Page 7 - 1964-08

t'îr. 2984 D .u m a l so cia lism u lu i Pag. 3

ANUL ŞCOLAR Conferinţe despre

fermele şi

CIT MAI BINE PREGĂTIT! instrumentele

Ne mal desparte puţin timp pînă tul executiv al sfatului popular comu­ pînă la începerea noului an şcolar nc
cînd va începe un nou an şcolar. nal s-a îngrijit de asigurarea materia­ mai desparte puţin timp şi că volumul
In fiecare comunâ şi oraş din re­ lelor necesare, de mobilizarea cetăţeni­ de lucrări aici este destul de mare, sc Nou/ cămin stu­ Datorită creşterii continue a venitu­
giunea noastrâ se depun eforturi lor la lucru ctc. Aici sînt toate condi­ impune să sc treacă dc urgenţă la eli­ denţesc de Io I. rilor băneşti ale oamenilor muncii, ac­
berarea spaţiului şi la amenajarea lui în
ţiile ca şcoala să fie terminată la timp.
susţinute pentru a asigura din vre­ Pentru aceasta este necesar însă, să exi­ săli de clasă. Orîce zi dc întîrzicrc duce M. Petroşani Aici, ţiu n e de economisire la C.E.C. a căpă­
me cele mal bune condiţii de în­ ste mai multă preocupare pentru va­ la scăderea garanţiei (pe care tovarăşii viitorii ingineri, au tat în ţara noastră un larg caracter
văţătură elevilor din şcolile de lorificarea resurselor locale, pentru or­ dc la sfatul popular comunal au dat-o) Condici din cele dc masă. In scopul popularizării for­
toate gradele. Un accent mare se ganizarea a cît mai multe acţiuni dc că localul va fi terminat la vreme. mai bune pentru melor şi instrumentelor dc economisire
pune pe asigurarea spaţiului de muncă patriotică, astfel ca banii alo­ In situaţiile existente Ia Sfatul popu­ a se odihni. prin C.E.C., precum şi a avantajelor ofe­
şcolarizare. pe noile construcţii şco­ caţi pentru această lucrare să fie folo­ lar raional Alba este prevăzută amenaja­ rite dc C.E.C, pentru sumele depuse, re­
lare care trebuie date în folosinţă siţi cu eficienţă maxima. rea unei săli dc clasă la Oarda de jos. cent, conducerea Casei orăşeneşti dc
la 15 septembrie a.c. In afara celor menţionate mai sus, La sfatul popular comunal însă, acest economii şi consemnaţiuni Deva a luat
lucru nu sc cunoştea, deşi dintr-o ana­
In scopul impulsionării ritmului in cele două raioane există şi alte con­ liză făcută la faţa locului a reieşit ne­ măsura ca în oraş şi in localităţile apar­
strucţii şcolare ce sc găsesc într-un sta­
la construcţiile şcolare, a pregătiri­ diu avansat. cesitatea acestei amenajări. u c u ţinătoare să se prezinte conferinţe cu
lor ce se fac pentru deschiderea Situaţii asemănătoare sc mai găsesc şi acest caracter. Astfel de conferinţe au
anului şcolar, redacţia ziarului a Lucrări intim ate în alte sate din cele două raioane. > avut loc la Deva la Uzina de preparare,
organizat un raid in raioanele I.R.T.A., T.R.C.H., şi la Simcria la Ate­
Sebeş şl Alba. lată constatările fă­ Faţă de timpul care a mai rămas pînă Reparaţii si zugrăveli ‘ , ----------- <• lierele R.M.R., iar în mediul sătesc, în
cute cu acest prilej. la începerea noului an şcolar, în unele ■ “ 11 a »-»♦•* X,'. comunele Cristttr şi Băcta. La r.ccstc con­
sate şi comune construcţiile şcolare sînt In perioada de vacanţă sc execută la - - 4 ^ • M 1 f l *. i U * VâJtL ferinţe au participat peste 2X00 de oa­
La construcţii— o buna întîrziatc. In alte părţi, din lipsă de şcoli lucrări de reparaţii şi zugrăveli. La
iniţiativă şi preocupare ele nici n-au în­ Sebeş şi Alba aceste lucrări au fost con­ meni.
organizare ceput. La Prcsacn, raionul Sebeş, unde tractate, în majoritate, cu întreprinderile Cu acest prilej s-a arătat că sumcîs
sini strict necesare două săli de clasă, dc gospodărie orăşenească. Şi aici ritm ul depuse pc librete C.E.C. oferă depună­
O dată cu începerea noului an şcolar, începerea lucrărilor a fost tărăgănată în dc lucru este influenţat dc organizarea torilor pe dc o parte, posibilitatea de a
în raioanele Sebeş şi Alba vor trebui mod nepermis. Dc-abia acum, după nu­ muncii. Bine a procedat în această p ri­ IN ACESTE ZILE, LA COSTINEŞTI realiza însemnate economii prin depune­
meroase intervenţii ale organelor raio­
date în folosinţa un număr de aproape vinţă I.G.O. Sebeş. La îndrumarea co­ rea treptată a sumelor disponibile, de
20 săli de clasă, necesare asigurării spa­ nale, s-a trecut la săparea fundaţiei. Rău mitetului executiv al sfatului popular a-şi spori economiile prin participarea
ţiului de şcolarizare elevilor din clasele este că nici măcar acum nu se mani­ raional aceasta a organizat S echipe dc La Costineşti, în apropierea pla­ Vacanta de vară a reunit la Costi­ Viata în comun, jocurile, întrece­ la tragerile la sorţi trimestriale, pre­
I-V II1, Pane din aceste săli silit con­ festă interes pentru accelerarea ritm ului zugravi care au fost repartizate pe grupe neşti 70 de elevi din diferite {ari, rile sportive, timpul petrecut pe pla­
strucţii noi. altele se amenajează în di­ lucrărilor. Aceasta pentru că, în primul dc comune, fixîndu-(i-$e termen dc jei scăldată de soarele fierbinte, tormînd o singură familie unită de jă, excursiile, acţiunile de club etc. cum şi prin dobînziic acordate, iar pe
ferite clădiri. Care este stadiul construc­ rînd, tov. Natca Nicolac, preşedintele co­ execuţie. Pînă în prezent din cele 34 dc există o oază a tinereţii celei rnai au legat trainice prietenii între co­ de altă parte, dc a contribui la dezvol­
ţiilo r şi al amenajărilor în aceste ra­ mitetului executiv al sfatului popular co­ şcoli, I.G.O. Sebeş a executat peste 20. expansive, tabăra internaţională de aceleaşi bucurii şi năzuinţe tinereşti. tarea economici noastre naţionale. Pe
ioane? munal, n-a manifestat interes în procu­ Şcolile din oraşul Sebeş, din Daia, Doş- pionieri şi şcolari. Cîntecul. jocul Viata In tabără are toate atributele pii. Sovieticul Tolia Safonov este cu­ calea economisirii la C.E.C., oamenii
Vizitînd punctele de lucru ale noilor rarea unor materiale şi punerea lor ime­ tat. Boz etc. sînt gata pentru a primi şi voia bună, at/f de caracteristice pentru a i se da calificativul de noscut ca trompetistul taberei, Ri- muncii strîng în mod treptat sumele ce
construcţii şcolare, se poate afirma că. diată în lucru. Aşa sc explică de ce că­ elevii. virstei şcolare, răsună aici în toată „ minunată\ In afara plajelor şi băi­ chard Weimunster din RF Germană Ic prisosesc, pentru a le folosi mai tir-
în general, se manifesta preocupare pen­ rămida confecţionată dc mai multă vre­ Datorită preocupării conducerii Şcolii plenitudinea. Uneori răsuna cînlecc lor zilnice făcute sub supravegherea cel mai bun sportiv, Migosia Nasie- ziu la procurarea de autoturisme, tele­
tru grăbirea şi terminarea înainte de me. stă şi acum „la uscat", fără a fi dc 8 ani nr. 2 din Alba lulia (director în limba franceză, alteori în germa­ medicilor, profesorilor de educaţie rowska din Varşovia şi Carmen Stă- vizoare, mobilă ctc.
vreme a acestor construcţii. Acolo unde arsă. Nici directorul şcolii, V. Mitca, tov. Ştefan Bîrlea), aici au fost zugră­ fizică şi instructorilor, copiilor le nescu din Oucureşti — bune ca­
comitetele executive ale sfaturilor popu­ tiu s-a preocupat să urgenteze începerea vite toate sălile de clasă, laboratoarele, nă sau rusa, în polonă sau romîna. place mult să organizeze pe nisipul marade şi iubitoare de iocuri dis­ M ulţi dintre participanţii la confe­
lare orăşeneşti şi comunale nu coordo­ lucrărilor. Da, mai mult, cei doi, în loc coridoarele, au fost parchetate 8 săli de Doar rîsul este întotdeauna la (el tractive, iar Hsnn Rovini din Fran­ rinţe s-au interesat despre formele dc
nat şi supravegheat mersul lucrărilor, să pună umărul, s-au angajat în discuţii clasă iar pentru iarnă au fost tăiate şi fierbinte diferite iocuri distractive, ţa — pasionat înotător şi mare ama­ economisire la C.E.C., despre condiţiile
construcţiile 9e găsesc într-un stadiu neprincipiale. depozitate aproximativ 8 vagoane dc sau să-şi demonstreze înclinaţiile ar­ tor de box de retragere a banilor şi despic alte pro­
avansat. La Miercurea, spre exemplu, Departe de a fi satisfăcătoare este şi lemne. Merită a fi subliniat faptul că hitectonice creind castele din nisip bleme. Aceştia au prim it răspunsuri cla­
unde se construieşte un local cu 8 săli situaţia celor două săli dc clasă din la executarea acestor lucrări o mare con­ La un singur şi scoici Ne bucură şi ne plac prieteniile re la toate întrebările. Li s-a arătat ast­
de clasă pentru şcoala medie, echipele Vingard. Au trecut aproape trei săpta- tribuţie şi-a adus-o personalul adminis­ Cine va putea uita croaziera pe legate in zilele petrecute pe litora­ fel că secretul operaţiunilor C.E.C. este
de muncitori au terminat deja zugrăvi- mîni dc la turnarea fundaţiei (lucrare trativ al şcolii. In felul acesta, cu suma magazin lul romînesc — spune Sanja Rath-
tul şi vopsitorîilc interioare, montarea Şi aşa mult întîrziată) şi aici nu s-a mai alocată la buget s-a executat un volum Marea Neagră cu remorcherul „Bor- man din R D. Germană. Nu voi uita asigurat, iar statul garantează toate su­
parchetului, urmîud să treacă Ia tcncu- lucrat nimic. Aceasta pentru că sfatul mult mai marc dc lucrări. sec", excursiile la Mangalia. Mamaia, că cea de-a T3-a aniversare a naş­ mele depuse. S-a arătat, de asemenea,
iclile exterioare, montarea balustradelor popular comunal (preşedinte Crucian Pentru majoritatea şcolilor din raionul Colectivul magazinului moto-sport sau la CA.C. din Patazu Mare — terii mi-am sărbătorit-o aici. la mare. că în scopul evitării aglomeraţiilor de
la scări, a obiectivelor sanitare ctc. Manciulea) „nu a găsit" mijloacele cu Alba a fost luată măsura ca I.G.O, să nr. 74 Petroşani se străduieşte să asigure minunate ocazii de a cunoaşte re­ împreună cu noii mei prieteni", a- la ghişeul C.E.C. al Casei orăşeneşti dc
După aprecierile colectivului dc munci­ care să transporte cărămida de la Ghir- execute lucrări de reparaţii şi zugrăveli. o aprovizionare şi deservire la nivelul giunea, de a petrece plăcut şi in­ daugă o elevă economii din Deva, s-au înfiinţat ghi­
tori, construcţia va fi terminată înainte boin, unde se găseşte. De altfel, preşe­ S-a înlocm it şi un plan operativ prin cerinţelor. Datorită acestui lucru nu­ structiv zilele vacantei! Mai sînt Zilele acestea, îmbrăşităr! căldu­ şee C.E.C. şi în întreprinderi şi insti­
dc 23 August. O remarcă $c cuvine n dintele sfatului popular comunal moti­ care se stabilea deplasarea zugravilor de mai în primele 6 luni ale anului au fost apoi vizionările programelor postu­ tuţii.
fi făcută în legătură cu grija manifes­ vează întîrzierea lucrărilor şi prin aceea la o şcoală la alta. După ce au fost zu­ vîndute peste 200 biciclete dc tip „Ele­ lui de televiziune Bucureşti, Carna­ roase vor pecetlui despărţirea şcola- Participanţii la conferinţele amintite
tată pentru executarea lucrărilor. că cuptorul dc cărămidă nu s-ar fi ră­ grăvite un oarecare număr dc şcoli, zu­ gant", 300 maşini dc spălat rufe, pe9te valul prieteniei, învăţarea de cinte- rilot din prima serie. în vreme ce şi-au exprimat dorinţa ca şi în viitor.
$i în satul Galaţi, comuna Feneş, ra­ cit (!), (Oare cît timp îi trebuie unui gravii au fost retraşi ţi puşi să execute 100 maşini dc cusut tip „Ileana", ISO alţi tineri, din R P Bulgaria R. S
ionul Alba, datorită preocupării comite­ cuptor dc cărămidă să se răcească deoa­ lucrări la sediul sfatului popular şi, în frigidere „Frmn" şi altele. In acest in­ ce romîncşti, sovietice poloneze, Cehoslovaca Italia, Ungaria. îşi pre- Casa orăşenească dc economi) Deva, să
tului executiv al sfatului popular comu­ rece a trecut o luni?). viitorul apropiat, la faţadele clădirilor terval dc timp prin magazinul amintit franceze şl germane, precum şi în­ bagajele cu destinaţia Costi- organizeze astfel dc manifestări, care îi
nal, lucrările la cele două săli de clasă Unele sfaturi populare din raionul din centrul oraşului, Aşa că şcolile au s-au desfăcut populaţiei mărfuri în va­ trecerile din cadrul Spartachiadei neşti. ajută să înţeleagă şi mai bine necesitatea
se desfăşoară într*un ritm satisfăcător. Sebeş nu au acordat atenţia cuvenită rămas să fie executate abia la si:irşitul loare de 2.750.C00 Ici. tabere: — oe la care cei mai buni N. SIMION cconomî-jinj bamlor prin C.E.C.
Acest lucru este rezultatul grijii cu care nici lucrărilor de amenajare a noilor săli lunii august, cînd va rămîne un timp f. CHIR AŞ vor duce acasă diplome de fruntaşi corespondentul Avcrpres penlrn N I COLET A NAS TĂSOlU
sfatul popular comunal s-a ocupat de de clasă ce trebuie date în folosinţă odată prea scurt pentru volumul de lucrări. corespondent în întrecerea sportivă. regiunea Dobrogea corespondentă
asigurarea din timp a materialelor, dc cu începerea noului an şcolar. In salul
mobilizarea cetăţenilor la execuţia lucră­ Deal, comuna Cîlnic, după ce s-a de­ ic
rilor. Aici, pc plan local, s-au procurat molat magazia de lemne a şcolii, s-a Deschiderea noului on şcolar tre­
varul, materialul lemnos necesar etc. Ce­ trasat fundaţia şi s-au transportat ci­ buie să fie temeinic pregătită. In Donatori de sînge
tăţenii comunei au fost antrenaţi prin mentul şi varul pentru construcţia unor acest scop, sfaturile populare ra­ Q lo u i străbate sa tele
rotaţie la ridicarea construcţiei. In urma noi săli de clasă în curtea şcolii exis­ ionale, orăşeneşti şi comunale să Co urmare a muncii desfăşurate în
acestor acţiuni s-au făcut economii la tente, s-a găsit o altă soluţie: sălile ne­ intervină direct pentru organizarea rîmiul salariaţilor serviciului C.T.C. dc
preţul dc cost faţă dc deviz dc circa cesare să fie asigurate prin amenajarea lucrărilor de construcţii, reparaţii şi •a uzina „V ictoria" din Călan, un nu­
inima
Autobuzul opreşte chiar în
40.000 Ici. Noua construcţie sc găseşte clădirii fostului sfat popular comunal. măr de 20 tovarăşi s-au înscris in rîn- salului dc reşedinţă şi îşi continuă dc var proaspăt:, mirosul locuinţei noi. fiecare 22 dc metri, îăţ'mca 4 metri,
peste coamă 10 metri, E fîn natural,
E casa ridicată cu rodul muncii lor
acum sub acoperiş şi sc execută plafoa­ Fără a mai discuta faptul că dacă se zugrăveli, urgentarea şi terminarea dul donatorilor onorifici de sînge. Unii drumul pc şoseaua largă ce taie dea­ depuse în gospodăria colectivă. fîn-luccniă şi fîn-trifoi. Aici c o
nele, pardoselile şi celelalte lucrări. analizau temeinic posibilităţile locale sc acestora la timp. din aceştia, printre care Cornel Lupţi, lurile pînă. la poalele muntelui. Oa­ secţie a gospodăriei noastre din M in­
In cpmuna Mihalţ sînt în construcţie putea găsi această soluţie de la început, La începutul anului şcolar, toţi Victor Pop, Grîgore Colţan, Fraticis menii urcă şi coboară cu impasibilita­ Construcţii, nu glumă tia, brigada Lăpuşnic. Băieţii dc aici
4 săli dc clasă. Ele trebuie date în fo­ copiii să găsească cele mai bune Dcac ş. alţii au donat sînge pentru a
chiar în situaţia actuală, cînd s-a întoc­ tea unui f;>pt obişnuit. Din goana ma­ reportează rezultate bune. Au ter­
losinţă pînă la 15 septembrie a.c. fn condiţii de studiu şi învăţătură I doua oaie. şinii urmăresc priveliştea nouă a locu­ minat recoltarea orzului boabe pe 144
prezent şcoala sc găseşte Ia roşu şi au mit un deviz pentru amenajare, lucră­ V. FUR1R ALEX. TU2A rilor. Totul Ii sc parc firesc, parcă în­ Vichenlc Moisc, îngrijitorul de ta ha, sc procedează la recoltarea seca­
început lucrările de dulghcric. Comite­ rile încă n-au început. Ţinînd scama că I. CIUBOTĂ corespondent totdeauna aşa ar fi fost pc meleagu­ ferma dc vaci, vorbeşte despre Pupa, rei, au terminat praşila a treia la 10
rile Lăpuşnicului. Florica, Columba, Mîndraio, despre ha de gulii furajere, au început în-
cele 14 vaci din lotul lui dc parcă
'ir n-ar fi altele mai frumoase şi mai siîozarca porumbului siloz, dc pc 9 ha
în amestec cu floarca-sonrclm şi soia.
— C it vezi cu ochii, de jur împre­
bune dc lapte. Iar dacă nu treci să-i
CONCUR COR Din lanurile de porumb abia tc vezi vizitezi grajdul se amărăşte. 240 tone dc secară masă verde au fost
jur, totul c al nostru, al colectiviştilor.
însilozatc, sc lucrează intcus la
— N -aţi fost ? Păi c un grajd mo­
ba-
mergnul călare, pe tarlalele cu griu dern ! Pc jos am pavat, am făcut ies­ lotatul paielor rămase în urma com­
azi s-a terminat recoltarea. Bobul c le din beton, am introdus lumină elec­ binelor...
marc şi-i mult. Dc aur e răsplata trică. Doar cu pînă anul trecut la con­ Si raportul verbal continuă. Oame­
INOVAI ORI @ iâ : ogoarelor în ăst an. strucţii am lucrat. Şi avem construcţii, nii brigăzii G.A.S. din Lăpuşnic îşi ra­
Baci-Ghcorghc tăcu o clipă, puse
mîna straşină la ochi şi privind întin­ nu glumă. Au condiţii vitele. Pînă şi portează, şi nu fără inîndric, faptele,
colo, în Zăbran, unde le ducem la pă­
munca din zilele verii cînd ci s-au
derile continuă : şune, am construit pentru ele o fîn ­ întrecut pc ogoare alăturîndu-sc en­
DL FRUN — Totul e al nostru, tot cît cuprin­ ceşti azi cu vitele. Şi fratele meu An­ tuziasmului ce a cuprins întreaga ţară
tina. Ţi-e moi mare dragul să mun­
de privirea. Am ajuns milionari. Doua
ton. tot îngrijitor e, şi Afon la fel. acum cînd întreg poporul sc pregă­
milioane şi jumătate c averea Toţi trei nc-am aranjat aşa cum se teşte să sărbătorească anul douzcci j»l
mm şi raţionalizări a devenit o acţiune dc obştească a gospodăriei noastre. cere azi, cu case noi, cu mobilă, ra­ eliberării.
La E.M. Pctrîla, mişcarea dc inovaţii
masă cu caracter permanent. Spic de­ fn ? In 1953 nu am avut un sec­ dio, cu ce trebuie la casa omului. Dc „Dovada sînt eu“
osebire de anii trecuţi, inovatorii sc tor zootehnic dezvoltat. Şi azi el bucate nu mai vorbesc... Nc-am că­
orientează spre rezolvarea unor proble­ -I .'-'. V - < numără peste 1.300 dc capete. Pc cimp pătuit şi noi acum, că în tinereţe nu­
me cu eficienţă economică marc, care să h : .r lucram cu tractoare şi combine, cu mai slugi am fost. Numai o dată a — Radulcşti : şcoală dc 4 ani nouă,
V »J ducă la creşterea productivităţii mun­ I semănători şi cultivatoare şi cu alte fost altfel şi şi-atunci am ajuns in cămin cultural nou ; Briznic : cămin
cii; reducerea preţului de cost şi îmbu­ US9) -mm.** judecată. Că venise o dată boierul cultural nou, local dc cooperativă
nătăţirea calităţii cărbunelui. maşini. Bucatele le ducem acum cu Hcrţcg şi nc-a spus : nou, şcoală dc 4 ani renovată ; Strc-
Ca urmare, în primele 7 luni ale „C«rpaţi-ul“ . Şi-apoi dc munca dc pe gonca ; şcoală de 4 ani nouă, cămin
.i'if 'iN' anului, la cabinetul tehnic a) minei au m r ~ ogoare nu mai vorbesc. Să Ic fi vă­ — Nu lucraţi nişte păinîut în parte? cultural nou ; Muncclul Mare : şcoală
fost înregistrate 25 de inovaţii din care — Lucrăm, domnule. Dar cum ? dc 4 ani nouă, cămin cultural nou ;
zut pe Vcrgilia Iui Crişan şi pc Anuţa
o marc parte au fost a|>!icatc în pro­ — Jumătate, jumătate... Mcrişor : şcoala dc 4 nni, Stăn-
ducţie. Inovaţiile prelungesc viaţa uti­ lui Cerciş, pe Petru Cociş, pc Crişovan, — Aşa a fost. Toamna însă, după ce ceşti : şcoala şi căminul cultural
lajelor şi mecanismelor, uşurează efor­ pc Barna cum s-au mai întrecut pe fiecare şi-a luat „partea", boierul ne-a sînt ridicate in roşu. Pînă la 23
tul fizic al minerilor. ogoare dc nu era chip sn-i ajungi din August vor fi date în folosinţă ; Lă­
Maistrul mecanic Ior.îf Bredan îm­ dat în judecata pentru nişte coceni pc puşnic : cămin cultural, cinematograf,
IU» .* r iV; x * W** , > • ; J preună cu mecanicul Iosif Biro şi lăcă- urmă. Dar nu numai ci. Toţi sc în­ care învoiala nu zicea câ noi trebuie şcoală, dispensar, magazin...
M m m r.'«şul Petru Oprea sînt autorii şi rea­ demnau la muncă, că doar pentru ci să-i transportam. Trei ani am bătut — Notăm şi cc-a fost în trecut, to­
drumul de la Lăpuşnic la Ilia, trei ani
lizatorii inovaţiei „M odificări aduse ,Vedere din centrul Orăştiei. o fac. ne-a purtat la judecată boierul Her- varăşe preşedinte ?
compresorului dc 100 m.c.“ . Modifica­ Străbaţi azi satele Lăpuşnic şi Brîz-
IOSIF BREDAN In ultim ii ani oraşul Orăştie a cu­ alţii, îşi aduc din plin contribuţia h tcg. Faţa preşedintelui se înnoura. Cu
rea propriu-zisă constă în adăugarea unui nic, Stănccşti-OItaba şi Strcgoanea, Ră- ochii m inţii prinse să frunzărească fi­
lagăr de susţinere la pistonul compreso­ noscut o primenire continuă. Pentru continua înfrumuseţare a oraşului, la lele trecutului. Oftă adine.
muncitorii fabricii chimice şi cei de la reîntinerirea Iui. Vorbind despre gos­ dulcşti şi Mcrişor, Muncclul Mare şi Raport verbal
— M W U J W 11 If n IL H| \ I rului, ceea ce contribuie în mod direct — Am să vorbesc fără să notăm.
j la prelungirea ciclului dc funcţionare a fabrica „V idra" au fost construite şi podarii oraşului, merita să fie amintiţi Stănccşti, sate aparţinătoare Lăpuşni­ Dovada sînt eu. In ’48 cînd am înce­
compresorului, între două reparaţii ca­ date în folosinţă blocuri înzestrate cu şi deputaţii Florica Orăşan, Elena Ti- cului, şi vorbele lui baci-Glicorghc tc Mireasma florilor de fîn iţi îndru­
pitale. Daca ţinem seama câ un aseme­ lot confortul. In această largă acţiune tion, Andrei Popa, Maria Bodcanu ?• urmăresc : „Oamenii sînt în rînd cu mă paşii pînă la coloana celor 19 şire put să buchisesc slova, la lumina lăm-
nea utilaj costa mai mult de 1.300.000 dc reîntinerire a oraşului n-au fost ui­ alţii, care prin exemplul lor au mo­ oamenii, casa c casă*’. De o parte $t aliniate dincolo dc pîrîiaşul ce taie paşului, nproapc tot satul făcea la fel.
lei, eficienţa economică a inovaţiei ne tate nici problemele edilitare. bilizat şi însufleţit în acţiuni patriotice Lăpuşnicul peste mijloc. 6 oameni ro­ Şi azi, notează. S-au ridicat din sal
apare şi mai concludentă. Numai anul acesta în parcurile şi zo­ un mare număr de cetăţeni. dc alta a străzii mari, faţadele mo­ botesc în jurul lor. 20 de specialişti, ingineri, profesori,
Pentru curmarea deselor avarii ce nele verzi au fost plantate peste 30.000 In prezent, între circumscripţiile din derne ale caselor noi vorbesc de bu­ — Ce faci Ghiţă ? medici. Trccc-I pe Ion Micula, cc-i in­
bucăţi arbori ornamentali $i flori deco­ oraş se desfăşoară o vie întrecere patri­ giner zootehnist la Orâştic, pc Aurel
aveau loc la puţ, prin căderea vagoncţi- năstarea ce şi-a găsit sălaş aici. Noul Ghiţă rîdc, trage metrul din ruletă
rative, care vor adăuga un spor dc fru­ otică pentru cca mai frumoasă stradă, Pctrcscu, inginer metalurgist ia Hune­
lor, lăcătuşul Ervin Antal a realizat o museţe oraşului pînă toamna tîrziu. Pc şi-a dat mîna cu bucuria şi împreună ?' : doara, pe Nclu Ţîrlea cc-i inginer ;cf
i ţr- cele mai frumoase clădiri. Rezultatele
inovaţie pe cît de simplă pc atît de in­ strada Armatei şi în jurul noilor blo­ întrecerii sînt evidente. Străzi întregi străbat satele dc la un capăt Ia altul. — Baza ori înălţimea supta doi. la Filatura de bumbac din Lugoj, po
genioasă. In registru, inovaţia a fost în­ curi au fost amenajate spaţii verzi, ron­ şi-au schimbat înfăţişarea devenind dc Dc in tri în casa colectiviştilor Octa- Inginerul şef al G.A.S. Mintia, tova­ Dorn Minulcscu ce-i io t zootehnist şi
duri şi scuaruri de flori. Pentru a el. Vcturia Banta, cc-i profesoară la
scrisă » „Sanic-opritor dc vngoncţi în ncrccunoscut. vion Tănuş, Lazăr Popa, Ionel Josan, răşului Eugen Iohom, ţine să preci­
da un ton dc ambianţă şi frumuseţe cît Constanţa, Lucrcţia Moisc, directoa­
colivie". In prezent această inovaţie sc mai plăcut, clădirile împrumută culori Oraşul Orăştie devine dc la o zi la loan Popa, Virgil Moigc, a tractoristu­ zeze. rea şcolii din Vcţel... Trecc-i pe toţi
nplică cu succes în toată mina. Despre pastelate, atrăgătoare. cita tot mai frumos, reîntiuereşte. lui Nicolac Iuga, a electricianului Ale­ Procedăm la cubarca furajelor din că doar îi ştii. Nu uita nici studenţii,
.n T ototext: T. LAZARESCU
autorul ci, am mai |>utca spune că „sa­ In niod plăcut a fost rezolvată pro­ corespondent xandru Ciul, mai simţi încă mirosul cele 19 şire. Lungimea incdic pentru pe cci dc 1a filologic, dc la politeh­
blema culorii faţadelor la clădirile cu nică...
nia..." este cca dc a 6-a inovaţie rea­
nr. 17, 18, 20, 22, 28, din Piaţa Repu­ La Sfatul popular din Lăpuşnic to­
lizată anul acesta. Actualmente lăcătu­ blicii şi multe altele de pe strada A r­ varăşul Petru Fărău, preşedintele Co­
ERViN ANTAL şul Ervin Antal sc ocupa de îmbunătă­ matei. Zugravii Iosif Stroia şi Iosif Her- mitetului executiv şi cu tov. Ricltcr,
ţirea sistemului dc frhiare dc la puţul Ica împreună cu echipele ce le conduc, secretarul, lucrează la o situaţie de*-
cin*, meşteri pricepuţi în meseria lor. prc prezentul satelor aparţinătoare
central.
Alături dc lucrătorii dc la I. G. O., Lăpuşnicului. N-au trecut nimic din
In rindul inovatorilor dc frunte tc zilnic cetăţenii Ca rol Graf, Con­ IK w ce a fost. Vorbesc numai despre pro­
află şi lăcătuşul Svoboda Tiberiu II. stantin Sainsou, Petre Maniu şi mulţi zelitul ce cutrccră satele dc şes şi de
T » * Aportul său la perfecţionarea funcţio­ ÎM W t, munte, sate care au crescut sub ochii
nării unor utilaje este binecunoscut. lor. Au multe de notat. Tot ce s-a
Nu dc mult i-a fost aprobată inovaţia : Cinematograf înălţat în anii libertăt'i, tot ce s-a în­
făcut
făptuit pentru om. Şi
s-au
„M atriţă pentru confecţionarea garnitu­ ,15-Y- multe. Aproape că nu le mai ţîn sca­
- 1 j
rilor la tuburile de acraj". ta Său/eşti a x ma. Oamenii s-au obişnuit cu ele. To­
Am ales cîţiva oameni din colectivul ■ i * 0 « sa tul li se pare firesc. Au uitat cum bă-
i a * i “
dc inovatori al minei. In munca lor ino­ Duminică 26 iulie a.c„ în salul Sau- » iX-» S L teau 8, 12, 28, 32 de kilometri dc
vatorii primesc sprijinul organizaţiei uc leştî, comuna Sînta.udrei, oraşul regio­ drum din Stînccşti, Merişor, Mnncel
nal Dcvn, a fost deschis cel dc-al 9-lea pînă la oraş, la doctor. Acum urcă
partid, (secretar tov. Mircca Matei), cinematograf sătesc de pe raza oraşului i
m care se ocupă cu multă răspundere dc Deva. t îs 4: în autobuzele ce cutrccră satele pînă în
inima munţilor, pe drum deschis de
pc
promovarea progresului tehnic şi
Cu acest prilej a fost prezentat fil­
ricczstă cale. mul „Trei zile după nemurire". La fes­ p i." forestieri, cu impasibilitatea unui fapt
IO AN CARPEN tivitatea dc deschidere au participat un . . _ . . ■ - ■ ;.v r ;9. obişnuit. Pentru că, aşa cum spune
marc număr dc colectivişti. baci-Ghcorghc, din Lăpuşnic şi ţăranii
<Dîn postul de corctpondcnţi voluntari V AIE R SAMOILA W ’
SVOBODA TJBERIU II dc la E. M. Pctrîla) şeful secţiei cineficare oraşul sînt azi în rînd cu oamenii.
regional Deva Noul centru al oraşului Deva Incintă privirile vizitatorilor LUCIA LICIU