin,
p!s«5 din sîrm i. La suitor se folosesc site judicios la transportul snopilor la ierat recolta dc pc mai bine dc 90 la Oarda şî alte unităţi. Acum se mun­
boîţari. Toate acestea au dus in primul arii, precum şi la transportul boabe­ suta din cele 4.757 hectare cultivate ceşte din plin la însilozarca porumbu­
r;nd la însemnate economii de lemn. la lor în magazii. Ca urmare, haiozclc an în total cu cereale păioasc. Acum se lui. La G.A.C. din Cistei, spre exemplu,
. M e c a n i z a r e a f reducerea unor operaţii, mărirea sigu­ avut asigurate condiţii hune dc funcţio­ lucrează din plin în toate unităţile dm s-au însilozat peste 200 tone dc porumb
raion la ofcctuarca arăturilor.
ranţei de lucru,
îmbunătăţire?, trans­
portului etc. nare. La acestea se mal adaugă şi faptul ; siloz, lucrare care este în curs de exe­
ca munca dc trcipriş a fost bine orga­ cutare.
ADELA JOSAN
Pentru că vorbim despre măsurile care nizată, lucriiulu-sc în două schimburi. S. DANILA
a*j contribuit la obţinerea realizărilor de Printre gospodăriile colective care au corespondentă corespondent
Minerii dc la E. M. Muncclul Mic au mecanizarea încărcării. In cursul acestui losit în abataje, l,\ operaţiile productive.
e::;ras dc la începutul anului şi pînă în an exploatarea a fost înzestrată cu încă Rezultatul ? Brigăzile din subteran au pînă acum trebuie ră subliniem şi preo­
cuparea conducerii exploatării şi a co­
prezent însemnate cantităţi dc mine­ 2 maşini de încărcat moderne. Ca ur­ fost întărite. Muncitorii au putut, fi re­
reu. Paralel, ci au îmbunătăţit calitatea mare viteza medic dc avansare a cres­ partizaţi mai judicios pc operaţii dc lu­ mitetului sindicatului pentru calificarea
minereului (conţinutul dc meta! din cut în primul semestru cu 36 la sută, cru, ţinîndu-sc scama dc calificarea fie­ şi ridicarea calificării profesionale a
muncitorilor. în momentul dc fată 140
minereu a crescut simţitor) şi au ob­ (aţă de aceeaşi perioadă a anului trecui. căruia, in aşa fel îneît toate lucrările să
ţinut 116.000 Ici economii suplimentare introducerea şi extinderea mecaniză­ fie executate la timp şi tic bună calita­ muncitori urmează cursul dc calificare
prin reducerea preţului de cost. rii unor operaţii a eliberat dc la lucră­ te, In primul semestru al anului aproa­ pentru meseriile dc mineri, ajutori mi­
neri, vagonetari, artificieri ş.a., iar apro­
— La dobindirea acestor rezultate — rile neproductive un număr însemnat dc pe toate brigăzile şi-au depăşit simţitor ximativ 250 dc muncitori frecventează
nc-a relatat inginerul Ioan Vaidoş, şe­ muncitori. După cum era şi firesc aceşti planul dc producţie. Cele mai hune re­ cursurile dc ridicare a calificării profe­
ii!! exploatării — a contribuit întregul muncitori au lost folosiţi la operaţii di- zultate lc-au obţinut minerii din bri­ sionale.
co.cctiv. Muncitorii, inginerii şi tehni­ găzile conduse de tovarăşii: Andrei Fc-
cienii din cadrul exploatării, îndrumaţi — Aici ar mai fi dc adăugat şi apor­
kerc, Traian Vlădescu. Matei Mczci, Ni­ tul maiştrilor şi cadrelor tclinico-ingî-
ue organizaţia de partid, i i descoperit colac Luca, Vasilc Cucea, Simion Tco-
şi valorificat într-o măsură mai marc Discuţii cu cadre dorezeu şi R usii Vasilc I. Brigada condu­ ncreşti — completează inginerul Ioan
rezervele interne existente. In produc­ să dc minerul Rusu Vasilc 1 şi-a depă­ Vaidoş. Maiştrii, inginerii şi tehnicienii
ţie nu fost aplicate măsuri tehnico-or- tehi./co-ingmereşti şit în luna iulie şi în cele 17 zîlc din au fost repartizaţi mai judicios pe
ganizatoricc chibzuite. Accentul princi­ august sarcinile dc plan cu 14 la sută. schimburi. Ei au îndrumat şi arătat
pe! a fost pus pe introducerea şi extin­ concret şefilor dc brigăzi cum să-şi or­
derea mecanizării lucrărilor gtc.'c. — La succesele amintite au contribuit ganizeze munca, cum să folosească uti­
rect productive. Aceasta a presupus îm­ şi alţi factori — intervine în discuţie lajele. Periodic, cadrele tchnico-inginc-
Aceasta a dus Ia îmbunătăţirea apro­ bunătăţirea continuă a organizării mun­ tehnicianul geolog Gheorghe Tioc. La reşti au ţinut în faţa muncitorilor refe­
vizionării locurilor dc muncă cc vago- cii. exploatare,-, noastră s-a introdus şi ex­ rate pe teme de producţie. Maiştrii au
nete goale, cu lemn perora zrnarc şi — Intr-adevăr — completează tova­ tins armarea prin susţinerea metalică. purtat cu muncitorii diferite discuţii re­
Cu alte materiale necesare procesului de răşul Ioan Csinady, inginer şef la E. M In toamna anului trecut s-a armat cir­ feritoare la căile de sporire a produc­
producţie. In acelaşi timp a sporit pro­ Muncclul Mic — problema organizării ţiei, îmbunătăţirea calităţii minereului,
ductivitatea muncii. In primul semer- a stat permanent în atenţia noastră. ca 130 m. dc galerie cu şină de calc fe­ reducerea preţului dc cost.
tru r.l anului productivitatea muncii a Drept urmare, s-au obţinut rezultate rată, iar în acest <an 450 dc metri de
crescut cu 6,2 Ia sută, faţă de cea pla­ bune. Să dau un exemplu. In primul tri­ galerie a fost armată cu stîlpi T.H. La L. DEMETER Peisaj industrial la Paroşeni.
nificata. Dacă în trecut un număr des­ mestru al anului trecut la carierele de
tul dc mare de muncitori erau folosiţi rambleu se foloseau 20-25 de muncitori.
la transportul vagoneţilor de mină, in Acum, ca urmare a mecanizării comple­ de mineri. Şcoală nouă, spital nou, inte aici?" In Valea Jiului răspunsul prafaţă, şi în subteran. Pe şantierul la Dllja — o altă mină închisă de
momentul de faţă ei sî^aC folosiţi în te a lucrărilor din cariere se folosesc Obosit, cu apa înnegrită de cărbune, magazine noi — totul c lînăr. Mina c primit c aproape invariabil acelaşi: dc la suprafaţă se construiesc blocuri capitalişti. Aici s-au stabilit în ulti­
locuri direct productive. 8-10 muncitori. Pc cei circa 15 munci­ Jiul îşi încetineşte cursul la Livezeni, în plină înflorire; înccpînd din 1951 „Nimic". noi, se asfaltează străzi, sc plantează mii ani valoroase recorduri ale in­
parcă pentru a sc odihni; apoi se avîn-
La exploatarea noastră s-a extins şi tori care au rămas disponibili i-am fo­
tă învolburat printre stîncîlc colţu­ dă mereu mai mult cărbune. Acum In locul „nimicului44 s-au ridicat însă flori; pc şantierul subteran sc deschid dustriei carbonifere din ţara noastră;
roase ale Carpaţilor, grăbindu-şe să se desfăşoară vaste lucrări dc sistema­ edificii minunate. La Uricani n-a fost noi drumuri spre Straturile de căr­ cea mai marc viteză dc avansare în
ajungă nni repede să-şi scalde apele în tizare, care vor face ca mina Vulcan nimic; acum există o mină modernă bune. Cum însă Jiul n-are grai, vor­ puţ, cea mai rapidă înaintare în ga­
Dunărea liniştită. să ajungă cea mai marc din Valea Jiu­ şi un orăşel cu aproape 10C9 aparta­ besc în locul lui oamenii, faptele lor... lerie. Tot aici s-a folosit pentru pri­
Multe a văzut în îndclungata-î via­ lui... Şi capitaliştii au închis-o ca ne- mente, magazine, club, dispensare, La Petroşani sînt în lucru 640 apar­ ma oară în ţară metoda cofragului
ţă; din gura minerilor a auzit cîntcc rentabilă. Cc ironie! şcoală dc 8 ani cu 16 săli de clasă. tamente, la Petri In 344, la Vulcan 323, mobil [a executarea puţurilor dc mină.
trist şi strigăt de ură şi revoltă : Vulcanul <— din oraş al pensionari­ La Paroşeni n-a fost nimic; acum exi­ la Aninoas.i 64, la Lupcni 290 aparta­ Toate acestea nu sînt însă dccîi
„Du-tc Jiulc la vale lor — a devenii oraş al tinereţii, oraş stă o termocentrală care dă anual c- mente. La Petroşani sc construieşte un punctele principale dc lucru ale şan­
Şi spune-a minerului jale...*4 înfloritor. Şî nu numai Vulcanul, ci şi nergie de două ori cit toate centralele modern club muncitoresc, cel mai fru- tierului subteran; peste tot, la fiecare
A auzit apoi Jiul cîntec nou, de sector şi orizont sc sapă în rocă, se
viaţă liberă şi bucurie; a văzut cum toarnă beton, pentru ca noi drumuri
pc maidane se ridică ziduri şi schele, să-i poată duce pc minerii din abataje
cum în locul cocioabelor au crescut spre comoara neagră.
blocuri moderne, şcoli, cluburi...
Dacă Jiul ar avea grai, multe ar po­ D a c a J iu l a r
vesti... Ascensiunea continuă
Oraşul pensionarilor— Ar mai putea Jiul povesti despre
planurile dc viitor ale acestor frumoa­
Valea Jiului. Tot la Petro­
ntos din
se localităţi minereşti. Am afla că în
oraşul tinereţii Lupcni, Pctrila, Petroşani, Aninoa- clcctricc din Romînia anului 1938. La şani c în lucru un nou cămin stutlcn alară de minele existente — şi care,
Coroeşti nu era nimic; acum luncţio-
sa,
Vale a Jiului. In locul
întreaga
cocioabelor sc ridică acum blocuri cu ncază o modernă prepara ţie de căr­ ţese, cu peste 400 locuri. lără excepţie, îşi vor mări capacita­
Oraşului Vulcan i s-a mai adăugat, bune. Lîngă Petroşani — în locul nu­
prin 1930, un nume: „Oraşul pensio­ peste 9.000 dc apartamente; în locali­ mit „Aeroport44 — nu era nimic; n- Entuziasmul domină pc ambele şan­ tea — vor fi deschise altele la Paro-
narilor'4. In acea vreme era locuit nu­ tăţile din Valea Jiului există cluburi, cunt există aici un cartier cu peste tiere. Pc cel subteran, minerii din bri­ şenî şi Livezeni; că sc vor construi
şcoli dc toate gradele, spitale, maga­
mai dc pensionari, caic pentru a-şi gada lui Horvath Carol dc la Lupcni noi instalaţii dc preparare a cărbune­
zine bine aprovizionate. Şi constructo­ 1.700 apartamente şi alte şase sute în au pornit un vijelios atac în rocă pen­ lui; că oraşele vor cunoaşte o con­
duce zilele scormoneau zăpada şi no­ lucru. Pc dealul tic deasupra Pctro-
roiul în căutarea unui bulgăre dc căr­ rii au încheiat „contract44 pe termen tru a deschide noul cîmp minier Băr- tinuă dezvoltare. Şi cîtc alte planuri
lung cu minerii: îi întîlncşti în fie­ şaniului nu era nimic; acum învaţă băteni. Au la dispoziţie perforatoare dc viitor nu cunoaşte Jiul. Dar el nu
bune cu care sa-şi încălzească cocioa­ aici mai mult dc 1.500 studenţi —
bele. Patronii au închis mina pc motiv care localitate, parcă dc la un an la grele, dc marc productivitate, maşini poate vorbi despre ele. Vorbes; în
altul mai mulţi. „Valea plîngcrii*4 — specialiştii de mîinc ai industriei mi­ dc încărcat, locomotive puternice. Dis­ schimb oamenii, cu mîndric şi încre­
de „nercntabilitatc44 şi sute dc mineri niere — într-un modern complex tic
au căpătat un certificat care Ic dădea cum era denumită odinioară Valea Jiu­ pun tic o bogată experienţă, sînt pri­ dere, pentru că ceea cc plănuiesc, ci
lui —. a devenit Valea fericirii, a bu­ clădiri,.. Am putea continua încă mult cepuţi şi harnici. Aşa că depăşirea dc înfăptuiesc.
dreptul la cerşit; o dată cc luau acest cu şirul acesta. Dar şi atît e tle ajuns
certificat nu mai aveau dreptul să sc curiei. pentru a arăta calea de la „nimic44 la plan de 30 la suta, cu care merg con­ ...Privim prezentul Văii Jiului şi nu
întoarcă în Vulcan... Se temeau auto­ stant, nu surprinde pe nimeni... nc vine să credem că s-au scurt numai
modern, confortabil, demn dc anul
rităţile de mînia maselor!... Şi mine­ Pe locuri 20! La Lonca toată mina c un şantier; 20 dc ani de la trecut; nu se poate
rii au pornit să colinde lumea: Bel­ aici sc fac cele mai mari lucrări de să nu ram îi uimit de proporţia schim­
gia, Italia, Franţa, Germania... Nu­ sistematizare din Valea Jiului. In ul­ bărilor, chiar dacă despic ceea cc a
mai pensionarii au rămas... unde nu era nimic Şantiere timii patru ani s-au cheltuit în acest lost ţi sc povesteşte doar. Cc vom
Alta c faţa Vulcanului dc astăzi. spune însă peste alţi 20 dc ani?
Blocuri moderne, cu apartamente con­ Priveşti un oraş nou. un cartier, o Dacă ar avea grai ar spune Jiul că scop mai mult dc 400 milioane Ici.
fortabile, adăpostesc acum familiile uzină; firesc, întrebi: „Cc-a fost îna- întreaga Vale c un şantier; şi la su- Un vast şantier subteran este şî N. ANDRONACHE
Aspect de la furnalele din Hunedoara,