Page 64 - 1964-08

p°9- * Drumul socialismului

ksv« /
i & e»
a s ă n ă t ă ţ ii Cu sprijinul activ GfjşîBgăfoiriî eonciMS&aSMB
s
F i l m u l ! r o m s r o e s e
al cetăţenilor I 77
© a im © in !I® r naoioacii j Duminică 76 august a c a avut cior, raionul Brad — un aparat de
loart,
radio „Opereta";
Nuridşan
* loc la cinematograful „ Patria“ tra­
Buna gospodărire şî înfrumuseţare a tăţenii Ia amenajarea unul trotuar pc gerea la sorti şi decernarea premii­ pensionar, Deva — un aparat de ra­
Tn curînd oamenii muncii de pe în­ clinici teritoriale şi de întreprindere cînd erau lipsite dc cadre medicale, au oraşului Simcria a constituit una dintre strada Nicolae Bălccscu, Ia întreţinerea lor dşligătorilor concursului „Filmul dio „M ioriţa’ ; Drăgan Tiberiu, pro­
tre;* cuprinsul patriei vor sărbători a circ funcţionează acum în regiune, a- acum dispensare medicale moderne, do­ cele mai importante probleme ce a curăţeniei etc. Rezultate bune au ob­ romînesc’ , acţiune organizată de fesor fa Şcoala medie din Deva —
XX-a aniversare a eliberării patriei de cordă o asistenţă ambulatorie de spe­ tate cu aparatură corespunzătoare, unde stat în faţa comitetului nostru execu­ ţinut şi comitetele dc la blocul punct 2 Comitetul regional U.l.M. şi între­ un bilet prin O.N.T, 72 zile la
sub jugul fascist, cea mai marc sărbă­ cialitate, la un înalt nivel tehnic şi lucrează personal bine pregătit profe­ tiv şi a deputaţilor. Fiecare dintre noî şi blocul bară 2 unde sînt preşedinţi prinderea cinematografică regională Fforie-Nord: Gorghi Mihai, funcţio­
toare a poporului romîn. Cu acest pri­ sional. Noi construcţii de dispensare am fost animaţi dc dorinţa de a în* tov. Stelian David şi respectiv Petru în cinstea zilei de 23 August — cea nar Deva, — un ceas marca 7 'o -
lej, ei trec în revistă drumul parcurs $-an ridicat şi în satele Cioara, Sîntă- tîmpina ziua de 23 August cu reali­ Ostap care au amenajat zone verzi, au de-a XX a aniversare a eliberării pa­ hec/a“ ; Drăguţ Cheorghe, /unc(/o-
în cei douăzeci dc ani, sub înţeleaptă COM PARAŢII mjria Oj-lca, Uuciuc etc. In regiunea zări dintre cele mai bune. La înfrumu­ plantat flori. triei de sub jugul fascist. nar. Deva — un aparat de fotogra­
conducere a partidului. Bilanţul ani­ noastră au fost construite 12 dispensare fiat ,.Smena“ ; Roşea loan, fotograf,
lor dc muncă entuziastă este însuflc- în mediul rural, cinci spitale şi două seţarea şi gospodărirea oraşului Simcria Comitetele sînt îndrumate şî spriji­ Cele 7 4 premii, in valoare totala Gurabarza, raionul Brad — un ceas
ţitor. In toate domeniile de activitate policlinici. In prezent la Hunedoara se o contribuţie importantă şi-au adus-o nite în permanenţă de către deputaţii de circa 72.000 lei, au revenit tov a-
s-au obtinut succese care umplu dc construieşte ccl mai modern spital din cetăţenii. Pentru antrenarea lor la di­ din circumscripţiile respective pe care i răşilor : Cornea Titu, învăţător, Is- marca „ U.M.F
bucurie inimile tuturor. Şi totul s-a ţară, cu 700 paturi. ferite acţiuni, comitetul executiv al le sprijină concret în activitatea lor. | ctoni, oraşul regional Petroşani - Au mai fost ciştigate premii in
făcut în interesul omului, în scopul ri­ — 8 spitale cu 830 paturi; Demnă de evidenţiat este grija faţă sfatului popular orăşenesc a folosit Bine au muncit în acest an deputaţii Iun televizor „Cosmos"; Rechert obiecte şi de către tovarăşii : Mo-
dicării lui la loc de mare cinste, pentru — 82 medici şi 75 farmacişti; de mama şî copil. Sînt încă vii în amin­ diferite forme organizatorice de masă. ■ Ana, colectivistă din Apoldul de lora Constantin, lăcătuş din Deva,
făurirea unei vieţi demne, îmbelşugate. — 48 circumscripţii medicale ru­ tirea celor mai în vîrstă tablourile cînd Iată cum a muncit comitetul nostru Maria Fcţhcte din circumscripţia elec­ Sus, raionul Sebeş — o gamili/ra Fodor Partenie, contabil din Sime-
In rîndurilc dc faţă ne vom referi rale ; femeile năşteau în condiţii cu totul ne­ executiv în această direcţie. torală nr. 8, Cornel Stoica din circum­ mobilă de bucătărie, Derji Maria, na, Gordo Amalia, funcţionară, De­
la succesele obţinute în unul din sec­ — Nici o maternitate şi casă de corespunzătoare, Ia sate pc brazdă, iar scripţia electorală nr. 28 şi alţii. va ; Cătana Ecaterina, bibliotecară
toarele importante ale vieţii sociale — cele din oraşe, acasă, de cele mai multe In oraşul Simerîa îşi desfăşoară acti­ Folosind formele organizatorice dc infirmieră la Spitalul unificat din din Petroşani, Roşea loan, portar,
cel sanitar. In acest domeniu ca şi în naştere ; ori cu o asistenţă empirică. In multe vitatea 32 comitete dc stradă şi 9 co­ masă amintite, comitetul nostru execu­ Grad — o maşină de spălat rufe;
altele, regimul burgbezo-moşieresc a — 7 dispensare de întreprin­ cazuri venirea unui nou născut în ase­ mitete dc blocuri. Ele constituie un Ochişiu Florica, casnică din Cris- Brad.
lăsat o grea moştenire. Ţara noastră se dere ; menea condiţii se solda cu decesul ma­ sprijin preţios al comitetului executiv tiv a obţinut unele rezultate bune.
număra în trecut printre acelea cu o — Nici o staţie de salvare7 mei, copilului sau amîndurora. Prin în gospodărirea şî înfrumuseţarea ora­ Astfel, au fost realizate prin muncă
situaţie din cele mai înapoiate din Eu­ — 77 farmacii; crearea celor 12 maternităţi cu 540 pa­ şului. Membrii acestora antrenează ce­ patriotică în acest an lucrări în va­
ropa. Datorită reţelei sanitare slab dez­ turi în mediul urban şi în centrele tăţenii la realizarea unor lucrări impor­ loare de 505.449 Ici. La aceste lucrări •Ţ 3
voltate şi înzestrate, a costului ridicat —■ consumul de medicamente h .
era de 6-7 lei pe cap de lo­ muncitoreşti, ca şi a celor 46 case de tante prin muncă patriotică. au participat aproape 60.000 de cetă­ - >■
al medicamentelor, mortalitatea gene­ ţeni caic au efectuat peste 240.000 orc
rală şi infantilă înregistrau indici ,,re­ cuitor. naştere cu 175 paturi în mediul rural, In fiecare lună organizăm şedinţe cu
cord". Riytîunca Hunedoara, oferea în se asigură o asistenţă corespunzătoare preşedinţii comitetelor dc blocuri şi dc muncă patriotică. Printre lucrările J j f f i î f e . j j r f ?
trecut tablou] cel mai fidel al stării dc 1 9 6 4 la naşteri. încă din primele zile noii străzi în care se discută ce s-a făcut mai Importante executate amintesc în­
înapoiere medicala. In mare parte din cetăţeni se bucură dc o îngrijire deo­ şi mai ales ce anume mai trebuie re­ treţineri şi reparaţii dc străzi pe o
sate nu exista nici un medic, iar la ora­ — 76 spitale cu 3.470 paturi; sebită. La sănătatea lor veghează un zolvat. In cadrul şedinţelor preşedinţii suprafaţă dc 77.000 m.p., amenajări de
şe numărul acestora era redus. Statis­ — 797 medici, 757 farmacişti şi marc număr dc medici pediatri care iau parte la discuţii, arată unele reali­
ticile anului 1944 consemnau existenţa peste 2.000 cadre medii sani­ funcţionează în circumscripţiile medi­ zări, greutăţile întâmpinate, vin cu pro­ trotuare pe o suprafaţă dc 1.100 m.p„
pe teritoriul de azi al regiunii Hune­ tare ; cale ca şi în secţiile tuturor spitalelor puneri. La riadul său, comitetul execu­ amenajarea şi întreţinerea a 2,2 ha zone
doara, a 8 spitale cu 830 paturi, re­ raionale şi orăşeneşti. verzi, plantarea a 1.700 bucăţi arbori şî
venind în medie 1,4 paturi la 1.000 lo­ — 700 circumscripţii medicale Pentru transportarea cazurilor de ur­ tiv dă unele soluţii în rezolvarea pro­ arbuşti, plantarea a 10.000 bucăţi flori
cuitori (şi acestea erau slab dotate, iar rurale ; genţă dc Ia domiciliu la spital au fost blemelor, sprijină efectiv comitetele. etc.
bolnavii trebuiau să-şi plătească asis­ — 72 maternităţi şi 46 case de înfiinţate în regiune 22 staţii dc sal­ Muncind astfel am reuşit să antrenăm
tenţa), 82 medici, 15 farmacişti şi un naştere cu un total de 715 vare, dotate cu peste 100 autosanitare. majoritatea comitetelor de blocuri Şi Iu aceste zile, premergătoare marii
număr mic dc cadre medii sanitare. paturi; De asemenea, cele 7 avioane din cadrul străzi la acţiunile patriotice organizate sărbători, cetăţenii din Simcria parti­
In statul nostru dc democraţie popu­ — 24 servicii medico-sanitare şl staţiei AVIASAN din Deva asigură în acest an. Sînt unii preşedinţi ai co­ cipă cu însufleţire la acţiunea dc în­
lară, omul se bucură dc toată grija şi 76 dispensare de întreprin­ transportul rapid al bolnavilor şi me­ frumuseţare şi gospodărire. Vrem ca
atenţia. Făurirea unei vieţi tot mai îm­ dere ; dicamentelor. mitetelor ca tov. Gh. Niculcscu, Cor­ ziua dc 23 August să găsească oraşul
belşugate, ridicarea nivelului dc trai Prin dezvoltarea reţelei unităţilor nelia Pctruţiu şi alţii care muncesc cu
material şi cultural este ţelul politicii - 22 statU de salvare cu 100 farmaceutice se asigură populaţia cu nostru cît mai frumos, mai curat.
autosanitare şi o staţie Avia- multă pasiune la gospodărirea şi în­
partidului nostru. Grija faţă de sănă­ medicamentele necesare. Pc teritoriul LUDOVIC LŞIU
tatea oamenilor muncii a fost pusă la san dotată cu 7 avioane ; regiunii Hunedoara funcţionează 55 frumuseţarea oraşului. De exemplu, tov. vicepreşedinte al Comitetului
loc de frunte. An dc an din bugetele — 55 farmacii şi 249 puncte far­ farmacii şi 249 puncte farmaceutice, Gh. Niculcscu, împreună cu ceilalţi executiv al Sfatului popular
de stat sînt alocate fonduri importante maceutice ; faţă dc numai 11 farmacii existente membri ai comitetului au antrenat ce­ al oraşului Simcria Casa de culturi din OdorheL
pentru dezvoltarea reţelei sanitare, pen­ în 1944.
tru îngrijirea şi apărarea sănătăţii popu­ — Consumul de medicamente a Griia faţă dc sănătatea oamenilor
laţiei ţării. Cit de fidel se oglindeşte ajuns la 70 lei pe cap de lo­ muncii este reflectată dc faptul că faţă
aceasta în regiunea noastră nc-o do­ cuitor. de 1944, mortalitatea generală, feno­ Un milion iei economii la preţul de cost
vedeşte situaţia existentă, realizările în­ % E N D 4
men imoortant în cadrul procesului
registrate în decursul celor 20 de ani. demografic, a scăzut la jumătate, iar încă de la începutul anului condu­ niere. Pc baza datelor oh(inutc s-a re­
Astăzi, în regiunea noastră funcţionea­ Ştiinţific. mcdîa dc vîrstă a crescut considerabil. cerea Uzinei dc reparat utilaj minier dus greutatea specifică a acestora pa­
ză 16 spitale cu un număr de 3.470 pa­ Satul în care asistenţa medicală era din Petroşani a acordat marc atenţie ralel cu îmbunătăţirea parametrilor lor
Acest lucru este rezultatul puternicei
turi dotate cu aparatură şi utilaje mo­ o raritate, şi ca urmare bolile dc toate haz,; materiale dc care dispun unităţile gospodăririi judicioase a materiilor pri­ funcţionaţi. Ansamblul măsurilor luate
derne în care asistenţa medicală se a- categoriile bîntuiau, cunoaşte adînci sanitare în prezent cît şi pasiunii cu me şi reducerii consumurilor specifice a dus In micşorarea consumurilor spe­
cordâ în mod gratuit. De ve^lic la să­ transformări economice şi o substanţială care muncesc cadrele noastre. ale acestora. In acest scop au fost asi­ cifice de metal şi materii prime, rca- MIERCUR119 AUGUST 1964
nătatea oamenilor muncii stau acum îmbunătăţire a grijii faţă de sănătatea milate metode noi dc turnare şi raţio­ lizîndu-sc astfel în 7 luni o economie
un număr dc 791 medici, 157 farma­ ţăranului colectivist. Faţă de cele 48 Dr. TEODOR BADAU nalizate consumurile dc metal. suplimentară la preţul dc cost, dc un
cişti şi peste 2.000 cadre medii sani­ circumscripţii sanitare existente în tre­ şeful secţiunii sănătate Au fost întocmite studii tchnico-eco- milion lei. CINEMA 19,00 Din succesele muzicii uşoare ro-
tare, Noile construcţii dc spitale din cut în majoritate vacante şi care si prevederi sociale nomicc cercetîndu-sc condiţiile dc lu­ IO AN BERTOTI mîneşti peste hotare; 19,15 Muzică
Lupcni, Cugir şi Hunedoara, lărgirea nu reuşeau să cuprindă nici pc a Sfatului popular regional cru ale utilajelor şi mecanismelor mi­ tehnician DEVA : Doi colonei — cinemato­ de dans; 19,35 Melodii populare ce­
unităţilor vechi şi amenajarea altora departe complexitatea problemelor graful „Patria"; La strada — cinema­ rute de ascultători; 20,10 Muzică;
noi au creat o larqă reţea de unităţi, tograful „Arta"; PETROŞANI : Gol­ 20,15 Jurnalul satelor; 21,15 Muzica
sanitare, acum cele 100 circum­
unde oamenii muncii sînt trataţi în caz ful Elena — cinematograful „Repu­ dc dans.
scripţii încadrate cu medici şî personal PROGRAMUL II : 8,36 Cîntecc şi
de boală. blica"; Pagini de istoric — cinema­
mediu sanitar sînt în măsură să dea o marşuri patriotice; 9,03 Melodii popu­
Asistenţa ambulatorie era asigurată asistenţă calificată, să vegheze la să­ tograful „7 Noiembrie"; ALBA IU- lare din ţări socialiste ; 9,30 Muzică
în trecut dc cele cinci unităţi existente nătatea ţărănimii colectiviste. Blăjcnih LI A: Feriga dc aur — cinematogra­ uşoară; 19,30 „Omagiu patriei socia­
care erau deficitar încadrate cu cadre Fcncşul, Metcşul. sînt doar cîtcva sate ful „Victoria"; Doi colonei — cine­ liste” , vorbesc ; Aurel Stanciu, maistru
medicale de specialitate. Cele 22 poli­ de munte care, spre deosebire de trecut, matograful „23 August” ; SEBEŞ : 12
scaune — cinematograful „Progresul"; oţelar la Combinatul siderurgic Hu­
Jurnalul Anei Frânele — cinemato­ nedoara şi acad. Eugen Angclcicu,
graful „Sebeşul"; ORĂŞTIE : Totul director adjunct al Institutului dc
cercetări chimice al Academiei R.P.R,;
despre Eva — cinematograful „Pa­
tria" ; Micii visători — cinematogra­ 19,50 Muzică uşoară; 20,15 Şcoala şi
S-a întimplat în munţii Retezat. cărui albie sc înfoiase după furtună toate lanţurile dc la căruţă, dîrlogiî ful. „Flacăra"; LUPENI : Valsul ncr viaţa; 20,35 Ansambluri dc cîntecc şi
jocuri. înfiinţate în anii puterii popu­
Peste acest masiv s-a abătut, cu cît- răpea .aproape -orice .mijloc practic de şi. hamurile de la cai, le puse cap în muritor — cinematograful „Cultural"; lare: Ansamblul „Ciocîrlia” ; 21,10
va timp în urmă, o puternică furtu­ a-1 salva. cap apoi le adăugă dc nişte pari alcă­ HAŢEG: FVa(iî 'corsicani — cinema­ „Am îndrăgit o melodie" — emisiune
nă. După cum povestesc locuitorii Cunoscător vechi al acestor melea­ tuind astfel o scoadă lungă. Lega dc tograful „Popular"; BRAD : Aventu­ de muzică uşoară romîucască: 22,30
„Ţării Haţegului", chiar şi cei mai bă- guri, un om cu multă experienţă, în­ unul din capetele ei o greutate şi, rile unui tînăr — cinematograful Muzică din operete; 22,45 Program
trîni nu ţin minte ca natura să-şi fi cercat în alte situaţii grele, comunis­ ajutat dc cîţiva inşi. aruncă capătul „Steaua roşie"; SlMERIA : Cavalerul de madrigale; 23,15 Muzică dc dans.
dezlănţuit vreodată cu aiîta furie sti­ tul Gaşpar Ştcfoni, şei' de fermă Ia cu greutatea pc o stîncă, în apropie­ Pardaillan — cinematograful „Mure­ Buletine dc ştiri şi radiojurnale :
hiile sale. Prin dimineaţa ci limpede, G .A .C . Tolcşti, şi-a dat imediat seama rea tînărului. şul". 5,00; 6,00; 7,00; 10,00; 12.00; 14,00;
ziua aceea se prevestea a fi bună. Co­ că furtuna ar fi putut pricinui pagu­ Urma acum cca mai grea operaţie 16,00; 18,00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro­
lectiviştii din Toteşti, raionul Haţeg a salvării, a cărei reuşită depindea în RADIO gramul I) — 9.00; 11,00; lJ,00; 15,00;
şi Lingina. oraşul Hunedoara au scru­ be gospodăriei. A plecat dc îndată să mare măsură dc ccl rare trebuia sal­ 17,00; 19,00; 21,00; 23,00; 0,52 (pro­
vadă cum stau lucrurile.
Ccrcctînd
tat dc multe ori cerul şi văzînd că minuţios fiecare porţiune de teren a vat. Măcinat de frig şi de foame, tî­ PROGRAMUL 1 : 5,06 Emisiunea gramul II).
ziua începe cu semne bune s-au gră­ ajuns la locul unde sc afla tînărul în­ nărul abia sc mai putea mişca. Văzînd pentru sate; 5,16 Jocuri populare;
bit a-şî porni de dimineaţă turmele dc în jurul lui că oamenii îşi dau totul, 5,40 Piese interpretate de fanfară; Buletin meteorologic
vite spic potecile munţilor pentru a grijitor, La faţa locului mai sosiseră chiar şi viaţa, pentru a-l *alva învin­ 6,10 Muzică uşoară interpretată la
şi alţi cetăţeni printre care turişti. Toţi
le duce la păşuuntul alpin. Dar totul se orice ter.mă şi cu ultimele picături diferite instrumente; 6,30 Sfatul me­ PENTRU 24 ORR
s-a întimplat altfel. Mai întîi s a por­ plănuiau în fel şî chip cnni să-l poată de cncg'c re care Ic mai avea reuşi să dicului; 7,06 Muzică uşoară; 7,45 Sa­ Vreme schimbătoare cu cerul tem­
salva, însă înlîrzîau a lua o hotârîrc
nit o ninsoare scurtă. Zăpada s-a to­ lut voios dc pionier; 8,00 Sumarul porar noros. Vint potrivit cu inten­
definitivă. învingă primejdia morţii. presei centrale; 8,06 Melodii popu­
pit însă repede. Soarele şi-a arătat iar Văzînd pericolul iminent în care sc Ascultând atent sfaturile lui Gaşpar sificări locale din sud-est. Tempera­
faţa sa sclipitoare. Apoi, ca din senin Ştcîoni, îşi legă coarda dc hrîti şi la lare; 10,03 Teatru la microfon „Prie­ tura staţionară, ziua va fi cuprinsă
a prins a se întuneca şi a se lăsa o îmbărbătarea acestuia îşi dădu drumul tena mea Pix” ; 11,40 Muzică instru­ între 25 şi 30 grade, iar noaptea în­
mentală; 12,30 Din folclorul muzical
ceaţă neagră ca noaptea. Şi atunci, în valurile apei. La vederea acestei sce­ al popoarelor; 14,10 Ansambluri ar­ tre 11 şi 17 grade.
pădurile au început a vui, a trozni şi Î N S E M N Ă R I ne unii şi-au întors capul cuprin.i dc tistice muncitoreşti; 14,30 Roza vîn- PENTRU URMĂTOARELE
vijelia sc întinse cuprinzînd totul. Cio­ I spaimă. Oare va putea să Ajungă la turilor; 15,00 Cîntccc şi jocuri popu­ 3 2ILE
banii, păzitorii de animale se treziră ma) ? lare; 18,15 Fapte din întrecere; 18,30 Vremea devine noroasă, favorabilă
dintr-o dată îmbrînciţi, loviţi de afla viaţa tânărului, comunistul Gaş­ Prin apă înainta un om sub priviri­ Program muzical pentru fruntaşi şi ploilor cu temperatura în scădere
stînci, dc copaci, purtaţi pe marginea par Ştcfoni -luă pe dată o hotărâre pe le înfrigurate ale altora. Ţinea capul evidenţiaţi în întrecerea socialista; treptată.
prăp.astiilor împotriva voinţei lor dc cît dc curajoasă pe aţii «Jc chibzuita sus. încordat şi gura înclcştaiă. Cu
forţele oarbe ale naturii. Vilele, îns­ In momentul acela tot ce avea in su­ eforturi supraomeneşti fu tras din vii­
păimântate, alergau pe muchea pră- fletul lui era subordonat unui singur toarea apei, Pe feţele oamenilor din
pastiei, gata, gata îă se prăvale în scop — să salveze viaţa acestui tînăi. jur răsări un z.îmhct de biruinţă. Mai
hăuri. Toţi colectiviştii erau săgetaţi Apa fiind marc ŞÎ năvălind vijelios, bucuros ca toţi era însă Gaşpar Şte-
de un singur gînd — să nu se prăpă­ hotărî să ajungă călare pc ca! piuă la toni. GRUPUL ŞCOLAR fit CCMBtHATUlUI
dească vitele. Luîndu-sc de picp cu na­ locul sinistratului. Desprinse unul din După doua orc de maximă încordare
tura îngrijitorii au reuşit să scape ani­ caii de la căruţă. încalecă pc cl şi în­ tînărul a fost salvat. In luptă cu vi­
malele de la pîeire. cepu să înainteze prin apa. Valurile tregiile naturii omul s-a dovedit mai
Lupta cu Stihiile a durat cîtcva cea­ îl izbeau cu bicele lor reci ca dc glie;, tare. SIDERURGIC HtlREUO&EA
suri în care mai mulţi îngrijitori din ţă. Un metru, doi metrî... apoi apa In împrejurări grele, potrivnice vie­
cauza beznei s-au rătăcit pe coclau­ mînioasă îl răsturnă cu cal cu tbi. ţii, oamenii sînt alături unii dc alţii,
rile munţilor. Eî au putut fi găsiţi Umul şi calul, de-a valma, fură pur­ sc ajută reciproc, sînt prieteni, tova­
abia la cîtcva zile după ce s-a oprit taţi dc apă zccî dc metri. Altă viaţa răşi. Fapta aceasta plină dr '*irnj şî ab­
furtuna şi zările se luminaseră de-a era acum în pericol. Gaşpar Ştefo;,: negaţie vine sa sc adauge V. al*..* fapte
binelca. Printre cei dispăruţi se afla şi începu o luptă aprigă pentru a-şi sa) măreţe, fie ele de orice ratură a că­
tînărul Junîc loachim de la G.A.C. va propria-î viaţă. Dîiul dovadă dc . ror eroi ca şi comunişti'1 Gaşpar Şte
Lingina, în vîrstă dc 18 ani. El a fost inepuizabilă tărie morală şî cchilib.i foni sînt ojnieni cu o constanta n* uî!, că are loc a doua sosiune a examenelor de admitere în Şcoala profe­
găsit în a cîncca zi după furtună co­ în momente grele, cu un ultim cfu.v crescuţi şi cJucaţi de par.id. sională a grupului, care începe la i septembrie a. c. orele 8 dimineaţa.
coţat pc o stîncă abruptă la marginea reuşi să ajungă la rrabil dc la car* GH. JURCA
„Rîului Mare", în apropiere de Gura plecase. Se simţea ca • de gheaţă. (după o scrisoare primită dc la Pentru a putea fi înscrişi, candidaţii trebuie să aîbâ vîrstă de
Zlata. Locul în care se găsea era deo­ In mintea lui înfieri.., tacă sc născu Aurel Anca şi Alexandru Mă- 14-18 ani împliniţi la 15 septembrie 1964 şt să fie absolvenţi a şaple
St m o n te zi I ncSo sc/ieU pen tru finisarea unui nou bloc sebit dc periculos. Rîul învolburat al atunci o altă varianta de salvare. Luă goreanu). clase elementare.
Foto: N, MOLDOVEAN
înscrierile se primesc în fiecare zi de lucru între orele 7-15 la se­
cretariatul şcolii pînâ în seara zilei de 31 august 1964.

CU MINERII PE DRUMURILE PAIR Timişoara. Dc o parte şî dc alta a şo­ Cererea de înscriere trebuie să fie însoţită de următoarele acte :
selei cîmpia bănăţeană işt expune ves­
1. CERTIFICAT DE NAŞTERE (copie certificată de şcoală
titele sale lanuri dc porumb,
flăcări
verzi, întinse cît vezi cu ochii, undu­ sau legalizată de Notariatul de Stat).
ind în bătaia vîntului. Spre scară după
La Exploatarea minieră Lupeni, s-a întors dintr-o excursie prin Bulga­ episcopesc — reşedinţa de altădată a Am ajuns la Piatra Craiului, cota cca vizitarea Aradului, poposim la Timi­ 2 . CERTIFICAT DE ABSOLVIRE A 7 CLASE ELEMENTARE,
aproape fiecare zi dc sîmbătă aduce ria. Vlad Dumitru, şeful unei brigăzi voevozdor ardeleni şi pe fundalul nui înaltă a şoselei, unde facem un şoara. Construcţiile impunătoare, par­ în original ;
cu sine febrilitatea pregătirilor pentru fruntaşe în întrecerea socialistă pe acestor vestigii ale trecutului, grandi­ scurt popas. Aici sc vorbesc atîtca curile atît dc dese ale oraşului, noua
plecarea în excursii. De aici, numai în 1963, tînăr şi el ca şi oamenii pe ca- oasele realizări ale epocii prezente, au limbi îneît numai un poligot încercat universitate, întreprinderile industria­ 3. CERTIFICAT DE SANÂTATE DE LA UN SPITAL SAU
lunile iunie, iulie, itinerariile turistice re-i arc în subordine. Din politeţe a impresionat deopotrivă, adînc, pe fie­ ar putea tace faţă unei discuţii colec­ le noi, au devenit cunoscute şi îndră­ POLICLINICĂ (care sâ conţină neapărat rezultatul analizoi
cele mai diferite din toate regiunile dat întîictatc în excursiile organizate care vizitator. tive. Pentru că într-adevăr pătrunzînd gite de minerii din Lupeni, chiar şi in sîngelui şi al radioscopiei pulmonare);
au înscris în cărţile lor de vizită nu­ piuă acum celorlalţi mineri din briga­ Dc aici autocarul se aşterne la „dru­ prin uriaşa poartă dc vest a ţârii — răg2znl cîtorva orc dc vizită.
mele a peste 600 dc mineri fruntaşi în dă, cl rămînînd la urmă... mul lung al Clujului" trecînd prin sa­ Oradea — turiştii din toată Europa In continuarea traseului spre Lu­ Examenul se va desfăşură după următorul program :
întrecerea socialistă. In zilele urmă­ Spaţiul articolului nu ne permite să tele bogate ale colectiviştilor din ra­ Sc opresc aici pentru o clipă, fie pen­ goj, Caransebeş, şi de aici pe noua
toare alte sute de fruntaşi în produc­ înşiruim numele tuturor. Fiecare din ioanele Alba, Aîud, Turda. Deseori tru a sc răcori cu lin pahar dc berc şosea asfaltată spre Oţelul Roşu şi Ha­ O 1-2 SEPTEMBRIE, VIZITA MEDICALA ;
ţie de ia aceeaşi exploatare voi reedi­ restul excursioniştilor noştri au nume intîlnim în calc şantiere dc construc­ de la gheaţă, fie pentru a zăbovi pes­ ţeg, trccind prin niaicsioasclc Porţi de
ta minunatele vizite dc admiraţie ale Ic şi trăsăturile lor aparte, deosebite ţii, obiective industriale noi, impor­ te noapte, în minusculele dar como­ Fier ale transilvaniei, prin care au pă­ © 3-4 SEPTEMBRIE, PROBELE SCRISE LA LIMBA RO­
ortacilor lor, acolo unde întregul po­ şi totuşi toţi sînt fruntaşi în întrece­ tante. Lingă Alba lulia se lucrează in­ dele corturi dc plastic, înşiruite pc truns oştirile romane acum aproape MÎN A Şl MATEMATICA;
por înscrie paginile de aur ale isto­ rea socialistă desfăşurată în cinstea zi­ tens la construirea celui mni marc iarbă, fie doar pentru o scurtă dar râs 2.000 dc ani pentru a cuceri Dacia şi
rici prezente, pe vastele şantiere ale lei dc 23 August, toţi sînt veseli şi combinat dc produse refractare din plătită contemplare a peisajului mun­ dc aici Ij Sarmiscgetuza, excursia s-a m 6 -1 0 SEPTEMBRIE, ORAL LA LIMBA ROMÎNĂ Şl MA­
construcţiei socialiste, acolo unde natu­ bine dispuşi, stăpîniţi de curiozitatea ţară, la Turda se ridică şi se coboară ţilor şi văilor din jur. bucurat dc acelaşi interes deosebit. TEMATICA.
ra a dăltuit frumuseţi neasemuite. cunoaşterii frumuseţii locurilor ce vor într-una schelele noilor blocuri dc lo­ La orele 9 ain ajuns la Oradea. Si Pretutindeni, dc altfel, pe întregul tra­
Dar, să-i însoţim într-una din re­ fi străbătute. cuinţe, prin satele prin care am trecui aici ca pretutindeni domină aceeaşi al seu dc 1.000 dc kilometri, minerii au Maleria de examen este cea din clasele V-VII a şcolii elementare.
centele excursii pc un itinerar dc 1.000 Primul popas, la Alba lulia. Cu aju­ se zăreau cămine culturale, adevărate inosfcră dc adînci prefaci ri arhitec­ cules cele mai minunate impresii care In timpul examenului şcoala asigură hrană şi cazare în interna­
dc hm. prin regiunile Hunedoara, torul custodclui muzeului regional, mi­ palate ale culturii, nou înălţate, şcoli turale, dc muncă şi întrecere însufle­ vor rămîne mereu proaspete în me­
nerii întreprind o incursiune retros­ cu ferestre largi, casele cu o linie arhi­ ţită în cinstea glorioasei aniversări a tul şcolii, contra cost.
Cluj, Crîşana şi Banat. In autocarul moria lor. Cliuda Milial, Vilvert Emc-
pectivă pc urmele de acum 2.000 dc tectonică nouă ale colectiviştilor. eliberării patriei. Printre întreprinde­
O.N.T. iau loc 37 dc mineri. Să-i cu­ ric, Didi Iosif, Sos Eugen, Sobo Mai înscrierea la concurs se face pe meserii.
noaştem maî întîi pc cei alături de ani şi mai bine ale dacilor, luînd cu­ Clujul ne-a întîmpinat cu ospitali­ rile industriale ale oraşului, despre caic im. Andraş Dcnis şi alţii au avut mul­
care vom petrece trei zile. Nan Tra- noştinţă pe baza documentelor arheo­ tatea cu care primeşte zilnic sutele dc au luat minerii cunoştinţă, uzina cons tă dreptate cînd nc-au declarat că i-a Ceî reuşiţi, la înscrierea în şcoală semnează un contract cu în­
logice dc viaţa şi cultura strămoşilor excursionişti din ţară şi străinătate, tructoarc de maşini unelte „Înfrăţi­
ian, maistru miner la sectorul III, impresionat totul în aceeaşi măsură, treprinderea prin care se obligă sâ lucreze timp de trei ani după ab­
fruntaş în producţie şi îr..., excursii. noştri, de lupta lor pentru apărarea oferindn-nc spre admiraţie frumuseţile rea" ridicată îu anii regimului demo trecutul istoric al poporului, ca şî ad solvirea şcolii.
A străbătut cu motocicleta împreună patriei. Cetatea medievală de multe sale: grădina botanică, biblioteca uni­ crat-popular ocupă un loc de frunte. mîrabilelc realizări ale regimului, nos­
ori distrusă de invadatori şî tot dc versităţii, orăşelul studenţilor, noile In prezent ea produce de 14 ori mai
Cu soţia sa aproape toate drumurile tru dcmocrat-popnlar din ţoale oraşe
atîtca ori refăcută în decursul veacu­ cartiere dc locuinţe ctc. multe maşini unelte de diferite tipuri le şi satele prin cai c ani < recul. bogă Alte informaţii se pot care în scris sau vetbaî de la secretariatul
ţării. Butnr.ru Victor — şef de briga­
rilor. catedrala roinano-catolică cons A doua /.i dimineaţa Clujul rămînc decît în 1950, maşini care se vînd în ţia recoltelor dc pc pâ mimurile colcc- şcolii, la adresa :
dă în sectorul 111, un tînăr înalt, so­ tiuită acum 800 de ani, important mo­ şi el în urmă, autocarul p.ircurgînd peste 30 dc ţări ale luniii.
ciabil, cu o vastă cultură generală, pa­ nument istoric, adăpostul mormăitu­ kilometru după kilometru pc şoseaua Din nou la drum, spre oraşul dc pe iiviţiilor, frumuseţile dc neîntrecut ale GRUPUL ŞCOLAR AL COMBINATULUI SIDERURGIC HUNEDOA­
sionat excursîonist şi el. Nu de mult lui lui loan dc Hunedoara, palatul străjuită dc nucî bătrînî spre Oradea. Mureş, Arad, apoi spre cel de pc Bega- patriei noastre... LAL RUMULUS RA, STR. 23 AUGUST Nr. 17, TELEFON 2687.