Page 69 - 1964-08

r

Pog. S
N r. 2999'

BN tn m inere

In limbajul curent al celor ce mun­ In prezent, ca şi în celelalte întreprin­ să a furnaliştilor hunedoreni „Realiza­ siderurgish/or ~âire m inerii din TELHJC si
cesc şi trăiesc în Hunedoara s-au înce­ deri de pe raza oraşului nostru, la Că­ rea şi depăşirea angajamentului la fontă
tăţenit, două expresii pe cît de lapidare, lan se ridică noi construcţii printre care — cu cocs economisit", cea a mineri­ c h f l a r
pe atît de cuprinzătoare: „Hunedoara noul atelier mecanic central. Colectivul lor „Nici un vagonet de, minereu re­ ■ M H M n mmmmMmmrnrn
de ieri" şi „Hunedoara de azi“ . Este su­ uzinei, îndrumat de organizaţia de par­ butat", sau cele ale constructorilor:
ficient ca cineva sâ-ţi amintească des­ tid, a reuşit să ridice activitatea de „Planul săptămînal îndeplinit în 5 zile"
pre „Hunedoara de »cri“ şi mintea îţi producţie pe o treaptă superioară, rca- şi „Să lucrăm o zi pe luna cu material
este copleşită de o imagine sumbră, a lizînd în prezent o producţie de fontă economisit".
"uncii fizice istovitoare, a unei vieţi de 12,5 ori mai marc ca în 1938 şi o In cinstea celei de a douăzecca ani­
..izcrc şi nesigure. In contrast, „Hune­ cantitate de piese turnate sporită de 8,8 versări a eliberării patriei, aceste iniţia­
doara de azi" îţi dezvăluie orizonturi ori. tive au urcat noi culmi ale măiestriei
inundate de lumini pe care se profi­ In pas cu dezvoltarea combinatului profesionale, concretizate în zeci de mii
lează schelele şi temeliile de oţel ale siderurgic, a uzinei „Victoria" din Că­ do tone de produse peste plan, în zeci
puternicei industrii în plin avînt, ic face lan, au mers, în anii puterii populare, de milioane Ici economii, aduse ca un
să simţi pulsînd foiţa clocotitoare a şi cele două exploatări miniere de la omagiu fierbinte patriei noi. In cele 7
muncii libere şi entuziaste. Teliuc şi Ghelar. Din abatajele lor au luni care au trecut din acest an cît şi
In anii puterii populare cetatea de dispărut perforarea manuală cu sfrede­ în prima decadă a lunii august siderur-
oţel de pe Cerna a cunoscut o dezvol­ liţi, încărcarea masei miniere cu ajuto­ giştiî hunedoreni raportează cu îndrep­
tare economică şi social-culturală im­ rul trocului, transportul hipo în gale­ tăţită mîndric producerea peste plan a
petuoasă, incomparabilă, cu tot ceea ce riile subterane etc. In procesul de ex­ 5.230 tone cocs metalurgic, 25.149 tone
a realizat regimul burghezo-moşicresc în tracţie a minereului au apărut perfora­ minereu aglomerat, 42.470 tone fontă,
decursul întregii sale stăpîniri. Ca ur­ toarele pneumatice, locomotive electri­ peste 69.000 tone oţel, 82.217 tone la­
mare a politicii economice înţelepte a ce, maşini de încărcat, excavatoare, fo­ minate şi 43.291.000 lei economii la pre­
partidului nostru, Combinatul siderurgic reze verticale percutante, transportul ţul de cost, în primul semestru al anu­
din Hunedoara a devenit azi cel mai auto în carieră (E M. Teliuc), locomotive lui. La rîndul lor, minerii de la Ghelar
mare producător de cocs, fontă, oţel şi Diesel, maşini de încărcat cu siloz pro­ au extras 7 411 tone minereu peste plan,
laminate din ţară, un pivot de baza al priu pe pneuri etc. îmbunătăţind conţinutul în metal cu 1,3
industriei noastre grele. In prezent la Teliuc se desfăşoară pro­ la sută. Minerii de la Teliuc au livrat
Prin construcţia şi darea în exploa­ bele mecanice şi tehnologice ale instala­ în plus, faţă de sarcini, furnaliştilor de
tare a noilor capacităţi de producţie: ţiilor din cadrul noii uzine de preparare la Hunedoara şi Călan mai mult de
secţiile a H-a şi a Ill-a furnale, fabri­ a minereurilor de fier. In această uzi­ 6.000 tone minereu, cu indici calitativi
cile de aglomerare a minereurilor nr. 1 nă — prima de acest gen din ţara mult superiori. Asemenea succese se po;
şi 2, O.5.M. nr. II cu noile cuptoare de noastră — conţinutul de fier în mine­ întîlni azi Ia fiecare secţie şi sector, Ia
marc capacitate, centrala termoelectri­ reu va creşte de la 26— 27 la suta, la fiecare loc de muncă.
că, laminoarcle de 1000 mm, 650 mm, 53-55 la sută, prin aplicarea procedeu­ ing. VASIU GHEORGHE
750 mm, profilc fine, stimă ş.a.m.d., lui prăjirii magnetizante a minereului, secretar al Comitetului orăşenesc
prin perfecţionarea tehnicii, a tehnolo­ urmat de separarea magnetică umeda. Lluncdoara al P.M.R,
giei de fabricaţie şi ridicarea continuă Cu ajutorul minereului concentrat, pe
a calificării sidcrurgiştilor, Combinatul care îl va livra noua uzină, furnaliştii
siderurgic de la Hunedoara a ajuns că hunedoreni vor reuşi sa realizeze im­
aprovizioneze cu metal mai mult de portante economii de cocs metalurgie,
1.100 întreprinderi din ţară. să folosească la un nivel superior ca­
Referitor la ritmul impetuos al dez­ pacitatea furnalelor şi în ultimă instan­ ■ 0 0
voltării pe care l-a cunoscut com­ ţă. să reducă simţitor preţul de cost al ^ Fondul alocat anul acesta pentru asigurări sociale în oraşul
binatul în anii puterii populare, deose­ fontei produse. regional Hunedoara se ridică la 9 000.000 lei, in timp ce în anul Această iniţiativă va la roasă a mineri­ afişau Ia locuri vizibile rezultatele pe vitatc, alegerea sterilului a început a se
bit de concludente sînt două cifre, care Dezvoltarea industrială a oraşului re­ 1944 însuma doar 400.000 lei. lor de la Teliuc şi Ghelar s-a născut secţii, sectoare şi brigăzi. Nume ca cele face la gurile de încărcare din magazii.
pun faţă în faţă trecutul şt prezentul:
gional Hunedoara a atras după sine şi cu circa 4 ani în urma. La Hunedoara ale lui loan M. Popa, Emilian Dălan, S-a intensificat alegerea pe caile de
producţia de fontă a Hunedoarei anului crearea unor condiţii de muncă şi de <> Pentru lucrările de tehnica securităţii muncii şi protecţia mun­ a avut loc o consfătuire a sidcrurgişti­ ivan Cheorghe, Constantin T uchcndrca, acces şi pe benzile de claubare. Echipe
1938 se realizează în prezent în numai viaţă cu totul noi pentru minerul, si- cii sînt alocaţi in anul 1964 72.000.000 lei. In anul 1944 un ase­ lor şi minerilor de pe raza oraşului re­ Mihai Cltindea şi alţii, apăreau tot mai de controlori obşteşti au început a ve­
10 zile, iar cea de oţel în 14 zile. dcrurgistul şi constructorul luinedo- menea fond nu exista. gional respectiv pentru a se sfătui cc des în dreptul celor cu rebutul zero. rifica la ambele exploatări felul în care
Dezvoltarea multilaterala pe care a rcan. Pretutindeni s-au înălţat construc­ In prezent pe raza oraşului revine un medic la 630 locuitori. şi cum trebuie sa facă pentru a putea După ele au apărut altele şi altele. Ca se preocupă fiecare echipă, fiecare mi­
cunoscut-o în ultimii ani, a permis com­ ţii de locuinţe moderne, au apărut ora­ In anul 1944 un medie levenea la 3.000 de locuitori. da patriei metal mai mult şi mai bun. urmare, siderurgiştii din Hunedoara şi ner de îmbunătăţirea calităţii producţiei.
binatului ca, pe lîngă produsele side­ şe noi la Hunedoara şi Călan. La H u­ Consfătuirea făcea parte din lanţul ne­ Călan au început să primească minereu In felul acesta iniţiativa „Nici un va-
rurgice, să livreze industriei chimice şi nedoara sau construit peste 6.000 de $> Pentru cheltuieli de dotare şi întreţinere a unităţilor sanitare număratelor frămîntări colective în cu Steril tot mai puţin. gonct de minereu rebutat" a dat roade
agriculturii o marc varietate de produ­ apartamente, plus alte cîteva sute la sînt prevăzute în bugetul pe anul în curs 40.000.000 lei. In 1944 care se stabileau căile cele mai scurte, Deviza minerilor era: „azi mal bine tot mai bogate, în fiecare an. Conţinutul
se chimice, rezultate din prelucrarea ga­ Călan, Ghelar şi Teliuc. Au fost con­ la aceeaşi categorie de cheltuieli erau prevăzute doar 700.000 lei. menite' să conducă la înfăptuirea cu dccît ieri şi mîinc mai bine dccît azi“ . de steril a fost deTa data aplicării ci me­
zului de cocs, a gudroanclor. Printre struite de asemenea numeroase şcoli succes a sareînilor stabilite de Directi­ Faţa abatajelor se schimba de la un an reu sub cel admis, iar cantitatea de me­
acestea amintim suflatul de amoniu (pre­ elementare, şcoli medii, un grup şco­ <> Numai pentru construcţia de locuinţe în oraşul Hunedoara au vele celui dc-al III-Iea Congres al parti­ Ia altul. Apăreau mereu maşini şi uti­ tal peste cea planificată. Anul acesta,
ţios îngrăşamînt chimic), sulful pur, dului. Părerile au fost multiple, la fel
lar profesional la Hunedoara, impună­ fost investite în anii de democraţie populară peste 300 m itici laje moderne, de marc productivitate, numai în 7 luni minerii de la cele două
benzen pur, hidrocarburi aromatice su­ toarea casă orăşeneasca de cultura, noul ne Ici. Pentru oamenii muncii de aici s-au mai construit şi dat propunerile. „Noi ne vom strădui să se schimbau metodele de exploatare. Nu­ exploatări au dat peste plan sidcrurgiş­
perioare, solvenţi destinaţi industriei stadion, spitalul pentru tratarea bolilor in folosinţă 44 unilă{i comerciale, un complex restaurant, o casă exploatăm cît mai raţional agregatele, mărul abatajelor unde locul lopeţii şi tilor mai mult de 6.000 tone metal. Pe
chimice etc. contagioase. Un ah spital nou se află să le sporim indicii de utilizare" spu­ trocului îl ocupa screperui şî maşina de lista evidenţiaţilor figurează şefii de bri­
O dezvoltare caracteristică epocii noi de cultură cu 800 Incuri, un stadion cu 15 000 locuri, local pen­ neau siderurgiştii. „Pentru a vă veni în
în plină construcţie. încărcat, creştea. La Ghelar s-a extins gadă Aurel Moga, Dumitru Ungureanu,
pe care o trăim au cunoscut în cele tru baie şi mute altele. ajutor, vom livra minereu de calitate exploatarea prin înmagazinarca mine­ Mihai Chindea, Aurel Spărios, Victor
Alta este astăzi şi viaţa satului. Ţă­
două decenii care au trecut de !a elibe­ tot mai bună" au răspuns minerii. „Şi, reului, cu galerii de subetaje, şi combi­ Marica, Adolbcrt Domocoş şi mulţi alţii.
ranii au păşit cu încredere pe calea ❖ Creşterea continuă a înzes trării tehnice şi extinderea aplicării
rarea patriei de sub! jugul fascist şi ce- gospodăriilor colectiyc, ji belşugului. In pentru aceasta, spunea unul din repre­ nată. Ca urmare, din aceleaşi locuri de In aceste zile din preajma marii săr­
lolaltc centre muncitoreşti de pe raza ■■ metodelor de exploatare de 'mare” productivitate* ani * făcui ca zentanţii minerilor de la Teliuc, propun muncă plecau la zi cantităţi tot mai bători a eliberării patriei, pe agenda
oraşului regional Hunedoara. ActuaJa sate au apărut numeroase casc noi, lu­ ca „obiectivul principal al întrecerii so­
mina electrică, radîcuî, s-au cOiftmiit •-‘'anul trecut; Ix-FM -Teliue; pr oducţia întregului an-1938 să se rea­ mari de minereu. Metodele de îmbună­ întrecerii socialiste ce se desfăşoară la
uzină „Victoria" de la Călan ca şi cialiste cc o desfăşurăm în abataje să fie tăţire a calităţii lui trebuiau adecvate cele două exploatări, numărul brigăzi­
combinatul hunedorcan, a fost pre­ numeroase cămine culturale şi şcoli, dis­ lizeze în 18 zile, iar la E. M. Ghelar nivelul producţiei realizate acela de a nu trimite la zî nici un vago­
pensare medicale. noilor condiţii. Alegerea manuală a ste­ lor care trimit la zi numai minereu cu­
luată într-o jalnică situaţie de la ca­ să fie de 10,7 ori mai mare fată de cel ob(inu£ în acelaşi an. net de minereu rebutat"... rilului în abataje şî pe căile de acces,
Grijii cc le-o poartă partidul, carc-î rat este în continuă creştere. O dată
pitalism. Suflul înnoitor a şters însă şi De atunci „Nici un vagonet de mi­ pnjearca selectivă trebuiau intensificate,
sici urmele trecutului. S-a construit un călăuzeşte pe drumul vieţii noi, oa­ ^ ia U. V. Călan, în anul 1963, s-a realizat în numai 28 zile în­ nereu rebutat" a devenit subiectul nr. îmbrăcate în noi forme. Aşa se face că, cu aceasta furnaliştii primesc materie
primă de calitate tot mai buna, pot fo­
furnal nou, cu principalele operaţiuni menii muncii de pe raza oraşu­ treaga producţie de fontă a uzinei din anul 1938, iar producţia 1 al discuţiilor minerilor de la cele la Teliuc, în carieră, excavatoriştii au losi mai deplin agregatele; creşte nu­
mecanizate, s-a renovat şi reconstruit lui regional Hunedoara, îi răspund de piese turnate în 42 zile. două exploatări. Nu era adunare gene­ început să încarce cu mai multă atenţie. mărul tonelor de fontă, oţel şi lamina­
furnalul nr. 1. In concordanţă cu cerin­ prin sporirea eforturilor în muncă. In rală a comuniştilor, şedinţă sindicală, Masa de minereu a început a se puşca te. Efortul minerilor in aplicarea cu
ţele zilei, uzina şi-a îmbogăţit inventarul fiecare sector de activitate ei se stră­ & Pentru valorificarea zgurii provenită de ta furnale,. la uzina „ Vic­ de U.T.M., consfătuire de producţie, în separat de cea de rocă sterilă. S-a intro­ succes a iniţiativei „Nici un vagonet de
cu o scmicocscric, o termocentrală, o duiesc sa aplice noi metode, noi iniţia­ care oamenii să nu vină cu ceva nou dus cointeresarea materială a întregului minereu rebutat" se materializează în
turnătorie de lingotîcrc (care produce toria” Călan a fost construita o instalaţie mecanizată de granu-
tive, care fac ca pe graficul întrecerii pentru reuşita iniţiativei. La gazetele de colectiv pentru calitate. In subteran ultimă instanţă în miile de tone de me­
utilaj de turnare pentru oţelării, acope­ lare. Producţia de zgură granulată a acestei instalaţii corespunde scrcperele au început a se opri ori de
să se înscrie rezultate din ce în cc mai tal date patriei peste plan de ziua cî
rind necesarul pentru 60 la sută din fabricării a 1.500—2.000 tone de ciment pe zi. perete, la staţiile de radîoficarc, prin cite ori minerii observau bulgări mari de către siderurgiştii de la Hunedoara.
producţia de oţel a ţării) ş.a.m.d. bune. Este cunoscuta iniţiativa preţioa­ conferinţe se împărtăşea experienţa îna­ de steril; la fel cupele maşinilor de în­ Iar bilanţul strădaniei colective este cît
intată, se arătau deficienţele şi cum pot cărcat. La Ghelar, unde se aplică me­ se poate de bogat.
fi înlăturate. Pe panouri şi grafice se tode de exploatare de mare producti- GH. COMŞUŢA
G o s p o d ă r i a a g r ic o lă de stat din
C ă la n este o u n ita te cu u n p u ­
te r n ic s e c to r z o o t e h n ic . E f e c tiv e le
d e a n im a le au s p o r it aici d e la
u n a n la altul. D e la ce le
211 v a c i p e c a r e le d e ţ i­
n e g o s p o d ă r ia , p în ă la 10 a u ­
gu st s -a u o b ţin u t 3.958 hl d e l a p ­ ac?
te. R e z u lta te b u n e s -a u o b ţin u t o t H
Si d e la f e r m a de p o r ci. In total,
g o s p o d ă r ia d e ţin e a c u m a p r o a p e
2.000 d e c a p e t e p o r c in e . D e la
c e le 271 s c r o a f e au rezu ltat 2.475
p u r c e i, r e p r e z e n t in d S.6 c a p e te la
o fa ta r e p e c a p d e s c r o a fă
P e n tr u c a re zu lta te le d o b in d it e
in s e c to r u l z o o t e h n ic să f ie d e z ­
v o lta te , c o n s iliu l g o s p o d ă r ie i a
W 'T W f lr]
m a n ife s ta t o d e o s e b it ă g r ijă p e n ­
tru a s ig u r a r e a u n o r c o n d iţ ii cit
m a i b u n e d e a d ă p o s t ite . în g r ijir e
Y H
Si h r ă n ir e a a n im a le lo r .
IN F O T O : U n a d in m a t e r n i t ă ­
ţile de s c r o a f e de la f e r m a de c*#-’’ g c. -t
p o r c i a g o s p o d ă r ie i.

In anul 1958 la C.S. Hunedoara a început să producă primul cuptor Martin de 185 tone la
0 5 M. nr. 2, urmat în scurt timp de alte două cuptoare de aceeaşi capacitate. In ultimii ani, capacita­ iar peste 65 la sută dintre salariaţii
tea noii oţelării a crescut vertiginos prin punerea în funcţiune a încă 5 cuploare de 400 tone pe şarjă, celor două întreprinderi sînt citi­
fiecare dintre ele puţind produce întreaga cantitate de oţel produsă de Romînia burghezo-moşierească tori ai bibliotecilor.
în anul 1938. ^ % _ 1 In afara cluburilor amintite, pen­
IN FOTO: vedere generală a noii oţelării Martin de la C. 5. Hunedoara. ' tru cetăţenii Hunedoarei s-a ridi­
cat, tot în anii noştri, o casă de
cultură, s a înfiinţat biblioteca pu­
blică orăşenească şi s-a construit
un cinematograf de vară Dar a-
Hunedoara socialistă s-a înâ/(at stră, unde oamenii au ajuns demult locuri şi trei săli pentru repetiţii,
din grija partidului şi prin munca în posesia lor. cu săli pentru diferite jocuri dis­ ceasta nu este tot Dacă intri in
entuziastă a siderurgiştilor şi con- Căci muncitorii de azi sînt nu tractive etc Un club dotat cu bi­ combinatul siderurgic, ai să găseşti
strucloiitor. O dată cu agregatele, bliotecă, aparat de radio, instru­ aproape la fiecare secţie cite o
cu noile blocuri de locuinţe, cu numai producătorii bunurilor ma- mente muzicale şi alte materiale sală de cultură, dotată cu bibliote­
cvartalele Hunedoarei, au crescut leriale, ci Şi oameni cu o cultură de practică culturală, a fost con­ că, aparat de radio, reviste şi zia­
şi oamenii. în plină formare, cu un orizont struit fa bluming, pentru muncito­ re Acelaşi lucru îl găseşti la fie­
care şantier al I.C.S.H De fapt. nu
Stai astăzi de vorbă cu oţelarul larg de cunoştinţe. Cluburi si b i­ rii care lucrează aici.
de la cuptorul Martin, cu furna- blioteci, cinematografe, săli de cul­ An de an cluburile muncitori­ există întreprindere sau instituţie
hstul ce plămădeşte fonta, cu con­ tură le stau la dispoziţie, ajutîn- care sa, nu aibă o bibliotecă un
structorul caie, în timpul zilei. sus. lor hunedoreni au fost înzestrate club sau o sală destinată pentru
la al nouălea palier, îmbină cu du-i să-şi îmbogăţească neîncetat cu mijloace materiale care le oferă activităţi culturale.
gust, ca un adevărat pictor. culn- această cultură. condiţii dintre cele mai bune pen­
5» în celelalte centre muncito­
iile pentru faţadele noilor blocuri (a Hunedoara, în anii noştri, tru desfăşurarea munci/ culturale
reşti ale oraşului tegional Hune­
şi, dacă timpul îţi permite, nu vei pentru siderurgişti a fost construit Aici au fost cumpărate aparate de
doara — Ghelar, Călan etc., — au
epuiza niciodată subiectele, chiar cel mai mare club din regiune — radio si televizoare, instrumente
fost construite cluburi, lărgite cele
daca treci dincolo de munca sa Clubul Siderurgistul — cu o sala muzicale, conslumc oentru artiştii
existente si înzestrate cu o serioa­
proprie, de lehmcă — în dome­ de spectacole de peste 1.200 amatori Numai valoarea bunuri­
să bază materială. In satele Hune­
niul literaturii sau muzicii. Pen­ locuri, cu săli de repetiţii pentru lor materiale de care dispune clu­
doarei au fost construite cămine
tru nimeni dintre noi nu mai este formaţiile de dansuri şi teatru, bul combinatului siderurgic se ri­
culturale, au luat fiinţă biblioteci
o surpriză că muncitorul de azi pentru orchestre, cu săli pentru dică la peste 4.000.600 lei. $i, fiind­
comunale şi săteşti, onematogrjfe
discută şi îşi spune cu compelinlă jocuri de şah, remi, pentru expo­ că veni vorba de cifre, se cuvine
Peste tot, la oraşe şi sate, cul­
părerea despre Shakespeare. des­ ziţii ale creatorilor amatori Mun­ să mai amintim cîteva. Bibliotecile
tura socialistă a pătruns adine şi
pre Molieie, despre Beethoven. citorii constructori ai /.C.S. Hune­ cluburilor „SiderurgistuT şi ICS
s-a legal organic cu viata oameni­
Coethe sau Ciaicovski, fără a mai doara dispun de un club cu o sală Hunedoara — dispun de un fond lor.
vorbi de literatura şi muzica noa­ de spectacole de peste 500 de de cărţi de peste 7 70.000 volume, I. CIOBOTĂ
Noul club al minerilor din Ghelar.